Guten abend! = Buna seara!

Wie geht es euch? - Ce mai faceti voi?

Danke. Uns geht es gut
Buchstabieren Sie,bitte! = spuneti pe litere, va rog!

Selbstlaute = Vokale = sunete prin ele insele

Mitlaute = Konsonaten = sunete insotite
Aaa, Bee, Cee, Dee, Eee, eFF, Gee, Haa, Iii, J iot , Kaa, eLL, eMM, eNN, Ooo, Pee, Qku, eRR,
eSS, Tee, Uu, V(fau), W(vee), X (ics), Y(iupsilon), Z(et)

Vokale lungi si scurte

1) Vocala scurta avem: - cand ea este urmata de 2 consoane
- cand ea este urmata de o consoana dubla
Bsp: Ki-nd, So-nne
2) Vocala lunga avem in urmataorele situatii:
a). vocala este urmata de o consoana
Bsp: Re-gen
b). Vocala este dubla: Haar
c). Dehnungs-h - h (care lungeste ) scris dupa vocala ( lungeste vocala si NU se aude)
Bsp: Reihe, Lehrer
i - se citeste i scurt
ie - se citeste i lung

Die Umlaute : , ,
1. se folosesc la formarea pluralului la anumite substantive
2. se foloseste la conjugarea verbelor neregulate la prezent
ss - Konsonat
Kuss
Gru

Die Diphtonge ( diftongul)

Def: un sunet compus din 2 vocale
In germana acestia sunt:
au - se citeste = au
u, eu - se citesc = oi
ai, ei = se citesc = ai
Dupa diftongi daca se aude sunetul "SS" aunci aceste se scrie cu ( sarfs e-SS)