Sunteți pe pagina 1din 4

BALTAGUL de Mihail Sadoveanu - Comentariu

BALTAGUL
de Mihail Sadoveanu
- argumentare roman interbelic/realist

Opera literara Baltagul de Mihail Sadoveanu a fost publicat n perioada interbelic


(1930) si este o capodoper a prozei romnesti, ndeosebi pentru concizia,
dinamismul si armonia compozitiei.
Ca specie literara, Baltagul este un roman, adica o specie a genului epic n proza,
cu actiune mai complicata si de mai mare ntindere decat a celorlalte specii epice,
desfasurat, de regula, pe mai multe planuri, cu personaje numeroase, cu caractere
complexe, evidentiate treptat, pe masura ce se desfasoara actiunea. Romanul ofera
o imagine ampla si profunda asupra vietii, cu o varietate de tipuri umane si cu
puternice conflicte sociale, morale si psihologice.
Fiind o opera epica, Baltagul are narator, actiune si personaje, prin intermediul
carora autorul isi exprima in mod indirect propriile sale sentimente. Modul de
expunere predominant este naratiunea mbinat cu descrierea, cu dialogul si cu
monologul interior. Constructia epica este bazat pe naratiunea obiectiva in care
comportamentul, sentimentele si gandurile eroinei sunt prezentate din perspectiva
unui povestitor omniscient. Omniscienta este un tip de perspectiva narativa in care
naratorul are o perceptie ilimitata. El cunoaste totul despre lumea pe care o
prezinta, dar si despre framantarile interioare ale personajelor acestei lumi.
Compozitie. Romanul preia nucleul epic al baladei populare Miorita pe care il
dezvolta intr-o naratiune densa, structurata in 16 capitole, avand in centrul ei tema
cautarii si a cunoasterii adevarului.
Actiunea romanului este plasata la confluenta dintre lumea patriarhala a satului
moldovenesc de munte si universul orasului invadat de elementele noii civilizatii a
inceputului de secol al XX-lea. Fiind o opera epica, romanul plaseaza intamplarile
intr-un anumit timp si spatiu. Actiunea se deruleaza de toamna, cand Nechifor
Lipan pleaca la Dorna dupa oi, pana primavara, cand Vitoria ii descopera trupul
neinsufletit. Perimetrul actiunii este destul de vast si cuprinde tinuturi de munte, de

la Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, pana in cele de campie, la Cristesti,


in Baltile Jijiei.
Intamplarile din roman se desfasoara pe momente ale
subiectului. Expozitiunea infatiseaza cadrul general al actiunii si o parte dintre
personaje. La sfarsitul unei toamne, Vitoria Lipan, sotia unui oier de pe Valea
Tarcaului, este ingrijorata ca barbatul ei, Nechifor Lipan, intarzie sa se intoarca
acasa. Ea cauta sfat la parintele Danila si la baba Maranda, vrajitoarea satului.
Unele vise si presimtiri o conving ca Nechifor a murit si de aceea il cheama acasa
pe Gheorghita, feciorul ei. In cele din urma, se hotaraste sa piece in cautarea
sotului ei, moment ce constituie intriga romanului. Calatoria si cautarea sunt
prezentate in desfasurarea actiunii. Urmarind drumul obisnuit al oierilor, Vitoria si
Gheorghita pleaca din Magura Tarcaului pe urmele lui Lipan. Ei trec pe la Bicaz, pe
la Calugareni, prin Farcasa si Borca, pe la Cruci, apoi trec prin Tara Dornelor si
ajung in cele din urma la Vatra Dornei. Aici afla ca Nechifor a cumparat trei sute de
oi si si-a continuat drumul pe Neagra, impreuna cu alti doi oieri carora le-a vandut o
parte din oi. Vitoria reconstituie drumul parcurs de Nechifor si ale insotitorii lui. De
la acestia, ea afla ca Nechifor, dupa ce le-a vandut lor oile, s-ar fi mtors din drum.
Continuand cautarea Vitoria descopera cainele sotului ei, Lupu, si cu ajutorul
acestuia gaseste intr-o rapa cadavrul lui Nechifor. Ea se adreseaza autoritatilor spre
a cerceta victima. Apoi Vitoria pregateste inmormantarea lui Lipan dupa datina, dar
isi continua investigatiile, fund convinsa ca sotul ei nu a fost ucis de necunoscuti, ci
de cei doi insotitori.
Actiunea atinge punctul culminant in timpul praznicului funerar, cand, intr-o
atmosfera de angoas, Vitoria Lipan reface cu exactitate scenariul crimei,
obligandu-i pe ucigasi sa se tradeze si sa-si recunoasca fapta in fata celor
prezenti. Deznodamantul romanului este foarte lapidar si infatiseaza gandul
Vitoriei de a indeplini toate datinile funerare si apoi, spune ea, ,,ne-om intoarce iar
la Magura, ca sa luam de coada toate cate am lasat."
Numarul mare de personaje este o alta trasatura specifica romanului. In Baltagul
exista personaje principale (Vitoria, alaturi de care se afla Nechifor Lipan si
Gheorghita), personaje secundare, precum si personaje episodice. Aceste personaje
au o importanta deosebita in desfasurarea evenimentelor, contribuind la
descoperirea adevarului.

Vitoria Lipan este personajul principal al romanului. Figura ei se impune puternic


de-a lungul intregului roman, eroina devenind un tip reprezentativ al femeii
voluntare si hotarte.
Caracterizarea directa a personajului principal este realizata de autor, de alte
personaje sau de personajul insusi (autocaracterizarea), iar caracterizarea indirecta
rezultata din faptele, comportamentul, gandurile si framantarile personajului,
precum si din mediul in care traieste, din limbaj si din numele pe care il poarta.
Portretul fizic cucereste prin frumusete si farmec. De la inceputul naratiunii aflam ca
Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, un oier de pe Valea Tarcaului, este o femeie in
plina maturitate care isi pastreaza inca frumusetea. Autorul foloseste epitetul,
enumeratia si metafora pentru a-i infatisa portretui: avea ochi caprii, in care se
rasfrangea lumina castanie a parului", iar ,,acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari
necunoscute".
Vitoria este o femeie hotarata, priceputa si harnica. Ea stie sa conduca o
gospodarie, este intreprinzatoare, se tocmeste cu iscusinta unui negustor si are un
deosebit simt practic. Mama a doi copii, Vitoria e grijulie si vegheaza cu dragoste
asupra cresterii si educatiei lor. li invata sa respecte datina i sa fie priceputi in ale
gospodariei.
Relatiile ei cu celelalte personaje (cu domnul David, cu subprefectul Anastasie
Balmez, cu Hie Cutui si cu Calistrat Bogza) dovedesc o inteligenta vie, o darzenie si
o vointa de neinfrant. Drumul pe care il parcurge cu Gheorghita, de la Magura la
Vatra Dornei, la Sabasa si la Suha, are semnificatii diverse si ilustreaza un vechi si
frecvent motiv in literatura romana motivul calatoriei, al drumului.
Vitoria Lipan este un personaj complex, ea fiind aparatoarea unei traditii stravechi o femeie sensibila si capabila de iubire, apropiata de natura, careia ii cunoaste
semnele. Ea este nu numai o exponenta a unei clase sociale si a unui mediu, ci,
dupa afirmatia criticului literar George Clinescu, ,,Vitoria e un Hamlet feminin care
banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni
tradatoare si, cand dovada s-a facut, da drumul razbunarii".
Actiunea este liniara si se desfasoara pe mai multe planuri narative. Unul,
retrospectiv, in care sunt aduse intamplari petrecute in trecut iar un alt plan
prezinta intamplarile in desfasurarea lor.

Caracterul monografic al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte


monografice ale satului romnesc traditional: traditii legate de marile momente din
viata omului (nasterea, nunta, nmormntarea), obiceiuri, relatii de familie. Prin
intermediul actiunii si al personajelor, Mihail Sadoveanu ofera o imagine ampla si
profunda a vietii, trasatura specifica romanului. Astfel el zugraveste modul de viata
patriarhal al oamenilor de la munte, unde obiceiurile si traditiile sunt pastrate cu
sfintenie. Pe de alta parte, romanul lui Sadoveanu prezinta lumea orasului de la
sfarsitui secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea.
Complexitatea lumii descrise si a personajelor, determina in roman conflicte
sociale, morale si psihologice, fapt ce a condus la receptarea romanului Baltagul
in diverse feluri. El este considerat ca fiind in acelasi timp, unroman monografic,
roman mitic, roman initiatic, roman politist dar, totodat si roman al unei
mari iubiri care impresioneaza prin discretia si daruirea cu care aceasta este traita
in imprejurari dramatice.
Toate aceste trsturi tem, construirea personajelor n relatie cu mediul n care
triesc, tehnica detaliului, stilul sobru si impersonal, obiectivitatea perspectivei
narative, veridicitate conduc la concluzia c opera literar Baltagul de Mihail
Sadoveanu este un roman realist de tip obiectiv, care se nscrie, prin valoarea sa, n
seria capodoperelor literaturii romne.