CORPURI MICI ALE

SYSTEMULUI SOLAR

Asteroizii
Asteroizii,
numii
iplanete
minoresauplanetoizi, sunt corpuri cereti
mai mici dectplanetele, dar mai mari
dectmeteoriii(care pot avea diametrul
de pn la circa 10 metri), i nu
suntcomete. Deosebirea dintre asteroizi
i comete se face n momentul n care
este descoperit corpul repectiv, dup
aspectul su vizual: cometele trebuie s
aib
o
"coam"
perceptibil
(o
"atmosfer" dens), n timp ce asteroizii

Asteroizii
Asteroizii variaz foarte mult ca mrime, de la
cteva sute de kilometri n diametru pna la roci de
numai cteva zeci de metri. Civa dintre cei mai
mari au form sferic i se aseamn cu planete n
miniatur. Totui, n vasta lor majoritate asteroizii
sunt mult mai mici i au o form neregulat.
Compoziia fizic a asteroizilor este divers, i n
multe cazuri e prea puin ineleas. Astfel, unii
asteroizi sunt corpuri solide de roc cu un coninut
metalic mai mic sau mai mare, n timp ce alii
constau ntr-un conglomerat de roci, format datorit
forei gravitaiei. AsteroidulVestaeste chiar vizibil
cu ochiul liber, dar numai din locuri neluminate, n
anumite nopi cu cer foarte senin.

Meteoritii
Meteorit este un corp solid din spatiul
interplanetar , care strabate atmonsfera pamintului ,
ajungind pina la sol . Masa meteoritilor variaza de la
citeva grame pina la zeci si sute de tone ,
dimiensiunile lor variaza de la citiva milimetri pina la
zeci de metri .
Meteoritii constituiti in special din fier se numesc
siderite , cei care contin silicati si au forma unei
pietre se numesc aieroliti , iar meteoritii care au un
aspect sticlos de culoarea negru-verzuie, poarta
numele de tectile . Pe locurile unde cad marii
meteoriti, se formeaza cratere . Masa corpurilor
meteoritice care cad pe pamint zilnic este de
aproximativ 10-20 tone .

Cratere create de meteoriti

Avem aici, pe Pamant, la dispozitia
noastra, zeci de dovezi incontestabile ale
faptului ca planeta ne-a fost vizitata, in
repretare randuri, de extraterestri. Nu, nu
este vorba despre omuletii verzi din
povestiile stiintifico-fantastice, ci de
urmele formarii Sistemului Solar:
meteoritii si asteroizii care si-au gasit
cimitirul pe Pamant. Majoritatea
craterelor ce servesc drept amintiri ale
impactelor cu Terra s-au erodat pe
parcursul succedarii erelor geologice,

Craterul Meteor, din

Arizona, SUA
Localizat in estul Flagstaff-ului, la o distanta de
aproximativ 65 kilometri fata de acesta, craterul
Meteor, cu un diametru de 1.220 metri si adanc de
180 metri, isi datoreaza impresionantul aspect
selenar atat varstei relativ mici, de aproximativ
40.000 de ani, cat si climatului arid din desertul
Arizonei de nord, in care este situat. S-a estimat ca
autorul craterului, meteoritul Canyon Diablo, alcatuit,
in principal, din nichel-fier, avea un diametru de
aproximativ 50 metri si cantarea in jurul a 150.000
de tone. Craterul Meteor este, poate surprinzator,
proprietate privata si se afla in posesia familiei
Barringer inca din anul 1903. Turistii care il viziteaza
sunt taxati cu 15 dolari la intrare de Meteor Crater
Enterprises, iar un centru pentru vizitatori de pe

Craterul Wolfe Creek,

Australia
La fel ca Meteor Crater din Arizona, Wolfe Creek isi
datoreaza starea de buna prezervare atat varstei,
de circa 300.000 de ani, cat si mediului australian
uscat. Abordand craterul pe sol, vizitatorii trebuie,
intai, sa se catere pe o margine inalta de 25 de
metri, inainte de a cobori pe podeaua acoperita de
nisip a craterului, aflata la 50 de metri sub aceasta
bordura. Atat fragmentele de fier oxidat din
meteorit cat si sticla formata prin topirea nisipului
la impactul cu acesta, au fost gasite in craterul
Wolfe Creek, larg de 800 de meteri, atestandu-i
originile astronomice. De asemenea, centrul
craterului este impregnat de un miez din ghips, un
mineral de culoare alba, ce retine apa si care

Craterul Wetumpka, din

Alabama, SUA
Cu aproape 82 de milioane de ani in urma, un
meteorit cu diametrul de sub 350 de metri, a intrat
in coliziune cu apele scazute ale marii din nordul a
ceea ce este astazi orasul Montgomery, din
Alabama. Ce a ramas astazi este unul dintre cele
mai bine pastrate cratere marine de pe Pamant.
Masurand aproximativ 8 kilometri in diametru,
craterul Wetumpka prezinta un afloriment stancos
pe marginea protubera si o falie de ascensiune in
centru, ce tradeaza in mod evident efectele unui
impact subit pe patul marin de roca. Reprezentarea
artistica alaturata, in conceptia lui Jerry Armstrong,
arata felul in care craterul Wetumpka ar fi putut
arata la scurta perioada, in termeni geologici, dupa

Lacul-Crater Lonar, India

Unul dintre cele mai faimoase cratere prin impact
de pe teritoriul Indiei este lacul-crater Lonar,
localizat in apropierea orasului Sultanpur din
statul indian Maharashtra. Masurand nu mai mult
de 1.6 kilometri in diametru, de la o margine la
alta, craterul este, partial, umplut de un lac cu
apa sarata, alkalina, avand latimea de 1.200
metri. Craterul Lonar a fost creat de impactul cu o
cometa sau un meteorit in epoca Pleistocen, in
urma cu aproximativ 52.000 de ani. Craterul isi
pastreaza si astazi o buna parte din forma si
aspectul sau originale, datorita, in parte, absentei
glaciatiunii in regiunea Indiei precum si duritatii
bazaltului vulcanic, ce alcatuieste intr-o mare

Craterul Pingualuit, din Quebec,

Canada
Descoperit la mijlocul anilor '40, dar de mult timp
cunoscut indigenilor de aici sub denumirea de
"Ochiul de Cristal al lui Nunavik", craterul
Pingualuit este locul impactului cu un meteorit ce
ne-a lovit planeta cu 1,4 milioane de ani in urma.
Lacul care umple astazi acest crater este alimentat
doar de precipitatii, rezultand o apa de o puritate
exceptionala, cu un continut salin de numai 3 ppm
(parti la milion), in timp ce media de salinitate a
Marilor Lacuri este de 500 ppm. Cunoscut, formal,
sub identitatea "Craterul Noului Quebec", Pingualuit
se afla in peninsula Ungava, din nordul indepartat
al Quebecului, si masoara 3,5 kilometri in diametru

Cometele
Cometele(latin: stella cometa, greac: kom,
steaua cu pr) sunt corpuri cereti mici, de
aparen nebuloas, care se rotesc n jurul
unuiSoare. n mod normal este vorba de
SoareleSistemului nostru Solar. Simbolul astronomic
pentru comete () const dintr-un disc cu o coad
format din trei linii.
Multe comete trec prin zonele marginale ale
Sistemului Solar. Uneori, unele din ele ajung totui i
n apropierea Soarelui, unde capetele lor luminoase
i cozile lor lungi i strlucitoare constitue o imagine
spectaculoas. Majoritatea cometelor se apropie de
Soare doar pentru o scurt perioad de timp.