CASA PASIVA

DEZVOLTAREA DURABILA.
dezvoltarea care satisface necesitatile generatiei prezente fara a compromite capacitatea
generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati .
(Raportul Brundtland,Viitorul nostru comun, 1987)
imbunatatirea calitatii vietii umane pastrnd in acelasi timp capacitatea de suportabilitate a
ecosistemelor
(IUCN/UNEP, 1991)
dezvoltarea care ofera servicii sociale, economice si de mediu pentru toti membrii unei
comunitati, fara sa ameninte viabilitatea sistemelor naturale, construite sau sociale de care
aceasta depinde
(ICLEI, 1996)

Ce implica DEZVOLTAREA DURABILA :

utilizare limitata si eficienta a resurselor neregenerabile de materii prime si combustibili fosili;
extinderea folorisrii resurselor regenerabile;
minimizarea efectelor nocive pana la limita capacitatii de suportabilitate a mediului natural,
crearea unei economii sanatoase, care sa asigure calitatea vietii in paralel cu protejarea omului
si a mediului.
La nivelul UE
- in constructii se consuma circa 40% din totalul de energie produsa (acestea fiind
responsabile pentru mai mult de 30% din emisiile totale de CO2)
- se genereaza in jur de 40% din totalul deseurilor.
Pentru realizarea dezvoltarii durabile in constructii, trebuie tinut seama de :
reducerea folosirii surselor de energie neregenerabile si a epuizarii resurselor naturale
conservarea biodiversitatii
asigurarea calitatii mediului construit si managementul unui mediu interior sanatos
Cele mai importante aspecte privind dezvoltarea durabila in constructii sunt:
consumul de resurse (energie, materiale, apa, teren)
impactul asupra mediului inconjurator
(deseuri solide, poluarea mediului, confortul vizual)
calitatea mediului interior.
S-au facut calcule in ceea ce priveste consumul de energie in cadrul cladirilor.
Concluzie:
cladirile utilizeaza circa 30% din energia primara totala in mod direct, iar
daca se include si energia folosita in mod indirect, proportia se apropie de 50%.
Masuri initiale pentru reducerea consumurilor de energie in sectorul
constructiilor : accentul s-a pus pe utilizarea rationala a energiei in cladirile noi.

Au fost fixate cateva praguri pentru cerintele de incalzire ale spatiului de locuit, in functie de
care, cladirile au fost clasificate in:
- cladiri care economisesc energie
(cerinta de incalzire din surse neregenerabile este sub 70 kWh/ma)
- cladiri cu consum redus de energie (cerinta de incalzire din surse neregenerabile este sub 40
kWh/ma)
- cladiri pasive (cerinta de incalzire din surse neregenerabile este sub 15 kWh/ma)
- cladiri autonome energetic (cerinta de incalzire din surse neregenerabile este 0).
Casa pasiva reprezinta cel mai inalt standard in cadrul constructiilor eficiente energetic.
Energia economisita cu incalzirea se ridica la un procent de 80%, in comparatie cu
standardele conventionale ale cladirilor noi .
Cerinta de incalzire variaza intre 10-20 kWh/ma, in functie de climat.
CASA PASIVA. PRINCIPII DE FUNCTIONARE
Etanseitatea cladirii si sistemele de ventilatie.
Cladirile pasive sunt cladiri etanse, pentru limitarea pierderilor de caldura dar si pentru
evitarea infiltratiilor de aer umed in structura peretilor cladirii, care sa duca la aparitia
condensului,
Ventilarea necesara functionarii este foarte importanta.
Pierderile de caldura in momentul aerisirii prin metoda clasica fereastra deschisa sunt
mari.
Este necesara o instalatie de ventilare care implica recuperarea caldurii din aerul viciat prin
intermediul unui schimbator de caldura.
Acest schimbator de caldura preia caldura din aerul care este eliminat din locuinta si il
transmite la nivelul fluxului de aer proaspat.
Acest lucru nu este suficient in cazul unei case pasive.
Aerul proaspat provenit din mediul inconjurator va trece mai intai printr-un sistem de
conducte care sunt montate la 3- 4 m sub pamant. In aceste conditii, chiar daca initial aerul
proaspat provenit din mediul inconjurator va avea o temperatura de -10C, acesta va fi
preincalzit pana la o temperatura de +6C.
Termoizolatia.
Cel mai important aspect la casa pasiva o reprezinta minimizarea pierderilor de caldura
prin realizarea unui nivel crescut al termoizolatiei si prin eliminarea puntilor termice
Anvelopa caselor pasive trebuie sa fie foarte eficienta din puncte de vedere termic U
0,1 W/m2 K.
Aceste valori implica faptul ca stratul izolator trebuie sa prezinte grosimi cuprinse intre 25
si 40 cm.
Realizarea caselor pasive a fost posibila si datorita punerii la punct a unei noi generatii de
sticla pentru ferestre.
Aceasta sticla colecteaza energia solara chiar si pe timpul iernii.
Ferestrele realizate cu trei foi din sticla si cu spatii intre foi umplute cu gaze nobile prezinta
o valoare U 0,7-0,8 W/m2 K. Acest tip de geam cu o grosime de 32 mm, prezinta pierderi de
caldura mai reduse cu 50% in comparatie cu un geam clasic.
Aspecte constructive
In cazul unei case pasive este foarte importanta arhitectura si orientarea casei.

Este de dorit:
- forma casei sa fie cat mai compacta,
- cu un numar cat mai mic de pereti exteriori,
- cu ferestre mari cu orientare sudica si reducerea pana la eliminarea totala a suprafetelor vitrate
pe latura nordica a cladirii.
In acelasi timp, trebuie avut in vedere ca suprafata totala a suprafetei vitrate sa nu
depaseasca 28-30%, intrucat un procent mai mare favorizeaza pierderea pe timpul noptii a
energiei acumulate in timpul zilei.
APORTURI GRATUITE
Sisteme geotermale. Principiul de functionare este diferit de cel al sistemelor conventionale,
care ard un combustibil pentru a produce energie.
Caldura naturala a pamantului este captata de un sistem de tevi ingropate, prin care circula
un fluid, de obicei un amestec de apa cu antigel.
Iarna, fluidul absoarbe energia pamantului si o transporta in cladire; prin intermediul unei
pompe de caldura, caldura este concentrate si distribuita la o temperature mai mare.
Vara, procesul este inversat, excesul de caldura fiind extras din cladire si dispersat in
pamant sau, pentru a mari eficienta sistemului, este folosit la prepararea apei calde menajere.
Sistemele geotermale racesc cladirea in acelasi fel in care functioneaza un frigider, adica
extragand caldura din cladire, nu producand frig.
Avand in vedere ca solul are la o adancime de 180 cm o temperatura de 8-12C, pe tot
parcursul anului, consumul de energie este redus, deoarece sistemele geotermale extrag
energia dintr-o sursa cu temperature moderata si constanta.
Panouri solare. Acestea sunt instalatii care capteaza energia din radiatia solara si o transforma
in energie termica.
Din punct de vedere functional, componenta principala a panoului solar este elementul
absorbant care transforma energia razelor solare n energie termica si o cedeaza unui agent
termic (apa, antigel). Cu ajutorul acestui agent termic, energia este preluata de la panou si este
fie stocata, fie utilizata direct (ex. apa calda menajera).
Panouri fotovoltaice. Acestea transforma energia luminoasa direct in energie electrica.
Componentele principale ale panoului solar sunt celulele solare.
Energia asigurata de surse interne: Sunt luate in calcul aporturile de energie termica provenite
de la corpurile de iluminat, aparatura electrocasnica sau prezenta umana, fiecare om emitand
aproximativ 80 W energie termica.