Columna Lui Traian

Încărcat de

valy57
21 vizualizări48 pagini
Columna despre daci

Drepturi de autor

© © All Rights Reserved

Formate disponibile

PDF sau citiți online pe Scribd

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Raportați acest document

Descriere:

Columna despre daci

Drepturi de autor:

© All Rights Reserved
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
Indicator pentru conținut neadecvat
21 vizualizări48 pagini

Columna Lui Traian

Încărcat de

valy57

Descriere:

Columna despre daci

Drepturi de autor:

© All Rights Reserved
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
Indicator pentru conținut neadecvat
din 48
COLUMNA LUI TRAIAN MALU 1876 Tsrorta. — Linauistica. — Lirerarura Poporana. Tnat A 2alohO. .¢ lulut XVI se imparte in tre peridde. . Gel d'intaitt este elucidat deja, pina la un ptt A, Odobeseu. : Din incunabulele aceste! epoce primitive,,nol,cun bele in limba slavicit : ‘ 1-o. O liturgit, publicatd in 1507 din ordinea ut cul exemplar este al mindstirit Bistrita, ne 3 2-0. Evangeliarul, tiparit in 1512 sub. Ambele aceste productiunt primordia celeasi litere, pe acelagi hartit, sub i si preut Macariti>.' - Periodul al treilea, mat putin cunose ity prin dof monumente, in agteptarendé acse mai constataaltel El presintt unele particularitathinicarl debut deshiitute mat q Faimésa psaltire a diaconuluiiCorasi-nemang piniiastingts cel, nngina- () Revista Romana, +, 1, p. 815—exsveombaros! towo'P KOTvVAL Of deadyoy gaida www.dacoromanica.ro 104 HASDEU yénd o dati cronologici certi, ér nu ipotetici, cea d’intait carte esita din tipar in limba romani. Desi reposatil Stulescu, Heliade gi Asaki, canonicul Cipar si altil, ati vorbit de-mult, in trécét sati dupa andite, despre acest tesaur al filologiei romane, totus! primul exemplar studiat de aprdpe si descris eu d’a-mitrun- tul este cel descoperit in 1862 de d. Odohescu la manastirea Bistrita, un exemplar in care, din norocire, lipsese numat titlul si pe icl-colea vr’o doa-tret file. Pind atuncl nu se scica nicl micar anul editiunil, unit facénd’o din 1560, altif din 1562, pe cand im realitate cartea este cu mult mal apro- piata, anume din 7055 dela zidirea lumil, cela-ce se traduce in era crestina prin 1577. A mat remas insit un punct obscur : locul publicatiuniy. D. Odobescu-se pronuntit in form pentru Bragoy, dar in fond combate propria sa asertiune. Tati chiar cuvintele eminentulut nostru archeology : e « ca gi psaltirea lut Coresi, incat not credem mat curind ca d. Odobescu a vrut sit dict alt-ceya, si anume ci ambele o- pere se datorese aceluiast Ooresi, ér nu : cw aceleast caractere. Lasind insa la o parte acésti erére—péte tipograficd — 6t& care este in esenti ideia d-lut Odobescu : in favérea Bragoyulut militézt acea, im- pregiurare c& diaconul Coresi a tiparit acolo o alt& carte cu trel ani mai in urma, dar nu mat putin, tot-o-dati, unele litere initiale forte caracteri- ‘stice vorbesc in fayérea Tore! Romaneset. www.dacoromanica.ro TIPARUL LA ROMANI IN SECOLUL XVI 195 Bragovul sati Téra Rominésci? aci este cestiunea. Museul national din Praga posed& biblioteca postuma a lui Iosif Paul Safarik, cel mat celebru slavist din secolul nostru. Visitand’o in intervalul seurte! mele petreceri de alti dati in capi- tala Boemiel, am fost isbit de a citi in catalog intre altele : Psalteriwm Ooressi in Valachia 1577. Prima migcare, mal cu sémi in fata indicatiunit anulut, a fost natu- rvalmente de a crede, ci este un exemplar din editiunea psaltiril romane a lut Coresi. Oat de mare mi-a fost inst mirarea, cand amabilul custode al muzeulut, d. Vrtatko, mi-a aritat insist cartea numal in limba slavoni, avénd pe prima pagini un frontispiciti de arabescurl intocmat ca in evangeliarul Int Négoe Basarab tiparit la 1512 in Téra Romanéscd, iar peste tot 172 file, dintre cari cea cu titlul lipsesce, ér pe ultima se aflt urmiaté- rea pretidsi post-fata, reprodusi aci in transeriptiune : , slayonesce, in-folio, fart an, aseménandu- se in unele caractere cu cele doa psaltir! de mat sus; 2. Un evangeliar de asemenea slavon, tiparit de Coresiin-folio la 1579 fairi: aritarea loculut.? In privinta acestor dot tipiriture, ett unul nu cuted de o cam dati a mé pronunta. Ast-fel, periodul intait, imbritigand tnceputul secolulul XVI, se péte numi ; cel de al treilea, de pe la fine, este in tot puterea cu- yintulut . : ‘Vom constata acum, intre aceste doa extremititT, existinta unui interme- dit, cel mat putin cunoscut dintre téte, cel mat avut in suvenirt gi carele, pe ling altele, ne mal presintit avantagiul de a indica nu numal téra, ci chiar localitatea unde tipariatt pe atunct stribunit nogtri. Ir Marele Safarik, intr’o disertatiune despre tipografiele slavice in sudul Enuropel, dice : , im anul 1547, in-4, 258 fol. Pare-mi-se ei tot a- tunel gi tot acolo s’a maf tipirit un extract din Octoich, in-folio, 192 fot, . Apot celebrul slavist mat adaugi, ci nu cundsce, dar a audit vorbin- du-se .1 D. maior Papasoglu a aflat sia vindut d-lut Odobeseu o foiti din acéstt ultimit carte, atit de rart. Pevinieta paginet din fatise citesce forte clar: . Adeca : . Tn mijlocul vinietet este semnul obicinuit al tipiriturelor muntene din secolul XVI : vulturul cu crucea in cioc. Si ne oprim aci un moment asupra aceste! pretidse cirticele. Cestiunea preliminaré este : la care anume Petru-vodi se referesce in- seriptiunea, dintre cel tre sat patru? Safarik dice : . D. Odobeseu se exprima intr’un mod mal vag : «fie acest Petru-voe- .? D'int&iti, Petru-voda din Argeg si Paisie-Radu Calugarul ati fost nu nu- mat dol domnti diferitt, dar inci rivali de mérte; al doilea, acel Petru-vod& na domnit dela 1534 pina Ja 1541, ci numal pind la.1536, cand Va alungat din tért antagonistul set, precum se vede dintr’o epistol& ce scri- sese atuncl el insugl la nepotul sett de frate, celebrul primat al Ungariet . Nicolae Romanul (Olah); in fine al treilea, Petrascu cel Bun dintre 1554—1557 n’a fost fiiul lut Petru-vodi din Arges, ci tocmal al dug- (') Oxtenia Moskovskago Obsczestva istorii, 1846, nr. 8, sect. 8, p, 25. (2) Revista Romand, t. 1, p. 820. @) Sineat sub 1536. www.dacoromanica.ro 198 3 HASDEU manulut sett Paisie-Radu Cilugirul, dup cum mitrturisesce singur in do- cumentele ‘sale! si dup cum atesti téte cele-l’alte acte contimpurane.? Simplificdndu-se astfel cestiunea, si ne intrebim acuma : ciiruta din- tre acest{ tre! domnt omonimt se datoresce interesantul ,— ori-ce preocupatiune tipografict din partea tronulut este inacceptabila. War fi re cindat de a atribui buchinurt intregi unut principe, care nu avusese timp de a lisa posterititil un singur crisov, gi al citruia nume nicl cii se mentionézit in vechile cronice ale teret?® Petragcu cel Bun a domnit, de asemenea, pré putin, numal vr’o tret ani, petrecénd mereii in tabari pe cimpiele Ungariel pentru a ajuta a- colo reginel maghiare Isabela contra Austriaculut Ferdinand : probabili- tatea de aise acorda meritul activititit tipografice in Muntenia este dar nu mat putin slaba. Despre Petru Cercel, fiul lut Petragcu gi fratele lut Mihaiti cel Vités, nu pote fi nicl yorbi : eladomnit numat vr’o dot ant, intre 1583—1585, indata dupi aparitiunea celor dot psiltirl coresiane ; prin urmare, chiar presupunéndu-se ci s'ar fi apucat de publicarea cirtilor, tot inci este in- yederat ci ar fi intrebuintat anume caracterele lui Coresi, pe cand tipa- rul «Molitvenicului> este mat vechit si cu totul diferit.* Situatiunea limpedindu-se, reméne dara numat Petru cel Schtop. () Venelin, Gramaty, p. 167, 169. (2) Katona, ap, Engel, t. 1, p. 220. — Monum. Hungariae historica, sevipt,, t, 4, p. 207. — Archiva istoried, t. 1, part. 1, p. 64. (®) Tunusli, trad Sion, p. 136. (4) Acestut principe if apartine inscripfiunca dela monast'rea Mislea despre «Petru-vodt gi fijul sei Marcu», iar nu lui Petra din Argeg, precum se credea in genere din causa unui “rel6t reli descifrat www.dacoromanica.ro ‘IIPARUL LA ROMANI IN SECOLUL XVI 199° Totul militézd in favérea’t. Diintaiti, el a domnit nu dot sail tret, ci sépte an’, intre 1560—1467. Al doilea, el este fiul gi succesorul immediat al acelut Mircea-vodi, sub care Safarik arati mat sus ci s’a scos in Targovigte un extract din Oc- toich si um Apostol, cu nisce litere nu frumése ca acelea din epoca lut Négoe-vodit, ci uricidse, precum sint gi ale «Molitveniculut> in cestiune. Al treilea, domnirea Ini a fost destul de linigtitii, mat ales dela 1562 pini la 1566, din causa pacit ce se stabilise tocmal atunct intre Unga- ria si Porta Otomand.* Astfel Petru cel Schfop este singurul patron probabil al «Molitye- nicului>, de pe care redactiunea «Revistel Romane» a avut fericita ideit, de a da la lumina un fac-simile. Pind a merge inainte, sintem datori a mai observa ce-va. D. Odobescu crede, cit literele «Molitveniculut> sint identice cu ale tipariturelor slavice din Venetia, datorite familie! Vucovicl : Bojiidaralut si fiulut seti Vincentit. Not avem d'inaintea ochilor nostri un model férte elocinte : misalul tipirit sub auspiciele Jui Vucovici-tatt in 1519; ef bine, desi caracterele ni, totust deosebirile sint nu mat putin evidintl : ornamentatin- literele sint mat mart gi mat fine.* resumindu-ne, intre periodul din istoria arte tipografice in Téra Rominéset, exist la mij- loc, intre anil 1540—1570, un period pe care “1 putem caracterisa de o cam data, pind la desvoltarile ulteridre ce ne va procura mal la vale descoperirea unui not monument, prin nisce litere uricidse , cu mult mat mici decitt in cirtile lui Macariti si chiar in cele dot psaltirl ale Int Coresi. Numele cel mat potrivit, ce s’ar puté acorda acestut period, ni se pare a fi . Productiunile lut sint : 1. Un , tiparit in Turgoviste in 1547 din ordinea lut Mir- cea-Vvodit; 2. Un extract din , cam in acelea-si conditiuny; 3. Un «Molitvenic», publicat intre 1560—67 sub auspiciele lui Pe- tru fiul lut Mircea-voda; (}) Engel, Sincai, ete. (2) Vedi un fac-simile in ; Reestr slavianskih Brig Siriaeva, Moseva, 1833, p. 3. www.dacoromanica.ro 200 HASDEU 4. Un «Clasloy» , din care d. Odobescu a gisit Ja minastirea Bis- trita numat nisce fragmente isolate, cu acelea-si litere ca si «Molit- yenicul>; 5. In fine... in fine 0 carte, cea-mat remarcabila dintre tdte, despre care ne vine rindul de a vorbi. ID Multumita amabilitatit d-lut Dr. Barbu Constantinescu, ni s’a intam- plat a descoperi in biblioteca seminarului din Bucuresc!, incredintata, di- rectiunil d-sale, un in-folio, fara inceput, fitra sfirgit, pttat, descusut, rupt, dar pe care totus! not nu ne sfiim a] numi un tesaur de tipo-x lografia rominit. Ca text, cartea n’are nicl o valére subiectiva sat obiectiva pentru lite- ratura néstr& national, nefiind scris% rominesce sat cel putin de citra un autor romin. Este pur si simplu un Pentecostar, adiet ritualul liturgie pentru cele cinci decade dela Pasce pina la Rusalie, intr’o limba slavo-eclesiastica mai apropiatd de dialectul serbese dectt de cel rusesc, precum se observa dela prima yedere din accente, buni ori in cuvintele : Tret taleri pentru un pentecostar pe la 1742. Satul Furduescit este in districtul Arges, plasa Gélisescilor, formand 0 singuri comuna cu satele Ratescl, Patulul-sindilit, Ralet si Tigveni. Cumed cartea se afla acolo cu mult inainte de a trece dela popa Gheorghe citra popa Mihaiti, si chiar inainte de a fi fost legati, precum yom yedé mai jos, probézi urmitérea subscriere marginal’ pe una din paginele sale : «Pop Pérvul of Furdueset 1ét 7178 (1670). Aga dara, exemplarul de fata merit cu tot dreptul de a fi numit «cel dela Furduesct». O cercetare mai de aprope ni-a permis a precisa data legaturet. * Examinand hiirtia cu care e incleiat lemnul, am dat peste urmitorul curios fragment dintr’'un decret domnese tipitrit : ..Macrit Hai, Iw Hepsana Boesog... +. FABAMH Cil0 NOBENENiE TABAMH CAST FABAM... wr crkr wkrsasi bs... so ASH KACA WH BSKATEAE ME C... ApS. AE PAVETZ KS PAN UH... «Mapa Aomuien wha, adpaps... sAAANTE C& AHBA MAME CA HSMA... PSA ASH WH Bop CH -P KACA AB... swNTENE ASH SHIH Ka AMEIO JM... ssATANUCKS, NENTPS KA BPANAZ... sCANTR CASUHAE omnien wkac TS... sol MBHHHAE ACP CkpHe (piewre KApsk... s'TE TIPEKSM CKpie MAH CSCA WH KA MAH... «ATK, NHNTPE MHKATSPH AKBCANASCA '? npe.. s-ACKBNEA Ye KApe HS BA awk KapT'k... sA8H CK AURA BOE KHPHHMIH, CAA... so MHiH WEAE H CAM Pex TABMH > — (L. 8.) Iw Illapsan Bwesog. meya. Pecetea, ca gi subscrierea domnéscit, sint cu cerndli rogit. Tatit cea de’ntiitt urmé in Rominia de o scutéla de bir tipirita! Unie in felul set, acest fragment ar trebui depus la Museil. Serban-vod% Cantacuzino, carul i se datoresce, intocmal cu acelea-si www.dacoromanica.ro 202) HASDEU Jitere ca gi in decretul de mat sus, Biblia din 1688, a domnit intre 1679—1689. Prin urmare, legitura Pentecostarulut nostru, operata eu ajutorul de- cretulut acestul principe, este naturalmente posteridrit anulut 1679, dar anteriéra anulut 1742 din inseriptiunea lui Mihait. Cartea nu este paginati, ins& la fie-care opt for se aft indicat numérnl eélei, ea gi cand ar fi un octay. Pe acésti basi se cundsce, ci la iInceput lipsese 66 fol; in fiintit sint 244; cite nu ajung la fine, nu se scie; in orl-ce cas, cu totul era peste 310 fot, adect peste 620 pagine. Este cea mat yolumindsit productiune a téscurilor muntene din secolul XVI. Pe la 1700, plus-minus, cénd cartea a fost legat& pentra ultima ora de cifixe unul din cel dot preutt din satul Furduiescl, popa Pirvul sat Mihain, paginele actualmente in lips nu mat existati, precum se yede din spatele cel ingust al legiturel. Caracterele cele ordinare ale Pentecostarulut, adeci abstractiune fa- cénd de titularele monogramatisate ale capitolelor, cart in genere nu se pré giisesc in dot carti tot de un fel, fiind turnate sati sipate mat tot- @a-wna ad-hoc; caracterele cele ordinare, mal repet inci o dati, sint identice’ cu ale «Molityeniculut lui Petru cel Schiop dintre 1560—67. Pentecostarul insit este ce-va mal yechiti, necunoseénd litera dupli com- pusé din 3% aruncat @asupra Tut y. de exemplu in euyintul «rojdstvo>, cela-ce ne intimpin’ in de do& orl pe o singurt pagint. Altmintrea, nu numat caracterele sint aceleast, ci chiar alternatiunea lor ca cernéla négri si rogit, punéndu-se cu cenobar titlurile si fie-care cea de’ ntait liter’ dupa punct. Ne e peste putinti de a conduce confruntatiunea mai departe, tot ce a remas din «Molitvenic», cel putin pint asti-di, consistind intr’o u- nich f6it, descoperitt de d. maior Papasoglu. Constatand anterioritatea Pentecostarulul, nol ne credem in drept de aLatribui anume domnirif lu Mircea-voda, patronul «Apostolului> si al lor Petru cel Schiop, dar in initiale, viniete si mat ales icéne. Iv Initialele — se ‘ntelege cit e yorba numal de cele figurate, iar nu de literele capitale ordinare — ne-ar puté oferi, in cirtile muntene din se- colul XVI, materia unui studii forte interesant. Ele ar merita in orl-ce cas de a fi reproduse in fac-simile, formand la un loc un fel de album alfabetic, precum s’a facut atatea si atdtea pen- tru incunabulele tiparulut din Occidinte. D. Odobescu, vorbind despre psaltirea diaconulut Coresi, s’a incercat a le clasifica in urmdtorul mod : «Un punct, care destépia mat mult curiositatea, este de a vedé ca intr’acéstt «carte de la 1577, la mai multe capete de Psalmi, intilnim literele capitale orna- «mentate, pe cari le-am védut in cartile slavonesci tipiirite, la 1507 si 1512, sub «Mihnea si Négoe-voda. Initialele B si P , formate prin impletirea unor linii albe «pe find negrti, apart tipdrite pe ici si pe colea in acest volum pare-ci ar fi rimiigite «cam inyechite si stricate ale frumései tipografie, ce se aduse din Venetia in Téra «Rominésed la inceputul aceluiagi secol. Cit despre cele-l’alte caractere, ele siné «de 0 formi mai grési, mai nemliidiit& , si denotez o provenintd germanit, cici se «scie cum-ca {éra,, care inventase imprimeria , a rémas mult timp straind la pro- «gresele, ce folositérea arta cigtigase in cele-l’alte pirtt ale Europel>.* D'intiit.vom defini dup% putintt ambele varietit! de mat sus. Initialele cele proprie periodulul macarian, pe cari d. Odobescu le ca- racterisa prin , se pot descri mat plastic aga : o trestid ghimpést satt mat bine un lemn cioturos, impletit astfel incat nu numai formézii scheletul literel, dar imple prin suciturele sale lacunele dintre margin, buni-dra golul semi-cercurilor din g sati p, tremnghiul din g{ etc.; totul executat intr’un mod forte ingenios si cu multi gratia, iar caracterul intreg pirénd alb din causa conturnuluy si a micelor inter- valu dintre indoiturile lemnulut, cart sint in genere negre sati cite o Gata rogie. O ide& destul de complet% despre configuratiunea acestor frumése ini- tiale se péte face cu ajutorul liferel g facsimilate in Revista Remand? (*) Revista Romana, t. 2, p, 113. (2) 2. 1, p. 816, www.dacoromanica.ro 204 HASDEU Originea lor sa fie ea dre din Venetia, dupa cum presupune d. Odobescu ? Mé indoese, gisindu-le intocmat astfel, inainte de tipiriturele lui Mihnea gi a lui Négoe, in cele do& evangeliare manuscrise, executate in Moldova din ordinea lui Stefan cel Mare in 1492 gi 1502, aflatore astii-di : cel d'intaiti la Biblioteca Regiti dela Munic?, cel-l’alt la acea Imperiali dela Viena?, de unde, intr’o cilitorit intreprinsi ad-hoc, mi- am procurat fotografiele colorate cele mat exacte in marime naturala dupi téte paginele iluminate, pe cari le-am cedat apot Museulut din Bucuresei. Prin urmare, chiar presupunéndu-se ci aceste litere s’ar fi turnat satt sipat in Venetia pentru trebuinta tiparulul roman, tot inc’ rémane con- statat ca desemnul primitiy era curat rominesc, luat de prin manuscrisele muntene si moldovene din secolul precedinte. Atita despre capitalele figurate din periodul macarian. Initialele cele-Valte, mat moderne gi cu totul striine tiptriturelor lui Mihnea si Négoe, se formézi dintr’un pitrat cu o bordurt impregiur, ayénd in intru insis! litera, executata cu liniele cele ordinare ale sloyelor civilice, dar incungiurata si intortochiat& prin serpuirea unul Jemn ca no- durf sati a une trestie en spini gi chiar cu floricele : hordura, litera propriti dist si lemnul sati trestia sint albe, restul este negru sat rosu, Jar aspectul general pare uricios, fiind pré-incircat. Aci not iariisi nu ne impiicdm pe deplin cu opiniunea d-lut Odobescu cum-ci aceste Initiale ar fi ; ele sint strins in- rudite cu capitalele figurate de mal sus din periodul macarian : acelea-si Jemne saii trestie, cu nodurl, cu cloturl, cu ghimpl, cu spiny, cu floricele ; mal pe scurt, acelas! ide& originala, desnaturati dre-cum prin 0 pré-mare , ér nu nemtései, a acestor initiale, pe cart d. Odobescu le-a germanisat, negregit, numal din causa forme! lor pittrate, intrebuintate de asemenea in Occidinte, de unde chiar in Francia literele capitale se numiati alti-dati : . Tn Pentecostarul nostru ne intalnese ambele varietatt. Din periodul macarian, vedem aci initiala g in dot locur! si intr’ un loc Tf. (2) Cod, slay, Nr. 1. (¢) Cod. slay. Nr. 7. TIPARUL LA ROMANI IN SECOLUL XVI 205. Acesta din urma este mat cu deosebire remareabil. Supra-punéndu’l geometricesce peste acelagt literi din evangeliarul lut Négoe-voda, nol am consiatat o identitate absolut. Din periodul posterior, adeca din initialele cele inchise intr’un patrat, gisim pe ict pe colea in Pentecostar: 1, CG, A, M1, P, A; dar mat cu sémii bine executate sint f, T $i HK. : Conclusiunea este, ci capitalele figurate de prin tipariturele muntene din secolul XVI s’att nascut pe la 1507—1512 din imitatiunea super- belor manuscrise romane ilustrate mat vechi, lar apoi ciitra anul 1550 ele s’att mal modificat prin nesce complicatiunt firs gust, degi in fond att conservat caracterul primitiv esential de lemne sat de trestie impletite,. ce-va atat de conform cu natura material’ a Romitniel, acoperite pe atuncl de pitdurile cele mat nestrabatute, de unde gi pasiunea poetic’ a Rominu- lui pentru .! Yi Sub numele de vinieta not intelegem un poligon, generalmente un pi~ trat cu o basi mat lung decit iniiltimea, implut cu felurite arabescurt saii chiar figure si ocupand partea de sus, cite odata intréga jumittate superidra a paginel Ia inceputul unut not libru satt capitol. Acest gen de ornamentatiune ne intimpini de asemenea in manuseri- sele: sati incunabulele bizantine, serbe, rusesct, orientale si occidentale de prin evul-mediii, pint la anul 1500 si mat jos; insi vinietele romane di- fer de cele-l’alte prin un ce propritt, original. national. fira sémeén pe aturl. Un exemplu ne va explica. Englesul Charles Boner, inamic declarat al nationalitatit néstre, nu se pote opri totust de a nu admira cu entusiasm, in urméforul mod, varieta- tea gi gustul feluritelor tesiture, egite din mamile cele grosolane ale si- tenilor romint : « din eraldict, cite o ramurt uniti la radicin’ cu cite un unghitt dela basa poligonulut, una mat nalt& gi cea-laltt mat scurti, ambele mat mult sati mal putin sucite, afar de carl, cele mal de multe ori, mat figurézi cite o rimurea la cele dod unghiuri de sus ale vinietel, intr’o linit cam paralel& cu cele-l’alte. Acésta este o caracteristicd generali, dela care insi abaterile nu sint rare : une-orl lipsesce crucea, fiind inlocuiti prin dod aripe sati o alt& figura; une-orl ramurele gi rimurelele sint de acelas! marime, sati in lo- cul lor yedem abta citte o frunda, orf chiar nimica, dupa capriciul sat in- spiratiunea artistulut. aft Cele doi viniete, fac-similate in «Revista Romani», una dupi evange- liarul luy Négoe gi cea-l’alti dup molityenicul lut Petru-voda, pot servi ca nesce modeluri in acésti privinta.® (4). . .so handsome that they would be prized as an ornament in any London or Paris drawing-room. (). . . entirely their own. @). . . this invention seems as easy to them as the execution of the mosaic web... (). . . that taste for arabesques, which these people seom to have, . ».—Vegi : Zran- syloania, its products and its people, London, 1865, p. 241—259. (® Vedi de asemenea vinieta de pe cvangeliaral lui Rarog dela Viena, in Silvestre, Za- éographie universelle. www.dacoromanica.ro TIPARUL LA ROMANI IN SECOLUL XVI 2 207 Tn Pentecostarul nostru aflam patru felut de viniete. “Dot din ele sint nesce invederate restuit din periodul macarian, avénd in mijloc stema Tere! Romanesct, dar diferind prin desemn. Vinieta cu yulturul mare stand intre dol arbori s’a fac-similat deja dup& evangeliarul lut Négoe-voda in «Revista Romana». Vinieta eu valturul mic, fara arhorl, cu coréna pe cap, ar merita de a- semenea cu att mal mult de a fi reprodust, cu edt arabescurile sale sint mal corecte, mal artistice, mal ingenidse, far poligonul presint’ un pa- trat nu lunguret, ci rectangular. Alte do% viniete se deosebese de cele mat de sus, avénd tote un sin- gur detalii comun, anume o cruce in culme d’asupra poligonulul, imple- tité din linie intr’un mod mat-mat uniform si incungiurata de cunoscuta inscriptiune : 1@. XC, NH. Ka. Una din ele esie remareabila din punctul de vedere al impletiril sale dintr’un lemn clotoros, intoemal in felul initialelor celor figurate descrise mai sus, adecd intrun gust roménese aga dicénd stereotip : pind si crucea are doi nodurl, cart lipsese in cele-l’'alte viniete. Executiunea desemnului este posteridra perioduluY macarian, fiind dis- gratidsii in combinare, ca gi literele cele capitale incadrate, pe carl not Je-an referit deja, mai mult sati mai putin, citra jumatatea secolulut XVI, pe cind ornamentatiunea din timpul lut Négoe-voda se distinge tot-d’a-una, din contra, prin o eleganta extremit. In fine, mai este o vinietit. Acésta se compune dintr’un pitrat obicinuit, in intrul cdrula sint pa- tru cercurl mari, intrelegate ca verigele unut lant si incrucigate apo! prin o multime de linie, totul dispus intr'un mod férte estetic. La céste se inalta nu patra, ci numat dod ramure, dintre cart cea din stinga, cu mult maf mare, incepénd la unghiul inferior al pitratuluy, se radict in sus , se wnesee cu unghiul superior gi slobdde de acolo o créngii, care plecindu-se, ajunge mal pind la cruce; do&% coréne ducale impodobese acésta ramuri. Tnyentiunea desemnulut este forte vechit, contimpurana si anteriéra chiar periodului macarian. Printre sculpturele dela Curtea de Arges ne intimpind arabescuri ana~ loge,’ tar o viniet%, nu numat asemanata, dar putem dice identica, se (9 Reissenberger, L’eglise de Curtea d’ Arges, Vienne, 1876, p. 19, 22, www.dacoromanica.ro 208 HASDEU i! afla in manuscrisul luy Stefan cel Mare dela Munic la inceputul SEs linlut lu Toan. Yom conchide prin observatiunea, ci tite aceste ornamentatiunt con- stitui unul din elementele cele mat pretidse pentru istoria artistict a Ro- miniet. De s’ar publica in fac-simile mitcar vinietele, gi tot inet ce immens ser- vicitt nu numatl pentru pictura istorict, ci chYar pentru architecturit, care war mat fi silitt a cinta modelurt decorative peste not tert gi noé mart, ayéndu-le nationale, stritbune, curat rominescl ... VI Th starea, in care gisim not cartea, adecit deja forte necompletit, lip- sindu’ o multime de fot la inceput gi nu se mat scie cite la fine, ea tot mat conservit, ca prin minune, opt pretidse icéne xilografice, in mirimea paginel intreg!, unicele monumente de acést& natura in Romania din se- colul XVI, gi anume : 1. Patima Mantuitorulut, fra nicl o inscriptiune. 2. Inmormintarea, eu inscriptiunea : porpenenie xpucroso. 8. Invierea, cu inscriptiunea : gnexpecenie ypucrono. 4. Aparitiunea postumi a Mintuitorulut de‘naintea Pré-curatel Feciére, cu inseriptiunea : Xpneroc iagne np'kasae Mapin. 5. Vindecarea celut paralitic, cu iseriptiunea : ypneroc ndykan pacnag: AeHa cov AM MKT, : 6. Mintuitorul in sinagogt, cu inscriptiunea : ypueroc suur gh cekTH: AMYIE TOVAEHCKOE® 7. Inaltarea, cu inseriptinnea : ghenecenie TOCnoAne. 8. Hpizodul Samaritenet, cn inscriptinnea : ypneroe npocur soam cor ENH caMAp'KNHNH- D’intaiti despre artist. Cum-ci el-a fost Roman, far nu Slay, gi nici ci sciea bine slavonesce, se constati din unele inscriptiunt. Astfel iasne npkisje Mapin constitu un roméinism, cu totul contrar lim- bel slavice eclesiastice si tuturor dialectelor moderne. : Slavil intrebuintézi npkaye numat in sensul timpulut : inainte vreme, prius. i * 2 ¥ i TIPARUL LA ROMAN] IN SECOLUL XVI 209 th sens de positiune, coram, adect inaintea cui-va sail a peas ef pun tot-d’a-una : riprkae Frasa din inser Duta cu npka, Tar mu cu nprkavae- Numat rominesce , ca si latinesce ante, se tea Gh cael in- telesurt. . Este nu mat putin rominéscé ae gramaticals din inseriptiunea : tinea. i mal sus: «se aratti inaintea Mariel» tre- SuHT Bb cekernanipe ioVAeHcKoe. Ta Slavi, adjectivul cata si fie in ablativ.: gy cekTHANk iovgencKoma, _Artistul insi, fiind-ci Rominil n’ati o desinintit casuala propria pen- tru ablativ, ci dic ca gi in casul: direct : , a pus si slayonesce, nominativul. Modelurile, dupi cari s’ati executat icénele, att fost de asemenea ro- mane, si anume manuscrisele cele ilwninate din secolul XY. In « , in «Inviere», in «Aparitiunea postumit> si in «E+ pizodul Samaritenel> , muntit sint desemnatl intocmat cum le vedem in - imaginea apostolulut Ién din evangeliarul lut Stefan cel Mare dela Mu- nic, care, precum am mat spus’o, a fost seris gi ilustrat pe la 1492; nu numat in monastirea Némtulut, dar inet, de extrit un pictor néog Roman : diaconul. Teodor Miirigescul. In,«Inmormintare» gi in «Epizodul Samaritenel» , scaunele sint abso- _ lutamente identice-cn acele din ilustratiunile: ambelor evangeliare moldo- yene stefaniane, dela Viena si dela Munic. Tot acésta trebue si spunem despre turnurile din «Vindecarea celut paralitic» gi din «. In fine, atitudines figurelor si draperiele provéci acefagt observatiune: Este remareabil, ci*gardul din . (4 Salon 1, nr, 18. (®) Salon 1, nr 40, LA ROMANI 1N SHCOLUL XVI TIPARUL COME CHPOCNROMK x LC gaa ee OSE i “! ae 7 KAKI x y ‘eS v c= = 212 ‘ HASDEU VIL Si reeapitelnn Tiparul muntén din secolul. XVI bresiatt fret. peridde ane macarian de pe la 1500+-1520; cel mircian pe la 1540—1560; a coresian de pe la 1570—1580. ; Periodul intermediar a fost pint acum cel mat putin cunoscut. Semnalind cinct diferite monumente tipografice ostensibile din acest interval, not ne-am oprit cu preferint& asupra Pentecostarulut slavie, pu- blicat aproximativamente pe la 1550 gi din care unicul exemplar se afl astii-di in biblioteca Seminariulut din Bucurescl, dupi ce apartinuse mai mult timp, in secolit XVII gi XVIII, modester hisericute din satui Furdueset. Prin numérul paginelor, acést& carte este cea mal voluminésit Gin tite productiunile téscurilor muntene intre 1500—1600., Tiparul e diform, afari: numat de initialele cele fi ngurate, Acestea din urmi consist pe de o parte din unele superbe litere capi- tale ornamentate, remase din periodul macarian, tar pe de alfa din nisce caractere posteriére, de un gust degenerat. Ambele varietitt sint de o potriva de o origine romanésci, distingéndu- se prin impletirea unor butuel sati nuiele. De acelas! natura, aga dicénd «trunchiata»> sat , este una din vinietele, puse ca impodobire in fruntea unor capete ale ee dupit obi- ceiul stereotip al scripturelor romane celor yecht. Alte do% viniete sint mogtenite d’a-dreptul din periodul macarian. Oa patra se pare afi si mat antici, intimpindndn “nein manuserisele din epoca Lut Stefan cel Mare. Demonstrand originea rominésc’ a ingenidselor paper din toto ar ceste viniete, nol am atras atentiunea asupra intimet lor inrudiri cu. ele- * mentul decorativ al sublimulut templu dela Curtea de Arges. Tn fine, trecurtim la ultima gi cea mat curidsit parte a Pentecostarulut ; “ieonografia, : Observatiunile ndstre in acésti privinti sint pré-prdspete in memoria lectorilor, pentru ca si fie nevoe de a le mat reaminti. ‘ www.dacoromanica.ro * SCRIERILE PERDUTE DESPRE DACIA aS 213 Vom vepeti isi inci o datie! Romanit-ayusesera in tote nesce incepu- tit proprie ale lor, pe urmele cirora*trébut sii pligéscit , desvoltandu-se, fiit gi nepotil, in loc de a ulta vocea'singelul pentru moméla, straina. In viéta morala a poporélor, imitativnea este ca somnul in vista fisica a individulut :'scurt& gi moderata, ea intiresce; prelungindu-se gi trecénd peste masura, ea mdi gi ucide; in ambele casuri, o natiune ce se destépta din somn rare-or! igi aduce aminte, mat mult numat ca. sé rid& cu despret, fantasmagoriele unel activitatt fara realitate... Hasdeit. DESPRE SCRIERILE VECHI PERDUTE ATINGETOARE gis) A, GuL At § 18 Denerero DELA ODESSUS. Acest antor (Dypjtptog “OSyoaieys) era din vestitul oras de pe Marea négra, Odessus, vecin Daciel si,in dese relatiun! de comerciti gi de lupte cu ea. Hl a seris istoria patriet sale Odessus (Mepi cis marptdog °O8ys005), Acésta scriere, cu totul perdutt, era de o mare important’ pentru istoria litoralulat maritim, comerciul, relatiunile si excursiunile Davilor in Iu- mea dela Marea négra gi de peste ea cu luntrile lor, resbelnice : Conjurato descendens Dacus ab Istro...* Oragul Odessus, astid! Varna, colonia de Milesient, s’a fundat la 545 inainte de Grist, o datt cu Panticapea , Teodosia si Fanagoria. Strabone agéd acest: orag, descriind vecinatitile Getilor, intre Apollonia gi Calla- tis.” Comerciul gi relatiunile sale cu Getit si cu Dacit erat forte consi- derabile.® “(*) Vedi Columna tut Tratan, 1876, No. 8, 4. () Virgil. Georgicor: II, 497 et not. Eugen. Bulgaris, pag. 65, edit. Petropoli 1786. (*) Strab. VII, 319. (8) Diodor. Sicul, XX, 112, XIX,"78. Appian. Illyr, 80, Stephan, Bysant, V-o "OSyaaéc. Muller, Fragm,, Historie, Graecorum , tom, IV, 382. Ovid, Trist, I, XI, 9, Ptolem, 1H, 10. Plin, IV, 11, Scylax, in Tracia, numesce acésti colonit Odesopolis. 14 PAPADOPUL-CALIM AH rgieee oe Anpxanpru Lycunus. Acest istorie, Alexandru supranamit Lychnus, niscutin Efes, a tritit pe la inceputul secolilur I dup% Cr., de vreme ce Strabone (an. 50 dup Cr.) il mentionézit numindu’l scritor modern (toy yewrspwy 6 Ahegavdpos 6 Aby- yos mposxyopevOsic). Alexandru a seris o Istoria Universald si o Desoriptiune geografict detailati, in versurt, a Europet, Asict si Libiet, pentru fie- care in cirti deosebite. El a mat scris 0 astronomia in versurt, si in prozi istoria resbelulut Marsic. Téte aceste sint perdute.® : #4920 Niceror Buemypas, Acest eruditisim archipastor al Bisericet Résiritene a trait gi a scris pe la 1255 dupiCr. El era egumen al muntelut Atos. Impiratul Teo- dor Lascaris il numise Patriarc Ecumeniec, insit el refusa tronul patriarcal si petrecu viata la Muntele-sant, lasind dupi dinsul multe scrieri im- portante, bisericesci si profane.® Nicefor Blemmida a scris, intrevaltele, si o Geografia (Cemypapia), care ni's’a pistrat-forte prescirtati oe un abrevia- tor Bizantin. Din aeésti prescurtare se vede ci Nicefor trata in geografia sa Sleeps Istru, Geti, Dact, Alani, Tauri, despre marea Meotida, Panoni, Traci si alte némurt si tér!. El ne dice intr’un fragment, ci im Europa, dela Du- "naire la nord, cea mai mare parte a continentului este a Dacilor : mpos Bopsay 05 “lorpon 7 17) Hj Rhijory tv Dandy. ? Nivomacnus.: — Cannicrares 'Tyrtes.. Acesti autorf, despre cari pomenesce F'lavitt Vopisc, ati seris faptele gi viata Impiratulut Aurelian. Scrierea Iu Nicomach ayea tithn : De rebus * (©) Strab, XIV, 642. Steph. Bysaut, pag. 715. 634, 615, Pinedo Commentariol. in Steph. Bysait. pag. 754, Amstelodami, 1678. — Cicero tn Bpistol. ad Atticun [1, 22. Aurelius Vie- tor, de Origin. gent. Roman, pag. 9, edit, Lugdun. 1670.° (8) Catalogul sorierilor laf Blemmida ved¥ in’ Fabricius, Biblioth, Gracea, tom, VI. (7) Muller, Geographi Graeci Minores, tom, IT, pag. 458—470.° i “SCRIERILE PERDUTE DESPRE DACIA 215 . gestis Aurelian, br a lut Callicrates : De vita. rebusque Awreliani. A- cegtt autor! trebue si fi trait imainte de secolul IV dupa Cr., de vremé ca Vopise if citézit.® : Aurelian era din Dacia si puineipalele sale fapte att fost relative la Dacia (anno 271—276 dupi Cr.)®. Serierile lui Callicrates si Nicomach coprindeatt deci o epoct interesant& a istoriet Daciel, epoct despre care ne lipsese multe lamuriri. § 23 ARISTOCRIT Nu scim in ce epoct a trait acest autor, dar el este férte vechit, de vreme ce’l citézt, Plinit, care a scris pe la 23 dupa Cr., si mat ales Parteniti dela Nicea, poet grec care, cu un secol inainté de Crist, a scris - Elegie erotice, Metamorfose gio carte Despre afectiuni. Aristocrit a seris despre Dacia gi térile vecine. Clemens Alexandrinul, autor din secolul IL dupi Cr., citézit din scrierile lut Aristocrit 0 epistola, pre-citt de scurti pre-atit de coprindétére,'a regelui Scitilor Atia citra Bizantint, in urmatérea coprindere : «Atia, regele Scitilor, c&tra poporul «Bizantin, sinitate!Nu vé legati de comerciul meti, ca nu cum-ya caya- ...° - Aristocrit serise istoria resbelulut dintre Bizantini si Atia regele si conducttor al Scitilor, Geti, Tau, Calatiant si Istrient.'? Acest rege te- ribil si resbelnic, Atia, cidu mort cu‘armele in mand, haténdu-se la Du- narea néstrii, in vrista de 95 de ant, contra lut Filip, rege a1 Macedo- niet. 11 §.24 . TYRANNION ‘Acest celebru gramatic gi geograf al anticitiitit, Topayvioy, nascut la () Muller, Fragm. Historicorum Graecorum, tom, IIT, pag. 664. (*) Fotino, Istor. Daciel, I, 158—162, Cantomir, Chronic, I, 204—805. Lanrian, Istor. Ro- man. I, 157—160. Sineal, Chron, I, pag, 20—81. () Glemens Alexandrin. Stromat, V, pag, 239, 51, Muller, Brogm. histor, Graecorum, tom. LY, pag. 836. (*°) Strab. VII, 307. edit. Coray, — Phot. Cod, XXIL. (©) Uneian, in Macrob, Op. tom, 1 Pas. 406, edit. Halae sana 1801, Frontin, Stra: tegemat. IT, 4, 20. “216 PAPADOPUL-CALIMAH Amisa, a fost profesorul geografulut Strabone. Hl a trait pe la 100 in- ainte de Orist.*? Tyrannion a’seris multe cirtt geografice férte insem- nate, si Cicero fl pune cu mare laudi si admiratiune intre pirintil gi intemeietorit geografiel.° Hesychit Milesiti, autor din dilele Iut Anasta- siti I (anno 490), ne dice c& Tyrannion se numa mat ‘nainte Teofrast, si fu poreclit Zyrannion pentru ci nicijla, tirannisa, pe condiseipolit se. Tyrannion, prins rob de Lucullus, se aged’ in Roma, unde devenind apot forte bogat, s’a dedat sciintelor geografice gi filologiel. Biblioteca lat Tyrannion era una din cele mat vestite in lume: El’poseda peste 30,000 - de volument : «Zyrannion Amisenus, prius Theophrastus, posterius Ty- ) Strab, libr, XILL cap, 609, edit. Coray. ' SORIERILH PERDUTE DESPRE DACIA 217 ‘si Stefan Bizantinul, a trait pe la 330 sub Imparatul Flavitt Iulia Constans. Despre dinsul scim numat cd a seris. Jstoria gi faptele domniet Impeiratulub Constans (ch nocd Kévorayra toy Basthén), epoct in care (292—306 dupa Cr.) afacerile Daciel tin gi ele un Joc insémnat. 17 Bl a mat seris o carte importantt : Archeologia Cappadociet si a celor-Valte némuri (Apyuohoyia, Kannatontas nat hoiray 2va). é Un singur fragment ni-a°remas din téte aceste scriert. § 26 PHYLARcHus Acest autor, care a triit inainte de Crist, de vreme ce’l mentionézi, Po- lybiti cn 200 ant inainte de Cr. 2°, a seris 0 Istorid Universalé in mat bine de 28 cart. Putine fragmente cate se pistrézi dovedesc ci et s’a ocupat gi de Dacia, de expeditiunea lui Dariti in Scitia®4, de Tract, Geti, Crobizt®? si regele lor Isant, care locuta la Dunitrea de jos (no- tum Istri), de Bitinia, Galatia, Macedonia, Iliria si altele. Fragmentele lut Phylarchus ne spun cil romfea (bopedta) este 0 arméd Sci-” tiett, imprumutata de Grect dela Scitt.*® Aulu-Gellitt , pe de alti parte, dice ca romphaea , rhomphaeca sait rumpia este arma nationalé a Traci- lor, sub numele de Tract intelegéndu-se neapérat gi GetiY. 2+ Phylarchus a serisincidespre obiceiarile Scitilor. Un fragment ne spune ~ cit Scitit aveatt dile bune gi dile rele. Dilele bune le insemnatt punénd i tolba lor un semn alb, ér pe cele rele punénd un semn negru. Phylarchus ne mat dice ci locnitorit de pe litoralul Marit negre in partea de dincolo de not nu eraii plugarl, ér mirginagil de dincdce, adict din Dacia néstra, erat dedatt agriculturel. ® (7) Ved Sineai, I, 35-36. (2°) Polyb. ID. 61. (*!) Conf, Herodot, IV, 131. (#2) Conf, Strab. VII. 318. Stephan Bysant. in KpéBoCot. (8) Scholia 8. Maximi ad 8, Dionysium Areopag: tom. If, pag. 156 edit, Antverp. 1634. (#4) Aul, Gel. X, 25, Tit. Tiiv. XXNT, 29: Valer. Flace, VI, &. — Genealogia linguistic’ a cuvintulut romfea, vedi in Hasdeii, Istoria criticl, t. 2, p.43 gi urm, © (#8) Muller, Fragm. Histor, Graecorum, tom, I, pag: 834-359, LXX, www.dacoromanica.ro 218 PAPADOPUL-CAL IMAH ~ § 27 CaLnmAcuus KaAipayoc, nascut in Libia la Cirena , anno 270 imainte de Or., poet gi literator grec, a scris nu numat poemele cite le cundscem astid!, adect » Epigrame, Imnuri gi oda la pérul Berenicet sotia lui Ptolemett Ever- - geta, care se pistrézi numa in traducerea latin& de Catullus (De coma Berenices) : i 7‘ f Invita, o regina, tuo de vertice cossi, Invita : adjuro teque tuumque caput... (Catul, LXVI.), dar a mat scris gi alte, Suidas caleulézt la 800 serie- tile sale. Intre cele didactice in prost, era o carte despre legile gi obicetu- rile barbarilor (mept Bapapx@y vouiuwy) sio carte importanti geografict sub titlu : Yovaywyy cov morapay, adect Catalogul fluvielor, ce coprindea gi despre Dunitrea néstra si litoralul el, pe care Strabone a ayut’o in. ve- dere. 2° Calimach cilitorise prin multe teri gi era bine cunoscut pin si de regi! Egiptulu’.*” Strabone il citézi forte adesea in cursul Geografiel sale.°8 § 28 Dicearca Massenit Diccarch dela Messina, filosof, istoric , seograt si geometru grec, a trait pe la 320 inainte de Crist gi a fost elev al lu Aristoteie. Varrone fl numesce : Dicacarchus doctissimus homo %°; Plinitt : vir imprimis eru- ditus®*; Cicero : stoprxdtacos adict istoric consumat®?, deliciae meae’ Di- (*) Strabo, IX, 897 gi trad. Tardieu, tom. II, pag. 211 Paris 1873, — Scholiast. Apollon. Rhod. ad. libr. IV, ‘vers. 264. (7) Strab, XVII, 838, (7°) Cap. 44, 46, 216, 299, 347, 354, 397, 487, 479, 484, 638, 659, 815, 837, 888 edit. Coray Paris 1819. i (*) De.re rust, f, 1. (*) Hist. nat. I, 6,5. (#) Ad Attioum IL, 6. i SCRIERILE PERDUTE DESPRE DACIA 219) _ cacurchus °°, peripatetious magnus et copiosus *4, mirabilis vir... 0, mag- num hominem !...°° : Anticitatea a avut putini eruditt ca Dicearch. Scrierile sale sint nenu- mérate. Cartea’ sa Modcct. Yrapeacay (republica Spartiatilor) se citla la Lacedemoniant o dati pe an in Adunarea Eforilor. 0 lege care s’a obser- vat mult timp ordona acésta, obligand pe tot! tinerit Spartiatl a veni si a sta la cetire. Atat de mare era.creditul acestut autor ! “Nu ne yom ocupa de multimea serierilor sale. Vom aminti pe acele _ cart aveatt raport la Dacia antici. Si unele si altele sint perdute. Dup& fragmente si marturia lui Porfiriti, Dicearch in cartea sa io pidocdpov .(vietele filosofilor) a scris biografia lui Pitagora gi despre relatiunile sale cu Zamolxe al Getilor. Secrierea sa ['j¢ xeptodoc (Descriptiunea lumit) era o deseriere a Iumil atuncl cunoscuté. El alcattuise pentru acésti carte sitable sat chartt geo- grafice. El descriea téte terile dela Nord de Dunitre gi de Don. °° § 29 Nympuopor Srracusanvr Acesta a triit in dilele lu Alexandru cel mare. Scrierile sale (sepinhovg —faphaprd véuina), cart trata si despre’ Dacia, era un Periple gi o carte Despre institutiunile barbarilor in mat bine de tret-spre-dece carti. In fragmentele remase yedem pomenindu-se fluviul Tyras (Topac, ’Adbpac) adect Nistru, Sauromatt, Scitia, Triballt, Tlirient.°? § 30 Savon Straton din Amasia (Cappadocia) a trait sub Tiberitt Cesar (an. 42 inainte de Cr.). Dupi mirturia Int Suidas, ela seris 0 Geografic (Tewzparptay) in VII carti, Straton era contimporan lut Strabone, dar a scris mat (®) Tusculan. I, 31, 18. (*) de Ofte, 1,5. () Ad Attic. II, 2,.VIH, 4, de fin, IV, 28. (*) Muller, Fragm. historic, graecor. tom. II, pag, 225 253, eyes Hite gosta géo- graph? pag. 126, 127. é (*") Muller, Fragm. histor. gr. tom. 11, pag. 875881, 220 . = PAPADOPUL-CALIMAH inainte, cict acesta il mentionézti. Din multe pisage ale hit Strabone — ‘se dovedesce , ci Straton in geografia sa a scris despre Pont (Maréa né- grt), despre Stete la. gurele Dunarit, despre Istru, despre pustietatea Scitilor sati Getilor, prin wmare despre Dacia. *5 § 31 PLUTARCH Plutarch, cunoscutul dé tott gi atiit de plicut autor, a trait pe la 100 dup: Gr. Birbat de stat, erudit si soldat, Plutarch intrunfa tustrele calita- _ tile cerute in timpil anticl, gi cu drept cuvint, pentru a completa educa- tinnea unui om distins. Traian il onord cu demnitatea de Consul gi de Gubernator al Tliriet gi Hladet; Adrian il numi Procurator al Eladet; ~ ‘Traian, intemeetorul Daciel, a profitat mult ‘de consiliele si leetiunile lui Plutarch. ; Pe linga scrierile cumoseute ale lui Plutarch, cate s'ati pastrat pind la nol, multe sint, perdute, cart.ati tratat gi despre Dacia. Regretim Biogra- *. fia lui Traian (Vpaiovod, xadeia — + Traiani institutio), cu totul per- dutii?®, si cartea Mept norayay xat dpa nat toy BY abrois ebpronopévoy (Despre finviele gi muntil universului gi tot ce se giisesce in ele). Plutarch a mai scris Lwodx% (storia Scitiel), Opaxena (Istoria Traciet) si alte, precum dovedesc fragmentele si poligrafil.4° § 82-83 Postonrt: — Nastoa Acest Posidoniit a scris in dilele lut Persett, ultim rege al Macedoniet (anno 179 inainte de Cr.). Patria sa a fost Olbia, celebrul orag Milesian de pe Boristene (Nipru) gi Marea négri, vecin Daciet néstre si in rela- tiunt dese de comerciti, de pace gi de resbel cu.ea.** Acest Posidoniti Olbiopolitul a seris Istorta lut. Persed pind in ulti- (@) Strab, Geograph, libr. I, 48, 50, 52. (®) Vincent de Bauvais, in Speculum maius historicum, edit, Strasburg 1478 in 10 vol. in fol, tom. X, pag.47—48.—fonstus, De seriptorib, histor. philosoph. Iibr. IU, eap, 6. —Vossins, "De historic, Graecis, 1, 10.—D'ata, ENAqy. BBdadyjen, 1 357. (*) Dubner, Plutarch, tom. V, edit; Didotiana (*) Herodot. IV, 18, 53, 74, 78. SORIERILE PERDUTH' DESPRE DACIA 221 mele sale dile de domnii, cénd fu bitut si robit de Paul Emilitt in bata- lia infricogata de pe cdmpia Pydna (168 inainte de Cr.), in care att ctdut mortl 25,500 de ostagi numat din partea Macedonenilor si a aliatilor lor Tesalient, Hirient, Tract, Odrist si Geti sub Comanda lui Cotis, Bastarnt si Galt sati Galati, cart dase lut Persett 20,000 de ostast aliat!. -Persstt prins, ficu onérile triumfulut invingétorulw Paul Emilit, msi nu suferi muli viata de invins si se lisa sii mér& de fome in inchisérea dela Alba. Acésti istorii era interesanti si pentru Dacia, din causa partil ce ati luat unit din locuitorif ef la luptele crancene dintre Romant cu Perseit. Ovasemenea, istorit mat serisese, dup miarturia lui Plutarch, -si Sei-. pione Nasica (Publius Cornelius Scipio Nasica Corculum), unul din gene- ralit luf Paul Emilit, ilustrat in lupta dela Pydna gi care in urma a fost Consul (anno 155 inainte de Crist) si a biitut pe Dalmatt. Abele aceste serierl, a lu Posidoniit si a lut Nasica, sint din nenoro- cire perdute. Dar Posidoniti a mat o carte gi mat importanta pentru " Dacia : Istoria teret Tyrigetice (Mept ris Topas: 7 Topryettxiic xadovpévys yopac), adect istoria regiunil care se numla Zyrigetia dupa fluviul Zyras (Nistru) gi dupa: Zyri-Geft sat Tyras-Geti locuitorit et, adect Getit dela Tyras. Acésti istorid a Getilor dela Nistrw, cari format un stat neatiir- nat de cel-l’alt Get! gi renumit pentru comerciul cu coloniele grece dela. gurele Nistrulut numite Zyrite, supuse Getilor ca- si Grecit Meoft de ling’ gurele Meotidet*®, ar fi fost pentru not un mare isvor de sciinte istorice pentru Dacia.“4 (Va urma) A. Papadopul Calimah. (8) Herodot, LV, 51. Strak, II, 118—129. VII, 289. 295. 306, edit. Coray. — Xenophon, Memior, Socrat. libr. TI, cap, I, tom. I, pag. 33, ttadyct, ‘Talbot Paris 1859, () Plutarch, in Paul Emil. cap. 19. 3 —Bichwald, in Annal. Dopat. IH, I. pag. 6.—Sui- das.—Muller, Frag. historic, Gravcor. tom, IIT, pag. 172-178, 222 Bsarct DOCUMENTE INEDITE DIN ARCHIVELE VENETIEI EXTRACTE DIN RAPORTURILE LUI GIOVANNI MORO, pee VENETIAN TY CONSTANTINOPOLE, RELATIVE LA : Feo Ps ey sy) Ge ee Gye sale . ‘ 1588— 1590. Comunieate de C. ESARCU. I . Pera, 22 marmil) 1588. Despre incercirile lui Petru Cercel, adipostit in Polonia, de a redobiindi tronul mun- tenese prin favérea vizirului. ‘ r Costantinopoli-Dispacei filza nr, 27. Sereniss° Principe... Quel Pietro Vaivoda che fu gid pochi anni ri- messo nel Principato di Valachia et poco dapoi se ne fuggi in Polonia ora pare che tenti di esser da novo rimesso e il maggior impedimento che ha ® che si trova povero di denari, con li quali, quando ne avesse potria su- perare a questo tempo ogni difficolt’, favorendolo assai al presente il Primo Bassi et come inténdo da chi tratta il suo negotio doyeya ritro- yarsi tra, pochi giorni in cotesta citta. Dalle Vigne di Pera li 22 marzo Gio. Moro Cay. Bailo. I i 3 : d Pers, 22 SEPTEMBRE 1588. Despre un diamant de o mitrime extraordinar’, prin care, rat addugand bani pind Ja suma de 200,000 cechini, Petru Cercel, refugit acum la Venetia, negotiazi a reciistiga dela Sultan, tronul muntenese. : Cost.—Disp. f, nr, 28 . Sereniss? Principe’... Ibraim Bassi che ha tolto la protetione di quel Pietro gid Vaivoda di Valachia scacciato gli anni passati, che hora,si dice trattenersi costi, tratta di far veder a questo’Signore un grandissimo dia- mante portato qui ultimamente: Dicono essere di ragione Gi Rucelai-di Yaluta.di molto dozzene di migliara di scudi per offerirlo.a Stia, Maesta DOCUMENTE INEDITR 998 con altrettanti contanti fino alla somma di 200 mila cecchini se si con- tenta di restituirlo in quel Principato senza che abbia a passar di qua, dubitando Thraim che yenendovi il Beglierbei gli farra levar la vita cer- tamente. Dalle Vigne di Pera, li 22 Sett. 1588. . Gio. Moro Cav. Bailo. Jt Pera, 1 ovropre 1588. Despre dispositiunile ostile ale beglerbeiulut pentru Petru Cereel si pentru doi ti- neri frati de origine domnésca din Muntenia, cari s’ati fost adapostit sub pro- tectiunea fitului Sultanului. ‘ Ibidem, ___ Serenissimo Principe... Doi giovani fratelli discesi dalli principi di Valachia scacciati come occorre, per le mutazioni che vengano fatte di quando in quando di quel Principato si ritirorono gia certo poco tempo sotto la protetione del Principe figliuolo di questo Signor con speranza di poter un giorno essere rimessi in stato da lui, ma informato di cid il Beg- lierbei, che ha la sopraintendentia di quei luoghi et da cli dipende il printipato di Valachia, ha operato si che questi figliuoli gli-sono stati mandati dal Principe et si crede che potriano finir malamente Ja loro vita, “et siccome ha voluto questi nelle sue mani, cosi avendo inteso che si trat- tava con il mezzo di Ibraim Bassa di rimettere in istato quel Pietro che gid fuggi, ha impedito anco questa pratica in modo, che sebbene il dia- mante, del quale serissi colle precedenti mie alla Serenit’ Vostra ® gran- demente piacciuto al Signore, perd si tratta ora che aleun altro ne facei ora il trattamento per ottenere qualche gratia da Sua Maestd, non yo- Jendo ella in queste cose metter fuori denari del suo casna. Dalle Vigne di Pera, 1 Ott. 1588. ~ Gio. Moro Cay. Bailo. Iv Pera, 16 Maru 1589. Despre rugimintea mareluy’admiral al Porter de a se irilesni lui Petru Cercel ve- nirea din Venetia la Constantinopole, unde"! astépti reintegrarea pe tronul mun- tenese. ‘ Costan,—Disp, f, nr, 29, Sereniss® Principe... Tl Capitano del mare mi mand®, Valtr’ieri a ri- ‘www.dacoromanica.ro Yopd 3 a ESAROU cercare che gli mandassi il mio secretario, al quale disse que avendo egli avuto ordine di far venir di.qua Pietro Vaivoda che si trova costi per essere rimesso al suo principato della Valachia desideraya che io scrivessi alla Serenita Vostra, pregandola a dare gli ordini necessarii perché questo Prin- - cipe potesse venire di qua sicuro et secretamente. Al qual. fine detto Ca- pitano manda suoi uomeni per levarlo et condurlo a questa porta, raceo- mandando questo negocio con ogni affetto maggiore. Ho scritto anco al ¢la- rissimo di Cataro cosi ricereato da lui perch conceda a questi una fregata bene armata, che sara pagata da essi accid possano condursi costi sicura- mente et quanto pitt presto. Grazie ete. Dalle Vigne di Pera, 16 maggio 1589. « Gio. Moro Cavalier Bailo. y Parra, 6 rent 1589. Despre acefa ci Petru Cereel, la sosirea sa in’ Constantinopole, pote fi amenin- tat: de mérte’, fiind condamnat, dup% staruintele agentilor actualului dom mun- itenese, prin doi sentinte ale muftiului, una pentra ci fugise in.striinitate cu banit gi stégul Sultanului, alta pentru ci corupsese nesce femel turce, botezin- du-le gi mitritandu-le cu crestini. ery Ibidem, Sereniss® Principe.... Li dependenti del Principe di Valachia hanno . inteso che Pietro Vaivoda era stato mandato a chiamar, ayendo ottenuto dal Mufti doi fetfa, che sono come due sententie che egli sia*degno di morte, l’uno perchd sia fuggito in cristianit& con il danaro et conil sten- dardo del Re et V’altro perch abbia avuto commercio con aleune Turche che poi fatte cristiane le -ha maritate a cristiani et con questi inmano de’ quali io l'ho veduti vanno publicamente dicendo che. venendo qui lo faranno decapitare. Dalle Vigne di Pera, li 6 Giugno 1589. Giovanni Moro Cay. Bailo. VI Pera, 4 aveust 1589. Despre 0 intreyedere tn casa ambasadorulut frances din Constantinopole cu Petru Cercel, care nu’ perde speranta de a recilstiga tronul muntenese, dat de curand ‘unui principe june si CO Thidem. | Soreniss, Principe... Arrivd quia 25 del passato Pietro Vaivoda et www.dacoromanica.ro DOCUMENTE INEDITE 225- essendomi io ritrovato li giorni passati con Vambasciator di Franza in casa del quale benchd egli alloggi quasi incognito volse perd ritrovarsi meco et mi disse di restar con molto obbligo alla Serenita Vostra per le cortesie et favori ricevuti-da lei et dai suoi ministri in questo suo viags Mostrd di aver intorno alle cose sue buona speranza , non solo per i mezzi potenti che mi disse ayere dentro al serraglio , ma ancora perch? i] nnovo principe @ giovine et malissimo disposto, onde spera di poter .facilmente far capare il gran Signor che egli non sia atto a quel governo et con la offerta di grossissimi donativi aprirsi la via per ottener Vintento suo. Con tutto cid quello ha baciato le mania Soa Maesta et avuto il-stendardo et si ragiona. che tosto sia per partire per il suo principato. Dalle Vigne di Pera, 4 agosto 1589. Gio. Moro Bailo. VII Pera, 19 aveusy 1589. Despre mértex junelui principe, numit de curand pentru Téra-Romanésel, si resta- bilirea pe tron a Ini Mihnea celui destronat, pe cind in acelagi timp Petru Cer- cel, contra sperantelor sale, este aruncat cu toti ai set in inchisére, de unde nu pot si’) sedtit stirnintele cele mat energice din partea ambasadorului frances. Ibidem. Serenissimo Principe... Il novo principe di Valachia che era indi- sposto da molto tempo, come scrissi con altre mie alla Serenita Vostra mori la settimana passata et la mattind immediate susseguente mand) il Magnifico Bassa per tre Chiaus uno dopo Valtro a dimandar Pietro Vai- yoda che si trovava in casa dell’ambasciator di Franza, il quale per Ja buona intentione avuta da Sua Magnificenza, con la quale si era egli trovato secretissimamente le notti precedenti, benissimo veduto et ac- carezzato da lui sperava certamente di essere chiamato perchd volesse dargli il Principato, ma per la diligenza delli ministri di Michao prima deposto, fu egli mandato prigione nelle Sette Torri con sette de’ suoi, li quali furono poi il giorno seguente separati da Ini et posti nelle prigioni di Costantinopoli, luogo assai tristo, siecome quello delle Sette Torri d 0- norato et commodo et per ordine del Re fu ritornato il stato ad esso Mi chao, il quale essendo capitato qui quattro giorni sono, dove veniva chia- mato’ come privato ha ayuto subito il stendardo et domani deve baciar la 15 226 ESARCU mano al gran Signor et partira come si crede poco dopo. Intanto l’Am- basciator di Francia non manca di far ogniofficio per vedere che Pietro sia ritornato in casa sua, et perchd il Bassi lo trattiene con parole si risolse di dar egli stesso ultimamente un ars al gran Signore pregandolo a restituirgli Pietro venuto qui con la intentione del suo Re et con co- mandamento della Maesta sua, accid non sia violata l’amicitia et la fede data da lei. Né finora s’intende alcuna cosa in ‘suo-favore, anzi quanto pit l'Ambasciator si mostra ardente, tanto pit g!inimici del prigione ten- fano ogni via possibile con donatiyi et, promesse larghissime per fargli Jevar Ja vita, accid non possa fargli fortuna in altro tempo... Dalle Vigne di Pera, 19 agosto 1589. i Gio. Moro Cay. Bailo. VII Pera, 18 supreupre 1589. Despre plecarea din Constantinopole a lui Mihnea si despre intrigele in contra ‘i din partea Inui Petru Cercel, care fiind inca inchis promite Sultanului 1,000,000 eechini pentru tronul muntenese, ficénd deja pentru acest seop imprumuturi pe socotéla Teret Rominesci, avutad mai ales in vite gi ciria ereditorii it vor da a- poi jaf. Costant.—Disp. f. ur. 30. Sereniss® Principe..... Micno Principe di Valachia parti la settimana passata con Mustafa Capigi Bassi del Gran Signore, nepote del Magni- fico Bassi che gli porto il stendardo et avera percid di presente circa 40 mila cechini. Di la, si condurra poi al Principe di Transilvania per vedere di ricwperar quel denaro, che dicono essere stato altre volte portato in quel Juoco da Pietro Vaivoda, che ora si trova nelle Sette Torri, con il qual ayendo parlato di ordine del Bassi li homeni del Transilvano che serissi con altre mie esser stati posti prigioni, viene detto che Pietro par- lasse sempre onoratamente della persona del Principe che allora era gio- yanotto, ma caricd la mano sopra aleuni particolari che ayevano in quel tempo molta autoritd nel governo. Con che il Bassa non pure rimesse in libert’ li huomeni yenuti quia portare il suo ordinario tributo, ma li li- centi) ancora donandogli ad ogniuno di essi una veste di oro, della quale furono publicamente yestiti in Divano. Frattanto Pietro prigione non manca di procurare non pure 1a sua liberatione ma di esser anco rimesso DOCUMENTE INEDITE 227 in stato. Ht ultimamente fece offerta al Gran Signore di un milion di ce chini se gli desse il Principato et autorita d’inquerire contro quattro prin- cipali Ministri del Michnd, che sariano poi nominati da Ini, obbligandosi di darne 400 mila al presente et li altri 600 mila in anni tre. Et per quanto intendo pare che il Re abbia posto orecchie all’offerta. Non é perd finora venuto fuori aleuna risolutione, ma solamente parole di promissione. Appresso questi denari offerti al Gran Signore ha dato polizza di promessa, a diversi per aver l’ajuto loro in questo bisogno per pit di altri centomila cecchini, li quali tutti bisognera che cavi dal paese con gran danno di quei populi, Payer de’ quali principalmente consiste in anemali. Dalle Vigne di Pera, 18 Sett. 1589. Gio. Moro Cay. Bailo. Ix Pura, 28 sepremprn 1589. Despre pedecele pe cari le intimpini Petru Cercel pentru a redobindi tronul mun- tenesc. Thidem, Sereniss® Principe...... La offerta fatta da Pietro Vaivoda prigione che io scrissi colle passate mie benché gliene fosse data buona intentione, non 2 finora stata accettata dal Gran Signore, avendo il B: et Capi Agi contrarii, quali per fayorire Micno ultimamente partito di qua, hanno posto in animo di Sua Maesta che se si trova danari bisogna levarglieli per conto di quanto deve, et se non ne ha non é ragionevole darghi il Principato perch® saria constretto per mantener la ones cayarli dalli sudditi colla total ruina di quel paese.... Dalle Vigne di Pera, alli 29 Sett. 1589, Gio. Moro Cay. Bailo. xX Pera, 28 ocropre 1589. Dupi stitruinta lui Mihnea-vodi, Petru Cercel, inchis in Sépte-turnuri, s’a pus in Tanfuri. Ibidem, Pietro Vaiyoda che si trovava nelle Sette Torri in stanza assai com- mnoda stato, a satisfatione del presente Principe di Valachia, per officii fatti qui dalli suoi agenti posto in una di quelle torri con catena al colo www.dacoromanica.ro 228 * ESARCU eb per essere il Bassa fautore di quel Principe si dubita che questo non gli possa far bene. Dalle Vigne di Pera, alli 28 di Ott-e 1589. Gio. Moro Cay. Bailo. XI Peri, 25 novenpre 1589 Sciri primite dela beglerbeiul Rumeliei, care fusese cu ogtirea in Moldova con- tra cancelarulut polon, cumci acesta a anuntat lui Brutti, ce i se trimisese din partea domnului moldoyenesc, curfinda mergere a unui ambasador polon la Pérta, ceia-ce se ins pare a fi numal o stratagemii, incit beglerbetul, avénd putin’ armaté si nicl o artileriti, cere permisiunea de a intrebuinta armata gi artileria Moldovet. Thidem. Sereniss. Principe... Il Beglierbei della Grecia con la liberta che ebbe di invernar dove stimasse meglio ha preso risolutione di ripassar il Danubio et ora si trattiene in Silistria terra grossa una giornata di qua, di dove ha seritto che il cancelliere di, Polonia il quale si trova alli con- “fini della Bogdania abbia fatto saper a quel Principe, per nome del quale and), come scrissi,' il Brutti a trattare con lui, che il suo Re manderia presto ambasciatore al Gran Signore. Ma perché detto Cancelliere & ac- compagnato da molte genti da cavallo et da piedi benissimo armate et egli all’incontro poche forze et particolarmente senza artellierié che a questi tempi non si possono condurre, ricerca autorit’ yenendo il bisogno di potersi valere di quelle del’ Bogdano et di tutta la sua militia ancora. Di che @ stato compiaciuto stimando che cid. che ha detto il Cancellier della yenuta dell’Ambasciator sia con artificio per levar di sospetto li Turchi et tratanto provveder alli suoi bisogni per far quanto gli tornasse Dene...... Dalle Vigne di Pera, 25 Nov. 1589. Gio. Moro Cay. Bailo. XII Pera, 17 reprvart 1590 Planul, conceput la Pértt, de a numi pe Petru Cercel domn peste Cazact. Thidem. ~...Mi @ stato’ detto in somma confidentia essersi ragionato che si (*) Scris6rea, menfionatA aci, lipsesce in colectinnéa raporturilor. www.dacoromanica.ro ‘pOCUMENTE INEDITE ‘ 229 potrebbe mandare Pietro Vaivoda al Beglierbei della Grecia per tee in governo quel regno, riducendolo in quel stato che ora si trova la Bog- dania e Valachia, sperando con tal mezzo di ridurre quei populi pit fa- cilmente all’obbedienza, li quali per fuggire ¢l’incomodi della guerra non si renderiano tanto difficili a sottomettersi essendogli offerto per capo un principe cristiano. Il che ho yoluto scrivere alla Serenita Vostra perché intenda quali considerazioni passino per la mente di questi... Dalle Vigne di Pera, 17 febb. 1590. Giov. Moro Cay. Bailo. XI Pera, 17 warvre 1590. Vizirul fiind plitit de Milnea-vodi cu 60 mii galbeni, Petru Cercel.a fost exilab ~ la Rodos si se binuesce cd pe drum va fi aruncat in mare, sati cel putin otrivit- Costan-Disp. 1590, f. nr. 81. Sereniss® Principe.... Pietro Vaivoda che pretendeva il Principato di Valachia et si trovava prigione nelle sette torri, per li grandi ufficii fatti dal presente Principe che percid viene detto aver donato 60 mila ducat- al Bassi, fu mandato Ja settimana passata a Rodi et non mancano chi cre- de che sia stato dato ordine di farlo gettar nel mare; ma tutti tengono per certo che difficilmente potra campare, che non sia avvelenato, attenden- do li suoi adversarii con ogni sollecitudine a fargli torre in ogni modo la vita. Dalle Vigne @i Pera, 17 di Marzo 1590. Gioy. Moro Cay. Bailo. XIV Pera, 28 apr 1590, Staruintele Portei de a se impiica cu Polonia, prin intermediul domnului moldove- nes¢ Sait alt-fel, si vestea ci Petru Cercel a fost sugrumat gi aruncat in mare, pentru a multumi pe Mihnea-vodi, care trimisese’ cu acest scop vizirulut 50,000 cechini. . Tbidem Sereniss® Principe.... Il desiderio di questi grandi si fa sempre mag- giore di accomodarsi con Polacchi e perch? non abbiano occasione di mo- yersi ¢ stato ultimamente comandato al Beglierbei della Grecia non pur che stia quieto ma che procuri con il mezzo del Bogdano o per altra via www.dacoromanica.ro 230 HASDEU come a lui parerd, perchd con dignitd del Gran Signore si venghi a questo accomodamento.... Pietro Vaivoda venuto qui con raccomandationi del Re di Francia morto per ottener il Principato di Valachia a richiesta del presente Principe, che percid ha donato al Bassi cecchini 50 mila é fi- nalmente stato fatto sofocare et poi gettare in mare. Ht so che io scrissi gia alla Serenit& Vostra quando egli fu levato dalle sette torri dove era prigione per condurlo in Rodi, che non ayerebbe potuto campar la vita. Dalle Vigne di Pera, 28 aprile 1590. Gio. Moro Cay. Bailo. CATE-VA ACTE ROMANE INEDITE DIN BIBLIOTECA BATTHIANIANA DIN ALBA-JULIA 1631—1683 Comunicate de B. P. Hasden. 1g} 1631, — Fird loc gi luni. Mateitt agi Brincovénul gi alti mai multi . Albanesul vieher «socru> este de aceiasi provenintd cu grecul éxvpée , sanscritul evagura ete., cuvinte identice cu latinul socer si fiiri, nici oumbré de legituri cu latinul vitricus, Si de ast dati vom repeta dar consiliul, pe care I'am mai dat d-lui Cihac cw o alt& ocasiune : ori de a se mirgini strictamente in cercul limbilor neo-latine, unde din dece casuri va puté si nemeréscd opt, ori si se familiariseze mai intait cu fonologia celor-l’alte limbi, cici altmintrea se expune, ca pind acum, a colinda din eresiii in eresia. i. 236 HASDEU ALFRED LUDWIG: . Die Nachrichten des Rig und Atharyaveda iiber Geographie, Geschichte, Verfassung des alten Indien. Prag, 1875, in-4, pag. 58, es : Die philosophischen und religiésen Anschaungen des Veda, in ihrer Entwicklung. Prag, 1875, in-8, pag. IV, 58. Imnurile vedice sint cel mai antic monument literar al familiei ario-europee. Serise intr’o limbi sanscritd de tot archaicd, a trebuit si trécd mult timp pani ce, gratia muncei succesive a celor mai ilustri indianisti, Rosen, Aufrecht, Weber, Regnier, Max Miiller, Benfey, Muir etc., eae taal abia de pe la 1830, ele ati de- venit din ce in ce mai intelese. Inerand la 0 traductiune germani a Rig-vedei, care se consideri ca partea cea mai yeche din colectiunea vedicd, profesorul Ludwig dela Praga publici d’o cam data, ca un fel de prolegomene, doi tractate forte interesante. Cel d’intaiti extrage din Veda tot’ ce se pare a arunca o radi de lumina asupra geografiei, istoriei si organisatiunii primitive a Indiei ; cel-l’alt — tot ce se referd Ja ideile filosofice gi religiése. Sintem incintati ci d. Ludwig nu este stiipinit de acea predilectiune exclusiva pentru Rig-veda, care se observii la generalitatea indianistilor, ci acdrd nu may pu- -tin un loc de onére Atharva-vedei, acest pretios «cod de descintece> al umanitatit in copilirii. Desi Roth a constatat de-mult marea importantd a Atharva-vedei * gi desi Whit- ney nu se sfiesce a 0 numi «cea mai insemnati din cele patru Vede»?, pindasta-di totusi ea a rémas mai tot-d’a-una in c6da gi, publicati: numai in text, nu s’a in- vrednicit d’o cam dat ca cineva s’o traduca. Tn acest mod, ori-ce noti extract din Atharva-veda are un interes special pentru toti acei ce n’o pot consulta in original. Generalmente d. Indwig se mirginésce a expune asupra fie-carii cestiuni un gir de fapte in modul cel mai sobru, trigénd apoi din gruparea lor conclusiunea cea . immediata, astfel cd polemica nu se péte acita decit numai déra de interpretatiu- nea cuvintelor; dar tocmai acésta este sarcina cea mai de cipetenia in privinta unui document atit de obscur si adesea at&t de ecuivoc ca Veda. Pentru a inlesni verificarea, autorul ar fi facut bine de a da pretutindeny textul sanscrit alituri eu traducerea. Tn primul din cele doi opuscule, d. Ludwig desbate : epoca cand s’a compus Veda; numirile oraselor gi fluvielor vedice; popdrele mentionate acolo gi relatiunile intre ele, inainte si dupa stabilirea Indilor in patria lor actual; poporatiunea pri- () Roth, Ueber den Atharva Veda, Programm, Tiibingen, 1856, in-4. @) Whitney, Oriental and linguistic studies, New York, 1873, in-8, p. 8. RECENSIUNI 237 mordiali ne-aricd a Tndiel; divisiunea in caste; ierarchia sacerdotali; intrunirile religidse gi politice ete. Ultimul capitol compara in doii-trei euvinte statul elenic din Omer cu cata indie din Veda. Cel-l’alt opuscol, dup’ ce ne di o caracteristicl generala a literature! vedice in fond si ’n form’, definesce apot Iumea, umanitatea, adevérul, existin'a, destinul, creatiunea etc. si termini prin analisa mitologiel indiane in fasa’i cea mai depir- tata, trimiténd inst in acést& privint& pe lectorul cel setos de mai multe amirunte la remarcabila seriere a profesorulut Angelo de Gubernatis ; Letture sopra la mi- tologia vedica, despre care noi ne reservam dreptul de a yorbi cind-va mai pe larg. Numai in pré-putine locuri, d. Ludwig ese din planul seit strictamente mono- * grafic, ciutind cite o comparatiune afari din lumea vedicd. Asa, de exemplu, vorbind despre existinta ateilor in epoca cea mai immemorial din istoria Indiei, observa un fenomen identic la vechit Normandi,: cari de ase- menea aveati gudlausir menn, «émeni firt Dumnedet». y D. Ludwig resuma astfel lucririle tuturor predecesorilor sei asupra diverselor elemente politice gi filosofice ale Veder, le coordonézi cu mult tact, une-ori le ree- tified si le completézit. Pentru a misura t6té distanta, pe care a percurs’o exegesa vedicd de cind sciin- ta europed gi-a apropriat tesaurele literare ale anticel Indie, n’are cine-va decit a pune aceste dod tractate fati ’n fata cu monografiele analoge ale nemuritorului Co- lebrooke de pe la inceputul secolului. Atunci geniul pipiia in intunerec; astidi lumina permite ori-cui de a yedé im- pregiur at&t de multe, inet se teme cine-va de a nu se zipici din causa hogitiel HH. impresiunilor: JOHN BEAMES: A comparative grammar of the modern aryan languages of India: to — wit hindi, panjabi, sindhi, gujarati, marathi, oriya and bangali. Vol. 1: On sounds, London, 1872, in-8, pag. XVI, 360. Vol. IL: ‘Lhe noun and pronoun, London, 1875, in-8, pag. XI, 348. Aliturt eu studiele asupra Vedel, acest: punet de plecare in lingnistica indick, e~ ste forte instructiv de a urmiiri lucririle orientalistilor contimporant asupra dia- lectelor moderne ale Indiei, cari formézi ultima verigi a unui lant ce se incepe intr’o epock de peste dot mit de ani inainte de Crist. D. Beames, profesor la Universitatea din Calcutta, a intreprins 0 vasta grama~ * tick comparativa:a celor sépte principale limbi.ario-europee ce se vorbese actual. mente in India : hindi, panjabi, sindhi, gujarati, marathi, oriya si bangalf, pe 238 ‘ HASDEU cari le comparase deja unele cu altele, dar numatin trécit, profesorul vienez Hrie- dvich Miiller. * : . ‘Tote aceste dialecte se referd intre ele si cXtr’ forma cea vorbitd a sanscritel intocmai ca cele romanice de astidi intre ele gi citra forma cea vorbiti a latinel; dic «citra forma cea vorbiti», cici clasica sanseriti gi clasica latina — cata si n’o uitam nici o dati—sint dot limbi literare, ér nu poporane. D. Beames observa cu mult spirit (I, 26), cd pina si cel de’ntiitt .seriitori yul- garl indiant gi romanici ati fost doi poeti aprépe din acelasi timp : C’and-Baydai si Dante, ambii din secolul XII. Din cele sépte limbi de mai sus, numai cea singh intru citne aducem a-minte, a fost supusi pind acum unel analise adevérat sclintifice in dod excelente studieale profesorulut Trumpp.? Meritul primed lueri ‘i analége pentru totalitatea dialectelor indice, apartine d-lui Beames, care.posed’ avantagiul de a eundsce nu numai filologicesce, ci chiar de a vorbi patru din ele : panjabi, hindi, bangali si oriya, invétate prin o sedere de peste doi-spre-dece ani in India. Opera sa va cuprinde patra tomuri, din cari inst atiaptrut la luminid’o dam dati aumay dod, separate unul de altul prin interval de trei ani. y Primul volum contine «Fonetica>; cel-l’alt — «Numele si prontmele>. Este de regretat, ci d. Beames pune pretutindeni cu caractere dévanagari nu nu- mai cuvintele sanserite, dar gi pe cele dialectice, fara a insoti acestea din urma de o transcriptinne latin’, ceia-ce ineurci forte mult pe lector. Tn adevér, precum o spune el insugi (I, 68), o vorbi serisi in acelagimod se ci- tesce in sanscrita bala gi in hindi bal, in sanscrita kara si inbangali koro etc., ast- fel ca cititorul, deprins cu sanserita, cu care trebui si fie familiar ori-ce linguist, se vede la tot pasul tentat, din causa identitatil de ortografii, a inlocui pronuncia- tiunea vulgara prin cea clasici, pe cand interesul sciintific este, din contra, tocmai de a cundsce pe cea de’ntititi. D. Beames incepe printr’o lung’ introducere (I, 1—123), unde ets pe fie-care din cele sépte limbi, desbate elementele lor constitutive arice si ne-arice, intra in mai multe amirunte asupra alfabetelor si literaturelor respective, tote a- cestea insotite de observatiuni fine gi ingenidse. In partea fonologicé sint analisate schimbirile vocalelor, schimbirile consénelor si schimbarile grupurilor Se eS justificindu-se fie-care transitiune prin mai multe exemple. D. Beames este insi departe de a fi constatat téte schimbarile. Lacunele yor trebui completate de acum inainte. Astfel, de pildi, d. Beames dice (I, 209), ci guturalele, ere de trecerea (*) Reise der dsterreichischen Hregatte Novara. Linguistischer Theil. Wich, 1865, in-8, p- 109 si urm.—D, Beames se pare a nu cundsce acéstit Iucrare, (*) Das Sindhi im Vergleich sum Prakrit und den andern neueren Dialecten Sanskriti- achen Ursprungs, in Zeitschr. d, deut.morgenland. Gesellschaft, t. 15, p.690—752, t, 16, p. 127-214, RECENSIUNI i 239 lor in palatale corespondintt, nu sint expuse la schimbari decit in grupul conso- nantic ks. fi bine, sanscritul yugala , dicénd ci (IT, 86): chotit tot-d’a-una chinese nivilind asupra unui sat pe care voese a’l prida>. Tot aga noi ne-am incercat alti data, firi a cundsce analogia indicd, a demon- stra c& vorba néstri hog este 0 simpli formatiune onomatopoetica din exclamatiu- nea (*) Hasdeii, Istorid critica, ed. 2, t. I, p. 29496. www.dacoromanica.ro 240 HASDEU Astfel, bun’ 6ri, el nu retigesce a explica in dialectele moderne ale Indiei apa- . ritiunea neorganicd a vocalei intre doi consdne (I, § 45), de exemplu in tir? «fe- “meiti> alituri cu sanseritul sti, mildna «vested» ling’ mlana ete. Afinitatea electivii vocalo-consonantici este portiunea cea mai grea, find cea mai nou, dar tot-o-dati si cea mai importanti in patologia foneticd. H. NOTITA D. A. Xenopolu din Tas ne trimite mat multe criséve vecht ale Dom- nilor Moldovet, in limba slavict, pe carl le yom’ utilisa chiar in numérul viitor. BN eS Numerul de fata este cel din urma ce se da in compensati - une d-lor-abonati la . Ace dintre d-lor cart-vor dori a primi foia si pe vitor, sint rugati a trimite preful abonamentulut, socotit de la Aprile 1876 pana la Ianuarit 1877, anume 15 Lei noui. Cu acelagi ocasiune lise vor da, la cea de’ntaitt cerere, nu- merii din trecut, pe cari nu yor fi primit din vina administra- tiunil sat a postel. Redactiunea. Mai multi domni ne adresézi reclamatiuni in privinta

S-ar putea să vă placă și