Sunteți pe pagina 1din 28
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU-MUREŞ SPECIALIZAREA NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ ELEMENTE DE ANALIZĂ
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI
FARMACIE DIN TÂRGU-MUREŞ
SPECIALIZAREA NUTRIŢIE ŞI
DIETETICĂ
ELEMENTE DE ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ
CURSUL 7
PROF. DR. SILVIA IMRE
11 1
III.4. Spectrometria UV-VIS III.5. Spectrofluorimetria. Chemiluminiscenţa III.6. Spectrometria de absorbţie şi
III.4. Spectrometria UV-VIS
III.5. Spectrofluorimetria.
Chemiluminiscenţa
III.6. Spectrometria de absorbţie
şi emisie atomică
2
III.4. Spectrometria de absorbţie UV-VIS Domeniul ultraviolet - UV: 200-400 nm Domeniul vizibil – VIS:
III.4. Spectrometria de
absorbţie UV-VIS
Domeniul ultraviolet - UV: 200-400 nm
Domeniul vizibil – VIS: 400-800 nm
33
Radiaţiile UV-VIS: Acţionează asupra electronilor de legătură Electronii implicaţi în legături chimice trec
Radiaţiile UV-VIS:
Acţionează asupra electronilor de legătură
Electronii implicaţi în legături chimice trec în stare
superioară de energie (stare excitată)
SPECTROMETRIA UV-VIS = SPECTROMETRIA ELECTRONICĂ
Spectrometria UV-VIS → tehnică de măsurare a spectrelor
de absorbţie a radiaţiilor UV-VIS de către materie
4
Cromofori: Grupe de atomi la nivelul cărora se produce absorbţia radiaţiilor UV-VIS Compus Cromofor λλλλ
Cromofori:
Grupe de atomi la nivelul cărora se
produce absorbţia radiaţiilor UV-VIS
Compus
Cromofor
λλλλ max [nm]
Etenă
C=C
185
Butadienă
C=C-C=C
217
Crotonaldehida
C=C-C=O
217
Sulfanilamida în
HN - O 2 S-C 6 H 4 -NH 2
251
soluţie
alcalină
Sulfanilamida în
218
H 2 NO 2 S-C 6 H 4 -N + H 3
soluţie de
HCl
265
5
Obţinerea unui spectru de absorbţie Grad de absorbţie E* Natura radiaţiei (λ sau ν) Absorbţie
Obţinerea unui spectru de
absorbţie
Grad de
absorbţie
E*
Natura radiaţiei
(λ sau ν)
Absorbţie
Spectru de absorbţie
E 0
Radiaţie
Probă
Radiaţie
În figură este un spectru cu 2
maxime de absorbţie, deci
sunt absorbite cu intensitate
mare 2 tipuri de radiaţii
incidentă
transmisă
Sunt absorbite acele radiaţii a căror energie este
egală cu diferenţa de energie dintre două stări
energetice ale moleculei:
66
Maxime de absorbţie Exemplu de spectru de absorbţie 7
Maxime de
absorbţie
Exemplu de spectru de absorbţie
7
Semnal măsurat / intensitatea de absorbţie Semnal la λ max λ max Lungime de undă,
Semnal măsurat / intensitatea de absorbţie
Semnal
la λ max
λ max
Lungime de undă, nm
Elementele unei benzi de absorbţie
8
Factori care influenţează poziţia şi intensitatea maximelor de absorbţie Ambianţa atomică (efecte electronice)
Factori care influenţează poziţia şi
intensitatea maximelor de absorbţie
Ambianţa atomică
(efecte electronice)
Interacţiunea cu
solventul
Deplasarea
echilibrelor de
ionizare etc.
←λ max →
Semnal
↑ măsurat
la λ max
9
Tipuri de deplasări ale unei benzi de absorbţie (Abs – grad de absorbţie, ⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅ stare
Tipuri de deplasări ale unei benzi de absorbţie
(Abs – grad de absorbţie, ⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅ stare iniţială,  stare
finală)
Abs.
Abs.
Efect
Efect
batocrom
hipsocrom
Lungime de undă
Lungime de undă
Abs.
Abs
Efect
Efect
hipercrom
hipocrom
Lungime de undă
Lungime de undă
10
Legea Lambert-Beer I 0 A ==== log ==== a lc λλλλ λλλλ I T Cuvă
Legea Lambert-Beer
I
0
A
====
log
==== a lc
λλλλ
λλλλ
I
T
Cuvă cu soluţia
probă
unde:
A - absorbanţă
a - absorbtivitate sau coeficient de
I
I
0
T
absorbţie care este o constantă
pentru o substanţă dizolvată într-un
solvent dat
l - lungimea cuvei în care se află
soluţia
c
c
- concentraţia substanţei în soluţie
l
I 0 – intensitatea radiaţiei incidente
I T – intensitatea radiaţiei transmise
11
I 0 A ==== log A - Absorbanţa λλλλ I T  I  
I
0
A
==== log
A - Absorbanţa
λλλλ
I
T
 I  
 I   100
T
T
T
;
T
λλλλ
λλλλ
I
I
====   
 
% ====   
 
o
o
λλλλ
λλλλ
T – Transmitanţa
T% - Transmitanţa procentuală
12
a → ε coeficient de absorbţie molar sau absorbtivitate molară, atunci când concentraţia c se
a → ε coeficient de absorbţie molar sau
absorbtivitate molară, atunci când
concentraţia c se exprimă molar
a → A 1cm 1% absorbanţa specifică atunci când
concentraţia c se exprimă în g la 100 ml
soluţie, simbolizată %(m/V)
a – caracterizează natura substanţei de
determinat şi ambianţa (matricea) în care
aceasta se află în probă (natura solventului,
pH etc.)
13
Importanţa analitică a unui spectru UV-VIS A Informaţii cantitative Lungime de undă, nm Informaţii calitative
Importanţa analitică a unui spectru
UV-VIS
A
Informaţii
cantitative
Lungime de
undă, nm
Informaţii calitative
(natura substanţei de analizat / puritatea acesteia)
14
Informaţii calitative: Stabilirea prezenţei unui cromofor (grupare de atomi care absoarbe în UV-VIS) prin
Informaţii calitative:
Stabilirea prezenţei unui cromofor (grupare de
atomi care absoarbe în UV-VIS) prin
compararea λ max din spectrul obţinut cu valoarea
λ max din tabele de specialitate
Un spectru UV-VIS nu permite determinarea
structurii complete a substanţei de analizat!!!
15
Informaţii cantitative: Pornind de la legea Lambert-Beer Metode: Pe baza coeficientului de absorbţie Metoda
Informaţii cantitative:
Pornind de la legea Lambert-Beer
Metode:
Pe baza coeficientului de absorbţie
Metoda standardului extern
Metoda curbei de calibrare etc.
16
Principiul determinării cantitative pe baza absorbtivităţii c x Absorbanţa, A la lungimea de undă λ,
Principiul determinării cantitative
pe baza absorbtivităţii
c x
Absorbanţa, A
la lungimea de
undă λ, cuva de
l cm
A
Soluţia
c
x ,%(m/V) ====
⋅⋅⋅⋅ f
probă
εεεε
Tabele de
specialitate
Coeficientul de
absorbţie, ε
sau A 1cm 1% , la
lungimea de
undă λ şi în
cuva de l cm
! F =Factor numeric –
se ţine cont de diluţiile
efectuate, modul de
exprimare a
concentraţiei, corecţia
datorată lungimii
cuvei – dacă este
cazul etc.
17
Principiul determinării cantitative pe baza standardului extern Absorbanţa Cuva cu A p la lungimea de
Principiul determinării cantitative
pe baza standardului extern
Absorbanţa
Cuva cu
A p la
lungimea de
undă λ, în
cuva de l cm
A c
p
s
====
f
probă
c x
A
s
Absorbanţa
Cuva cu
A S la
lungimea de
undă λ, în
cuva de l cm
soluţia
Unde c x şi c s sunt
concentraţia probei şi,
respectiv, a soluţiei
standard
standard
18
Principiul determinării cantitative prin metoda standardelor externe (metoda curbei de calibrare) A x A c
Principiul determinării cantitative
prin metoda standardelor externe
(metoda curbei de calibrare)
A x
A
c x
x
x
A x
Probă
x
x
x
A 1
A 2
A 3
A i
c 1
c
c 2
c 3
c i
c x
Serie de
soluţii
standard
19
Tipuri de probe şi principii practice de lucru Tipuri de probe: Lichide -Soluţii lichide Gazoase
Tipuri de probe şi principii practice de
lucru
Tipuri de probe:
Lichide -Soluţii lichide
Gazoase – mai rar
Concentraţiile soluţiilor analizate – astfel alese încât
valoarea absorbanţei A să fie cuprinsă între 0,2 şi 0,9 (legea
Lambert-Beer se respectă doar dacă absorbanţa se
încadrează între aceste valori); la spectrometrele vechi A
trebuie să fie între 0,3 şi 0,7
Solvenţii probelor lichide se aleg a.î. aceştia să nu absoarbă
semnificativ la lungimea de undă maximă la care se fac
măsurătorile.
Măsurarea probelor se face faţă de un martor – o soluţie
preparată în acelaşi solvent ca proba şi care conţine aproape
toţi compuşii probei, cu excepţia substanţei de analizat. Prin
folosirea martorului, se scade din absorbţia probei, absorbţia
datorată celorlalţi compuşi prezenţi în probă.
20
Tipuri de probe şi principii practice de lucru (continuare I) Cuvele în care se introduc
Tipuri de probe şi principii practice de
lucru (continuare I)
Cuvele în care se introduc probele:
Sunt confecţionate din materiale care nu absorb în UV-
VIS. Ex.:
Sticla – domeniul VIS
Cuarţ sau materiale plastice – domeniul UV-VIS
Mărimea (lăţimea) cuvelor – de regulă, 1 cm, dar se pot
folosi cuve mai mici, dacă proba este într-un volum mic
sau este prea concentrată, sau mai mari, dacă probele
sunt prea diluate. !!! Nu toate spectrometrele sunt dotate
cu suporturi pentru cuve cu dimensiuni variate. !!! Nu
întotdeauna există volum suficient de probă şi atunci se
folosesc cuve de lăţimi mici (5 mm, 2 mm, 1 mm)
21
Tipuri de probe şi principii practice de lucru (continuare II) Etape în analiza cantitativă spectrometrică
Tipuri de probe şi principii practice de
lucru (continuare II)
Etape în analiza cantitativă spectrometrică UV-VIS:
Se înregistrează spectrul de absorbţie pe domeniul UV-
VIS
Dacă în spectru sunt mai multe benzi de absorbţie, se
alege ca lungime de undă de lucru λ
cea mai mare,
max
cu condiţia ca banda corespunzătoare să fie intensă
Se evită să se lucreze la λ situate în jurul valorii de 200
nm deoarece în această zonă absorb aproape toate
substanţele (determinările în această zonă sunt total
nespecifice); dacă substanţa are un singur maxim de
absorbţie situat în acest domeniu, martorul trebuie
pregătit extrem de riguros şi pentru aceasta trebuie să
se cunoască cu precizie natura tuturor compuşilor
posibili în probă
Se procedează apoi conform metodelor cantitative
descrise anterior.
22
Aparatură Principiul spectrometrului UV-VIS monofascicul clasic 23
Aparatură
Principiul spectrometrului UV-VIS
monofascicul clasic
23
Schema unui spectrometru UV-VIS cu fascicul dublu 24
Schema unui spectrometru UV-VIS cu
fascicul dublu
24
http://www.wooster.edu/chemistry/is/brubaker/uv/uv_works_modern.html
Schema unui spectrometru UV-VIS cu şir de diode 25
Schema unui spectrometru UV-VIS
cu şir de diode
25
Spectrometru UV-VIS cu calculator încorporat 26
Spectrometru UV-VIS cu
calculator încorporat
26
Spectrometru UV-VIS legat de un computer de tip PC 27
Spectrometru UV-VIS legat de un
computer de tip PC
27
Cuve de diferite tipuri folosite în spectrometria UV-VIS 28
Cuve de diferite tipuri folosite în
spectrometria UV-VIS
28