Sunteți pe pagina 1din 6

Teoria si metodologia curriculum-ului

Anul 1, Psihopedagogie speciala


Semestrul II, 2013-2014
Tema 7 Curriculum diferentiat si personalizat
Structura
Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare
Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO
Principii si strategii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii
supradotati
Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES
Predarea simultana
Daca CDS curriculumul la decizia scolii - exprima valente noi, democratice si
de descentralizare ale elaborarii curriculare la nivelul unei institutii scolare, la nivel
individual acest lucru se realizeaza prin operatiile de adaptare, diferentiere si
personalizare curriculara.
Adaptarea curriculara - la nivel individual - exprima 2 tipuri semnificative de
relevanta curriculara (Cretu, C, 1998):
- cea aptitudinala formele si nivelele de manifestare a capacitatii unui anumit
individ;
- cea psihologica nevoile cognitive, afective si etice ale individului.
7.1 Ce este organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor
curriculare?
Acest tip de organizare vizeaza in esenta adaptarea procesului de instruire la
posibilitatile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de invatare
al elevului.
Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la o scoala
pentru toti la o scoala pentru fiecare.
Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din
Romania, fiind recomandata:
- din considerente psihopedagogice;
- ca o directie a integrarii si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul
euroatlantic.
Cum se face?
Adaptarea curriculara in raport cu caracteristicile si potentialul individual se poate
referi la diferite si variate nivele, de la cel submediu si cu intarzieri la supramediu si la
copii supradotati.
Din perspectiva profesorului diferentierea experientei de invatare a unui elev
poate avea in vedere:
continuturile (legate de curriculum)
metodele de predare invatare (instruire)
mediul psihosocial al clasei

standardele de performanta etc.


Specificul diferentierii si personalizarii curriculare
Se poate realiza pentru unul sau mai multi elevi.
In primul caz adaptarea la un elev se potriveste evident mai bine termenul de
individualizare sau personalizare, in cel de-al doilea notiunea de diferentiere.
Diferentiere si individualizare
Diferentierea se poate insa face si la nivel individual, dar cel mai adesea se
numeste in acest caz individualizare.
Diferentierea curriculara presupune mai intai o evaluare a distantei elevului
(elevilor) respectiv (i) fata de obiectivele instruirii (de norma, medii, ale programei).
Realizarea propriu-zisa poate presupune programe de recuperare (ratrapare) pentru cei
ce nu ating nivelul de cunostinte cerut de programa, dar si programe speciale, de
imbogatire sau aprofundare pentru elevii care depasesc nivelul general al unui grup scolar
(a se vedea in acest sens prevederile din Lege a Educatiei Nationale (nr.1/2011).
7.2 Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO
UNESCO a dezvoltat un suport de instruire pentru profesori, cu scopul de a-i
ajuta pe acetia s neleag i s utilizeze curriculum-ul difereniat n clase i n alte
medii de nvare (UNESCO Module on Curriculum Differentiation, document de lucru,
septembrie 2002)
Curriculum-ul diferenat este un mod de gndire, se afirm n acest material.
Este un mod de gndire despre:
- elevi, despre felul n care ei nva n mod real n coli;
- profesori i elevi - modul n care se pred i se nva n coli;
- realizarea unei instruiri colare care s rspund necesitilor, abilitilor i
intereselor tuturor elevilor;
- cum va putea fiecare dintre elevi s nvee cu succes abilitile i conceptele
pe care noi dorim s le nvee;
- viaa elevilor, ce i intereseaz, ce i motiveaz s nceap, s iniieze ei nisi
procesul de nvare.
Diferenierea curricular nseamn reflecia asupra predrii i nvrii n
modaliti noi i diferite, n mod continuu i flexibil. Din aceast perspectiv nu poate fi
vorba de un nceput i de un sfrit, de lucruri corecte sau incorecte, de reete sau de
ingrediente infailibile. Este vorba mai degrab de o filosofie lucrativ despre cei care
nva, despre predare i despre nvare. A aborda astfel lucrurile constituie o strategie
eficient de predare-nvare, cu focalizare pe curriculum.
Informaia despre diferenierea curricular este prezentat n ase uniti:
1. Curriculum-ul difereniat: diferene, evaluare i componente curriculare;
2. Particularitile elevilor: experiena personal, interese i profil de nvare;
3. Strategii ecologice;
4. Strategii de instruire;
5. Strategii de evaluare i examinare;
6. Sinteza.

7.3 Principii si strategii de curriculum diferentiat pentru elevii supradotati


(cu disponibilitati aptitudinale inalte, Cretu, 1998, capabili de performante
inalte LEN, 2011)
Literatura in acest domeniu este in dezvoltare, dar conceptiile despre ce anume
inseamna copiii supradotati sunt destul de variate (au fost studiate si la cursul de
Fundamentele psihopedagogiei speciale).
Dupa Carmen Cretu (1998) principiile necesare in diferentierea curriculara la
acesti copii sunt:
1. Continuturile curriculare pentru elevii dotati si talentati ar trebui sa fie
organizate asa incat sa includa idei, probleme si teme mai elaborate, mai
complexe si mai profunde.
2. Curriculum-ul pentru acesti elevi ar trebui sa permita dezvoltarea si aplicarea
deprinderilor de gandire creativa si productiva.
3. Continuturile curriculare ar trebui sa-i faca pe elevi capabili sa exploreze
constant cunostintele si informatiile noi, sa dezvolte o atitudine de valorizare
a studiului.
4. Curriculum-ul ar trebui sa incurajeze deschiderea catre selectivitate si sa
foloseasca resurse specializate si adaptate.
5. Prin curriculum este necesar sa se promoveze initiativa proprie, precum si
invatarea si dezvoltarea auto-dirijata.
6. Curriculum-ul pentru acesti copii ar trebui sa sustina dezvoltarea capacitatii
de cunoastere de sine si de intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile
sociale, cu natura si cultura.
7. Evaluarile curiculare pentru acesti elevi ar trebui conduse in concordanta cu
principiile prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile de gandire supramedii,
pe creativitate si excelenta in performanta si produse.
Strategii educationale (din Legea 17/2007)
curriculumul diferentiat modalitatea de adaptare a obiectivelor,
continuturilor, a strategiilor didactice de predare, invatare si evaluare la posibilitatile
aptitudinale, la nivelul posibilitatilor cognitive, afective si motrice, la ritmul si la stilul de
invatare ale tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta (art.3, c);
trasee curriculare diferentiate - traseele de instruire individualizata, cu
dreptul de selectare a materiilor de studiu din pachete de curricula oferite pe mai multe
directii de studiu;
programe de mentoring - programele de directionare a eforturilor in
relatia maestru-discipol;
programe de tutoring - programele de imbunatatire a performantelor
personale prin lectii suplimentare individualizate sub supravegherea si monitorizarea unei
persoane cu competenta in domeniul selectat.

7.4 Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES


In mod traditional copiii cu dizabilitati (deficiente, handicap) au fost scolarizati
separat, in scoli speciale care aveau (si unele au si acum) un curriculum special, distinct.
In prezent, in colile care dezvolta practici incluzive care au aparut si la noi sunt
cuprinsi, alaturi de elevii scolii si elevi cu CES.
Diversitatea CES este foarte mare de la cei cu tulburari si/sau dificultati de
invatare, de comportament la cei cu diferite dizabilitati/ handicap, etc).
Curriculum-ul in aceste scoli trebuie s fie adaptat si echilibrat, cu o deschidere
larg i cu obiectivele cum ar fi:
- de a oferi oportuniti pentru ca toi elevii s nvee i s aib realizri;
- de a promova dezvoltarea spiritual, moral, social i cultural a elevilor i de a-i
pregti pe toi elevii colii pentru oportunitile, responsabilitile i experienele vieii.
In stabilirea unui curriculum al colii (generale) cu referire particular pentru
elevii cu CES, ar trebui s se in seama de urmtoarele principii:
- cerinele tuturor elevilor, care devin prioriti pe msur ce elevii se apropie de viaa de
adult, de exemplu, aspecte de educaie personal i social, deprinderi de baz i
deprinderi de gndire;
- cerinele unor anumite grupuri de elevi sunt importante, de exemplu, dezvoltarea
deprinderilor de comunicare pentru elevii care au dificulti de exprimare (vorbire) i
ascultare;
- cerinele (necesitatile) specifice ale unor elevi trebuie luate in considerare, de exemplu
kinetoterapie, logopedie sau programe speciale de educatie vizuala, auditiva, educaie
fizic etc;
Pentru elevii cu CES, curriculum-ul trebuie s aib ca obiective:
- s permit elevilor s interacioneze i s comunice cu o larg diversitate de persoane;
- s permit elevilor s-i exprime preferinele, s-i comunice nevoile, s aleag, s ia
decizii i s aleag acele opiuni dup care se conduc sau pe care le respect ceilali
oameni;
- s promoveze capacitatea de a-i susine singuri cauza sau de a se folosi de diversitatea
sistemelor de susinere i sprijin;
- s pregteasc elevii pentru viaa de adult, asigurnd cel mai mare grad de autonomie
posibil i s-i sprijine n a stabili relaii de respect reciproc i dependen unii fa de
ceilali;
- s duc la creterea gradului de contientizare i nelegere de ctre elevi a mediului n
care triesc i a lumii nconjurtoare;
- s ncurajeze elevii s exploreze, s fie curioi (s cerceteze) i s caute provocri;
- s le ofere o gam larg de experiene de nvare n fiecare dintre etapele colare,
potrivit vrstei.
La psihopedagogie speciala s-au studiat (sau se vor studia) exemple concrete de
diferentiere a curriculum-ului si instruirii - planul educational individual (PEI), planul de
interventie personalizat (PIP) etc.

7.5 Predare simultana


Predarea simultan reprezinta un sistem de predare prin care un educator
lucreaz concomitent cu doua sau mai multe clase (diferite), reunite in aceeai sal,
combinnd activitatea frontal cu o grup (corespunztoare unui anumit an de studiu), cu
munca independent a celorlalte grupe (aparinnd unor clase diferite) tiinele
educatiei. Dicionar enciclopedic 2005, pg.905
Prevederi legale (Ordin MECTS 2012) :
n localitile izolate geografic sau lingvistic ori n localit ile n care efectivele de
elevi corespunztoare unui anumit nivel de clas din nv mntul primar sau gimnazial sunt
mai mici dect efectivele minime prevzute de lege i nu exist posibilitatea asigurrii
transportului colar se organizeaz clase n regim simultan.
Pot fi organizate clase n regim simultan n nv mntul primar i n cel gimnazial.

O problema importanta de baza - este orarul si curriculum-ul in predarea


simultana (la clasele I-IV)
Variante de orar
varianta I- simultan cls. a II-a, a IV-a
- ntre orele 8.00-10.00 clasa a II-a;
- ntre orele 10.00-12.00 clasele.a II-a i a IV-a
- ntre orele 12.00-14.00, 15.00 clasa a IV-a
varianta II- simultan cls. I, a II-a, a III-a, a IV-a
- ntre orele 8.00-10.00 clasele I i a III-a;
- ntre orele 10.00-12.00 toate cele patru clase;
- ntre orele 12.00-14.00 clasele a II-a i a IV-a.
varianta III - simultan cls. I, a II-a, a III-a, a IV-a
- ntre orele 8.00-10.00 clasele I i a III-a;
- ntre orele 10.00-12.00 clasele a II-a i a IV-a;
- ntre orele 12.00-14.00 toate cele patru clase.
varianta IV- nu se ntlnete prea des n teren i const n desfurarea
procesului de nvmnt simultan (cu toate clasele), n intervalul 8.00-12.00.
Teme de reflecie:
1. Care sunt avantajele i dezavantajele folosirii primelor trei variante?
2. Care sunt avantajele i dezavantajele folosirii ultimei variante?
3. innd seama de particularitile de vrst i individuale ale copiilor, dar i de nevoile
i interesele lor, care este varianta optim?

Cuplarea (simultana) a disciplinelor de invatamant


Se recomanda cuplarea unor obiecte de studiu care s asigure posibiliti certe de
alternare a muncii directe a nvtorului cu o clas, n paralel cu activitatea
independent a elevilor la cealalt clas:
Exemple:
a) Limba romn se poate cupla tot cu limba romn (scriere), cu educaia plastic,
cunoaterea mediului (la clasa mai mic), abiliti practice sau cu opionalul ales.
b) Matematica se cupleaz foarte bine tot cu matematica, cu limba romn (scriere),
cu disciplinele din ariile curriculare Arte, Tehnologii sau cu optionalul Matematica
recreativ.
c) Educaia fizic se cupleaz la cele dou sau patru clase deoarece realizndu-se
o proiectare unitar pe teme, elevii au posibilitatea s lucreze pe ateliere sau s se grupeze
la organizarea unui joc.
d) Educaia muzical se cupleaz la dou sau la patru clase. nclzirea vocii (vocalize,
recitative, intonarea unui cntec din repertoriu) se poate face simultan cu toi elevii.
Exist posibilitatea de a realiza dialoguri cntate ntre elevi sau ntre clase, cntarea n
lan, cntarea n canon, alternarea cntrii cu voce tare i n gnd. Pregtirea momentelor
muzicale pentru serbri poate fi inserat n lecie deoarce fiecare elev va avea
posibilitatea s interpreteze vocal sau la instrumente improvizate, ba chiar poate efectua
micri ritmice pe melodia cntat de colegi.
Lucrnd cu dou sau patru clase, nvtorul va realiza uor schimbul dintre generaii
atunci cnd pregtete formaii muzicale (vocale, instrumentale), n afara orelor de curs.
SEMINAR : PREDARE SIMULTANA SI INSTRUIRE MULTINIVELARA