Sunteți pe pagina 1din 11

Maina sincron

Se numete maina sincron o maina de curent alternativ construit pentru a funciona cu o


vitez constant, legata de frecventa f a reelei i de numrul p de perechi de poli ai mainii, prin
relaia:

n 60

f
p

Aceasta viteza se numete viteza de sincronism, iar maina respectiva, dup destinaia sa,
generator sincron sau alternator, motor sincron si compensator sincron.
Maina sincron este una dintre cele mai rspndite maini electrice. Ca generator sincron de c.a.
trifazat de frecventa industriala, ea deine un foarte larg domeniu de utilizare, deoarece in prezent
energia electrica se produce aproape exclusiv numai sub forma trifazata. Ca motor, este utilizata
destul de des atunci cnd se cere o viteza de rotaie constanta i puteri depind 50 kW, motorul
prezentnd in exploatare o serie de avantaje: cos ridicat, siguran de funcionare, economie. De
asemenea, funcionnd in regim de motor sincron supraexcitat, maina sincron poate fi utilizata ca
generator de putere reactiva sau compensator sincron, pentru a ameliora factorul de putere al reelei
la care este cuplata.
Construcie:
Dup forma rotorului: cu poli apareni i cu poli necai.

- miezul feromagnetic statoric este realizat din tole cu crestturi, miezul feromagnetic rotoric este
masiv cu poli apareni sau necai. Pe miezul rotoric exista crestturi pentru colivie (pornire
asincron), prezente in ambele situaii i dispuse in talpa polilor. In cazul polilor necai nfurarea de
excitaie este plasata in crestturi dispuse neuniform pe periferia rotorului. (la dimensiuni mari
miezul rotoric se construiete din tole stanate din tabla de otel mult mai groasa; tolele nu sunt
izolate intre ele).
- nfurarea statoric este polifazat repartizat, deschis, similar cu nfurarea statoric a
mainii de inducie.
- nfurarea rotorica de excitaie este concentrat i dispus in jurul polilor apareni sau in
crestturi, capetele ei fiind conectate la doua inele colectoare. nfurarea rotoric in colivie este
dispusa nesimetric in crestturile din talpa polilor.

LUCRAREA 1
DETERMINAREA REACTANELOR MAINII SINCRONE
CORESPUNZTOARE REGIMULUI STAIONAR SIMETRIC
Cmpul nvrtitor obinut pe cale mecanic produs de nfurarea inductoare rotoric i cmpul
nvrtitor obinut pe cale electrica, produs de nfurarea indusului, numit cmp de reacie al
indusului, au pentru o ncrcare a mainii, o poziie relativ fixa. Turaia comuna n1 cu care se rotesc
se numete turaia de sincronism.
Cmpul magnetic nvrtitor rezultant din ntrefierul mainii la funcionarea in sarcina, este dat de
suprapunerea cmpului inductor i al indusului. Aceasta interaciune constituie reacia de indus i
este dependenta de caracterul sarcinii i tipul constructiv al mainii.
Maina sincron cu poli plini este simetric magnetic dup cele doua axe d, q ( = ct.). Maina cu
poli apareni prezint asimetrie magnetica i se nlocuiete rotorul real cu un rotor cu ntrefier
constant. Pentru stabilirea ecuaiilor ce definesc comportarea mainii se utilizeaz sistemul de axe d,
q solidar cu rotorul.
Aplicnd legea induciei electromagnetice pentru o curba ce se nchide prin conductoarele fazei
statorice i pe o linie a tensiunii la bornele nfurrii considerate avem:
U RS I jX S I U eE
Z S RS j X S , XS reactana sincron a mainii.

X = L, L inductivitatea unei nfurri a unei maini rotative corespunde cmpului


magnetic principal al nfurrii, repartizat oricum pe pasul polar, care traverseaz ntrefierul i

nlnuie nfurri din ambele pri. (in general L >0).


i

Reactana Xd reprezint reactana totala a unei faze statorice atunci cnd axa cmpului nvrtitor
rezultant al mainii, coincide cu axa d. T.e.m. jX d I d este indusa de cmpul total al curenilor
statorici in axa d (suma a cmpului de dispersie din axa d i a cmpului longitudinal de reacie) i pe
aceast baz reactana Xd se numete reactana longitudinala sincron a mainii. Analog Xq este
reactana transversal sincron a mainii.
Z d RS j X d
Z q RS j X q
A x a lo n g itu d in a la

A x a tr a n s v e r s a la

a).

b).
A x a lo n g itu d in a la

A x a tr a n s v e r s a la

a). Axa polilor rotorici coincide cu axa cmpului nvrtitor. Liniile de cmp ale fluxului de
reacie statoric se nchid dup axa magnetica longitudinala a mainii. Reluctana este minima.
Curentul de alimentare atinge valoarea sa minima i reactana nfurrii induse este maxima. (x d =
xS + xad)
b). Liniile de cmp ale fluxului de reacie statoric se nchid dup axa magnetica transversala .
reluctana circuitului magnetic al statorului fiind maxima, reactana reaciei indusului atinge valoarea
sa minima, iar curentul din stator valoarea maxima. (xq = xS + xaq).
Caracteristica de mers in gol reprezint relaia U0 = f(IE) pentru n=ct. (f=ct.), I = 0, unde U0 este
tensiunea la borne. ntruct I = 0 , se obine U 0 = UCE. Dar t.e.m. este proporionala cu fluxul polar i
prin urmare caracteristica reprezint la alta scala caracteristica magnetica a mainii.
Crescnd monoton curentul de excitaie prin intermediul reostatului de excitaie R E, se obine
ramura cresctoare 1 a caracteristicii de mers in gol. La scderea monotona a curentului de excitaie,
ca urmarea histerezei magnetice, ramura de ntors se plaseaz deasupra celei de sus. In practica
pentru a evita aceasta legtura dintre curentul de excitaie i tensiunea indusa se utilizeaz
caracteristica medie, reprezentata punctat. Prin msurarea experimentala a tensiunii induse
remanente Urem se poate determina fluxul remanent rem al mainii. De obicei se traseaz
caracteristica de mers in gol pana la (1,15..1,2)UN. Poziia punctului de funcionare p corespunztor
tensiunii nominale, indica gradul de solicitare magnetica a mainii.
Ue0

U0
P

UN

I e E) pentru U = 0, f = ct. Reacia de indus are


U re m
Caracteristica
de scurtcircuit reprezint curba Isc = f(I
un caracter complet demagnetizant. Scurtcircuitul
staionar la maina sincron nu este periculos.
Ie m
Cmpul magnetic din ntrefier se reduce simitor fata de situaia de mers in gol. Deci, la scurtcircuit
maina apare nesaturata pe calea cmpului magnetic principal. Daca pentru un curent de excitaie IE
dat se cunoate t.e.m. UeE i curentul de scurtcircuit Isc corespunztor, se poate determina
experimental reactana longitudinala Xd.

Caracteristica in sarcina reprezint relaia U = f(IE) pentru f = ct., I = ct., cos = ct. Pentru o
sarcina inductiva cos = 0

Schema de montaj

R
+

K
M

M S
3~

T ru s a
m a s u ra

A;

Q
+

IN=

2
n=

rot/min

Rezultate experimentale:
Pentru subpunctele a), b), c) maina sincron funcioneaz in regim de generator. Pt funcionarea in
regim de generator se antreneaz rotorul mainii sincrone cu ajutorul unui motor de curent continuu
cu excitaie derivaie figurat in partea stng a montajului. Motorul de curent continuu se pornete cu
rezistenta de pornire Rp la valoarea maxima i rezistenta de cmp la o valoare pozitiva. Pentru
punctul d), ambele maini funcioneaz in regim de motor, avnd acelai sens de rotaie.
a). Pentru ridicarea caracteristicii de funcionare in gol, rotorul se aduce la turaia nominal a
mainii sincrone, prin antrenarea sa cu ajutorul motorului de c.c. cu excitaie derivaie. Cu
ntreruptorul manual Q1, cuplat in circuitul de excitaie al mainii sincrone, conectat in poziia 2
(excitaie cuplata) i Q2 deschis (nu exista sarcina in circuitul indusului), se creste progresiv
curentul de excitaie de la valoarea 0 pana la valoarea pentru care la bornele generatorului sincron se
msoar o tensiune de cca. 1.3*UN (aproximativ 500 V) scznd treptat valoarea rezistentei de
excitaie RE. Crescnd apoi progresiv valoarea rezistentei de excitaie R E curentul de excitaie se
aduce la valoarea minim posibila. n consecin, caracteristica de funcionare in gol, ridicata
experimentala, prezint o ramura pentru curentul de excitaie continuu cresctor i o ramura pentru
curent de excitaie continuu descresctor. Se adopta curba medie a caracteristicii de funcionare in
gol ca medie a ordonatelor celor doua ramuri, ea deplasndu-se in originea axelor de coordonate.
Caracteristica in gol - la creterea curentului IE
IE [A]
U0 [V]
Caracteristica in gol - la descreterea curentului IE
IE [A]
U0 [V]

Datele nominale ale mainii sincrone:


SN=
kVA; UN=
V;

b). Pentru ridicarea caracteristicii in sarcina, la factor de putere inductiv, se conecteaz, prin
ntreruptorul manual Q2, o sarcina inductiva constnd dintr-o maina de inducie trifazata cu rotorul
bobinat funcionnd in regim de bobina variabila. Meninnd I = const. (I reprezint curentul prin
statorul MS) n condiiile unei sarcini (ideal inductive) variabile pentru care cos 0 i n = const. la
motorul de c.c., se ridica caracteristica in sarcina U = f(IE).
Caracteristica n sarcina inductiv I =
IE [A]
U0 [V]

A = const.

c). Pentru ridicarea caracteristicii de scurtcircuit simetric permanent, nfurarea indusului


(stator) mainii sincrone se scurtcircuiteaz prin realizarea unei legturi comune ale bornelor de
ieire ale ntreruptorului K2, meninnd deschis ntreruptorul Q2. Cu maina antrenata la turaia
nominala a cmpului nvrtitor al MS se msoar curentul de scurtcircuit corespunztor tensiunii
electromotoare remanente, dup care se nchide contactorul K2 i se mrete, progresiv, curentul de
excitaie. Se obine caracteristica Isc = f(IE).
Caracteristica n scurtcircuit U = 0
IE [A]
U0 [V]
d). Se realizeaz montajul pentru funcionarea in regim de motor a mainii sincrone. Se
determina sensul de micare al cmpului statoric. In acest sens se pornete motorul sincron in
asincron, cu ntreruptorul Q1 nchis in poziia 1 i alimentnd indusul mainii sincrone cu tensiune
redusa (0,3*UN, aproximativ 175 V ) prin acionarea contactorului electromagnetic K2 . Dup
realizarea pornirii n asincron, se deschide Q1. Apoi se pornete motorul de c.c. n condiiile
menionate anterior, variind rezistenta de cmp Rc a acestuia pana se ajunge la o turaie apropiata de
cea a cmpului mainii sincrone i in acelai sens cu aceasta. n aceasta situaie, rotorul are o
anumita alunecare fata de cmpul statoric iar polii inductorului trec prin cele doua poziii limita,
corespunztoare reactanei sincrone longitudinale, respectiv, transversale. Se noteaz valorile
maxime i minime ale tensiunii i curentului msurate la trusa de msura. Se calculeaz reactanele
sincrone.
Determinarea reactanelor sincrone prin metoda alunecrii
Mrimi msurate
Mrimi calculate
Umax [V]
Imin [A] Umin [V] Imax [A] Xd [] Xq []
xd

xq

Exemplu de calcul:
- reactana sincron longitudinal: X d
- reactana sincron transversal: X q

U max
2I min
U min
3I max

- impedana nominal a mainii sincrone: Z N

UN
3I sc

Xq
Xd
xq
=
u.r.;
=
u.r.
ZN
ZN
- reactana longitudinal nesaturat se determin (se ridic o vertical la caracteristicile n gol i
scurtcircuit) cunoscnd la iE dat t.e.m. la maina nesaturat (se prelungete poriunea liniar a
U0
caracteristicii de mers n gol) i curentul de scurtcircuit. X dn
=

3I sc
- reactana saturata se determina din caracteristica in gol in sarcina inductiva la i g dat ( se ridica o
U0 U
verticala) ca raportul: X ds
=
, unde I este curentul constant la ridicarea
3I
caracteristicii de mers in sarcina.

- valorile reactanelor n uniti relative: x d

LUCRAREA 2
CARACTERISTICILE GENERATORULUI SINCRON AUTONOM
Maina sincron este foarte des ntlnit n practic, n special n instalaiile folosite la producerea
energiei electrice trifazate unde este folosit n regim de generator. De asemenea, n acelai regim de
funcionarea ceast main se folosete ca generator de putere reactiv sau pentru ameliorarea
factorului de putere al reelei la care este cuplat ca i compensator sincron.
Comportarea generatorului sincron este descris de urmtoarele caracteristici:
1. Caracteristica de mers n gol
2. caracteristica de scurtcircuit
3. Caracteristica extern
4. Caracteristica n sarcin
5. Caracteristica de reglaj
1. Caracteristica de mers n gol: exprimat de relaia E0 = f(IE), pentru n = const. i I = 0, face
legtura dintre t.m.m (tensiune magnetomotoare) i t.e.m. (tensiune electromotoare). Datorit
fenomenului de histerezis caracteristic materialelor feromagnetice din care e realizat miezul
magnetic al mainii, aceast caracteristic ridicat experimental prezint dou ramuri: una pentru c.c.
de excitaie cresctor, cealalt pentru c.c. de excitaie descresctor (dup cum s-a prezentat anterior).
Caracteristica de mers n gol este definit prin media pe ordonat a celor dou ramuri. n figura 1 se
prezint caracteristicile de mers n gol ale mainilor sincrone cu poli necai (curba 1), respectiv cea
a mainilor cu poli apareni (curba 2).

Figura : 2.1. - Caracteristica generala de mers n gol a generatorului sincron


2. Caracteristica de scurtcircuit: este definit de relaia I = f(IE), pentru U = 0 i n = const. = nN
Datorit existenei posibilitii de a determina reactanele mainii din caracteristicile de mers n gol
i scurtcircuit trifazat, ridicarea acestor caracteristici este necesar. Se are n vedere c, datorit
valorii mici a rezistenei statorului fa de reactan, I sc e defazat cu /2 n urma t.e.m. E. Aceasta e
echilibrat de reacia longitudinal a indusului (statorul) i de t.e.m. de scpri. Curentul de
scurtcircuit rezult ca raportul dintre E i reactana sincron longitudinal X d. Att E ct i Xd depind
direct de turaia mainii, deci curentul de scurtcircuit este independent n limite largi de turaie.

Figura : 2.2. Caracteristicile de mers n gol i de scurtcircuit ale generatorului sincron


3. Caracteristica n sarcin: arat modul de variaie al tensiunii la borne n funcie de curentul de
excitaie U = f(IE), la sarcin constant (I = const.), factor de putere i frecven constante (cos , f =
const.). Se evideniaz influena valorii i caracterului sarcinii (ohmic, inductiv i capacitiv).
Asupra tensiunii la bornele generatorului.

U
E0

E0 =f (IE)
U=f (IE)
U=f (IE)

cos = 1
cos = 0

IE
Fig. 2.3. Caracteristicile n gol i n sarcin ale unui generator sincron
4. Caracteristica extern: definete dependena tensiunii de borne de curentul de sarcin U = f(I),
n condiiile n care curentul de excitaie IE, factorul de putere cos , i frecvena rmn constante. O
sarcin cztoare provoac o scdere a tensiunii la bornele generatorului, caracteristica extern fiind
cztoare; scderea lui cos determin scderea tensiunii. O sarcin capacitiv are efect opus asupra
tensiunii, aceasta crescnd.

Figura : 2.4. Caracteristicile externe ale generatorului sincron


5. Caracteristica de reglaj: reprezint variaia curentului de excitaie la modificarea curentului de
sarcin IE = f(I), considernd c tensiunea la borne, factorul de putere i frecvena rmn constante.

Figura : 2.5. Caracteristicile de reglaj ale generatorului sincron

Coninutul lucrrii
Determinarea experimental a caracteristicilor generatorului sincron autonom:
a) Caracteristica de funcionare n gol: U0 = f(IE) pentru I = 0 (lucrarea 1)
b) Caracteristica n sarcin inductiv: U = f(IE) pentru I = const. i cos = const. (lucrarea 1)
c) Caracteristica n scurtcircuit: Isc = f(IE) pentru U = 0 (lucrarea 1)
d) Caracteristica extern: U = f(I) pentru IE = const. i cos = const.
e) Caracteristica de reglaj: IE = f(I) pentru U = const. i cos = const.
Toate caracteristicile se determin la frecvena nominal (constant).
Schema de montaj

Sarcin
inductiv
variabil

K2
+

K1
B1
V1

RE

A3
Rp A1
B2
M
Rc
A1

A2

Q2
Sarcin
ohmic
variabil

TRUSA
DE
MSUR

GS
3
n = const.
Hz

A2

Sarcin
capacitiv
variabil

Datele nominale ale mainii sincrone:


SN=
kVA; UN=
V;

IN=

A;

n=

rot/min

Rezultate experimentale
n cazul ncercrilor ce se vor efectua n cadrul acestei lucrri maina sincron va funciona n regim
de generator. Pentru realizarea acestui lucru se fac aceleai operaii ca la primele trei subpuncte ale
lucrrii anterioare.

a) Pentru ridicarea caracteristicii externe U = f(I) se aduce generatorul sincron la mersul n gol
la parametrii nominali: U = UN; f = fN. Meninnd constant valoarea nominal a curentului de
excitaie IE astfel determinat, precum i pe cea a factorului de putere (ntreruptorul manual Q2 este
nchis pe o sarcin pur ohmic), se mrete progresiv curentul de sarcin i se nregistreaz valoarea
tensiunii la borne. Curentul de excitaie care asigur parametrii nominali reprezint valoarea sa
nominal.
Se repet ncercarea la alte valori ale factorului de putere, respectiv la valorile sale limit
(sarcin inductiv, respectiv capacitiv), punnd astfel n eviden influena naturii sarcinii asupra
comportrii mainii.
b) Caracteristica de reglaj, reprezentnd dependena IE = f(I), se ridic aducnd generatorul
sincron la mersul n gol la parametrii nominali: U = UN; f = fN. Se mrete progresiv sarcina
meninnd constant valoarea nominal a tensiunii la borne U.
Se repet ncercarea, ca n cazul precedent, pentru sarcin inductiv, respectiv capacitiv.

S-ar putea să vă placă și