SUDAREA CU ARC ELECTRIC

Sudarea reprezinta procedeul fizico-chimic prin care se realizeaza o

imbinare nedemontabila intre doua componente.
Procesul de sudare a metalelor se realizeaza prin formarea unor
graunti cristalini comuni intre componentele de sudat datorita
recristalizarii provocate de introducerea localizata de energie si de
apropierea componentelor.Sudarea metalelor sau aliajelor se realizeaza
daca la locul de contact temperature si presiunea au valori tehnologice
specifice.in functie de acesti parametric avem sudarea prin topire(cand
presiunea este zero) sau sudarea prin presiune (cand presiunea este
factorul principal si temperatura calcul auxiliar)
O clasificare a procedeelor de sudare prin topire sau prin presiunein
functie de sursa de energie care realizeaza incalzirea locala este
sudata .
Procedee de sudare:
-prin topire
-prin presiune

1)Prin topire
-Cu surse electrice:
-arc electric
-curenti de inalta frecventa
-cu fascicol de electroni
-prin efect joule
-Cu alte surse:
-flacara oxigaz
-plasma
-laser
2)Prin presiune:
-Cu surse electrice:
-prin efect joule
-curenti de inalta frecventa
-energie inmagazinata electrostatic
 -Cu alte surse :
-prin frecare
-energie inmagazinata kinetic
-ultrasunete
-fara incalzire
-explozibil.
Se prezinta in continuare sistemele de sudare robotizata care
utilizeaza tehnologiile de sudare prin topire cu arc electric.
Procedee de sudare cu arc electric:
Sudarea cu arc electric in sistemele robotizate se realizeaza prin
mai multe procedee clasificate in functie de:
A-miscarea electrodului si arcului care poate fi:
-sudarea semiautomata ,cand miscarea electrodului se face
constant.
-sudarea automata,cand miscarea electrodului si a arcului se
face controlat.
B-tipul de electrod undeputem avea:
-sudarea cu electrod fuzibil,cand acesta participa la formarea
baii metalice.
-sudarea cu electrod nefuzibil (wolfram) ,cand acesta nu
participa la formarea
baii metalice .
C-natura curentului electric care poate fi:
-sudarea cu arc electric in curent alternative(AC)
-sudarea cu arc electric in curent continuu(DC) cu polaritate
directa sau inversa(cc polaritate directa sau cc polaritate inversa).
D-protectia baii metalice unde putem avea:
-sudarea cu electrozi inveliti sau sarma sub strat de flux.
-sudarea cu electrod in mediu de gaz protector inert sau activ.
E-domeniul de aplicatie:
-sudarea prin procedee de larga aplicatie(L).
-sudarea prin procedee de restransa aplicatie(R).

SUDAREA CU ARCUL ELECTRIC

Arcul electric este o descarcare electrica stabile intre doi electrozi la

densitati mari de curent in mediu gazos.
 Punctele de contact intre electrod si piesa care constituie locurile de
strangulare a liniilor de curent se vor incalzi pana la temperatura de
topire ,datorita curentului de scurtcircuit mare.sub influenta fortei de
apasare F numarul punctelor de contact va creste continuu si zona de
trecere electrod si piesa va fi formata dintr-o punte de metal lichid.
La ridicarea electrodului de pe piesa odata cu alungirea puntii de
metal,datorita fortelor electromagnetice F se produce si o strangulare a
ei.Aceasta determina o crestere a rezistentei electrice care conduce la
cresterea temperaturii acestei portiuni.La atingerea temperaturii de
fierbere a metalului are loc ruperea puntii metalice si formarea vaporilor
metalici care fiind usor ionizabili asigura trecerea curentului in continuare
sub forma unei descarcari in arc.
Procesul de formare a arcului electric dureaza doar cateva fractiuni
de secunda si se caracterizeaza prin fenomene fizice complexe:
-emisie termoelectronica
-ionizarea gazului din spatiul arcului
-accelerarea electronilor in camp electric.
Datorita transportului de ioni de la anod la catod,anodul va aparea
sub forma unui crater iar catodul sub forma unui con.
Pata catodica se formeaza pe suprafata catodului si este locul cel
mai incalzit al electrodului ,fiind sursa emisiei electronilor .Fara pata
catodica arcul electric nu s-ar putea forma.
Zona catodica se intinde pe o lungime foarte mica .Este de
marimea parcursului liber al electronilor in gazul ce inconjoara
catodul(10{-4}-10{-6})cm.
Uk=U ionizare=8-20V
Zona anodica are un volum si intindere mai mare decat cea
catodica,lungimea zonei anodice este de (10{-3}-10{-4} )cm,
U an=2-3V
Coloana arcului este practic egala cu lungimea arcului.Aici au loc
ionizari ,excitari si recombinari intre particulele gazului.
Ucol=f (lungimea arcului )
Tk=4140 C Tk=3900 C Tk=4925 C in curent continuu
Tk=3380 C Tk=2580 C Tk=4925 C in curent alternative

Stabilitatea statica a arcului electric si caracteristicile statice si

dinamice ale surselor de sudare
 Se considera sistemul format dintr-o sursa de alimentare SA si arcul
electricAE. Regimul stationar al sistemului ce consta din SA si AE este
determinat de egalitatea tensiunilor si curentilor.
Caracteristicile statice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-tensiunea de mers in gol sa fie sufficient de mare pentru
amorsarea arcului
-dupa aprinderea arcului sursa trebuie sad ea o tensiune mai
redusa conform
cerintelor caracteristicii statice a arcului
-valoarea curentului in timpul arderii trebuie sa fie cat mai
constanta
-raportul dintre curentul de scurtcircuit si curentul de sudare
trebuie sa fie:
Ik=(1,2-1,4) Is
Reglarea curentului de sudare pentru diferite diametre de electrozi
se realizeaza prin modificarea formei caracteristicilor externe ale
surselor.
 In figura 2.20.sunt prezentate trei posibilitati de modificare a formei
caracteristicilor externe .analizand aceste posibilitati se pot arata
urmatoarele:
-sursele care au caracteristicile din figura 2.20.a., sunt
acceptabile ,tensiunea de mers in gol neschimbandu-se la diferite valori
ale curentului de sudare.
-sursele care au caracteristicile din figura 2.20.b;nu corespund
deoarece la curenti de dudare mici,tensiunea de mers in gol este redusa
ceea ce inrautateste mult stabilitatea arcului electric.
-sursele care au caracteristicile din figura 2.20.c,sunt considerate
ideale deoarece la curenti de sudare mici(cand starea de ionizare a
coloanei arcului este slaba)tensiunea de mers in gol este ridicat.
Deoarece prin arcul electric cu electrozi fuzibili intr-o secunda trec
20-30 de picaturi ,acestea tot de atatea ori scurtcircuiteaza
sursa,determinand o incarcare dinamica a ei.Datorita acestui fapt se
produc variatii rapide ale curentului si tensiunii arcului.Deci sursa trebuie
sa modifice la timp cei doi parametrii(U,I).Sursa de sudare care
reactioneaza rapid la aceste faze va avea o caracteristica dinamica
buna.Trecerea de la o stare stationara la alta stare stationara se face
prin intermediul unui proces tranzitoriu datorita inertiei electromagnetice
a sursei.
Experimental s-a stabilit ca tensiunea sursei trebuie sa creasca de
la valoarea 0 la 25V intr-un anumit timp numit timp de restabilire.Dupa
I.I.S.(institutul international de sudura)timpul de restabilire este Tl=0,03
sec.Daca acest timp este mare atunci electrodul se raceste.

2.2.2.1.SUDAREA CU ELECTROZI INVELITI

Sudarea cu arc electric ,la care arcul se mentine intre electrod si

piesa fiind protejat numai de gazelle si/sau zgura rezultate prin topirea
electrodului ,electrodul constituie metalul de adaos.
Se deosebesc:
-sudarea manuala cu electrod invelit,la care electrodul este
fixat int-un portelectrod care este condus manual de catre sudor,
 -sudarea gravitationala cu electrod invelit la care acesta se
aseaza inclinat in rost si care pe masura consumarii,se deplaseaza sub
actiunea fortei de gravitatie.
-sudarea mecanizata cu electrod invelit,la care electrodul se
deplaseaza sub actiunea fortei de apasare a unui resort .
-sudarea cu sarma tubulara autoprotectoare
-sudarea cu electrod culcat.
Sudarea cu arc electric cu electrozi (inveliti)fuzibil este procedeul
cel mai des aplicat,deoarece prin utilizarea arcului electric poate fi
concentrate o mare cantitate de caldura,iar operatia de sudare incepe
din momentul amorsarii arcului electric.
Curentul de sudare este furnizat de o sursa de curent care poate fi:
-transformator
-convertizor
-redresor
-invertor
a) Transformatoarele –sunt surse de curent alternative coboratoare
de tensiune (valorile aproximative ale tensiunii si curentului secundar
sunt 70V-500A).Pot fi racite natural sau in ulei.
Avantaje: -este simplu si are constructie ieftina
-nu are parti in miscare care se uzeaza
-are durata mare de viata
-randamentul este ridicat 70-90%
-pierderile de mers in gol sunt foarte reduse
-suflaju magnetic este foarte slab
Dezavantaje –factori de putere foarte slabi cos de alfa =0,3-0,45
-fiind monofazat incarca ne-uniform reteaua de fazat

Partile constructive principale ale unui transformator electric sunt:

-miezul feromagnetic ,care este sediul campului magnetic
principal
-infasurare
-partile de asamblare si accesorii
Schema unui transformator monofazic cu doua infasurarieste prezenta in
figura2.21
Curentul de scurtcircuit este:

I2sc ≡ U1/k·X1

Din aceasta relatie rezulta ca,curentul de scurtcircuit poate fi modificat fie

prin modificarea raportului de transformare al transfotmatorului:
k=W1/W2

in care: W1=numar spire primare

W2=numar spire secundare

Fie prin modificarea reactantei Xt(cu infasurare mobila,reglare in treptea

a numarului de spire in primar, cu sunt magnetic, cu bobina de reactanta
separate).

b)CONVERTIZOARE DE SUDARE- sunt surse de curent continuu

si se compun dintr-un motor de antrenare care poate fii motor cu ardere
interna sau motor electric asincron si un generator de curent continuu cu
caracteristica coboratoare.
 Avantaje:- incarca uniform reteaua de curent trifazata
-are randament ridicat 50-60%
-au factori bun de putere
-stabilitatea arcului este mai buna in curent continuu
decat in curent
alternativ
Dezavantaje:-cost ridicat
-consum mare de energie la mersul in gol
-intretinere costisitoare si pretentioasa
Generatoarele cele mai des utilizate sunt:
-cu excitatie separatasi serie antagonista(GESSA)
(fig 2.22,a)
-cu excitatie derivatie(fig 2.22,b)
-cu poli divizati
-cu camp transversal.

Reglarea curentului se face prin doua moduri:

-modificarea curentului de excitatie prinRe(Ue)
-cu reostatul Rs care modifica Isc.
c)Redresoarele-sunt surse de sudare de curent continuu
compuse dintr-un transformator de putere si un redresor(de
seleniu,diode sau tiristoare de putere.)
Avantaje:-lucreaza fara zgomot,si asigura suduri uniforme
de calitate;
-are factor de putere ridicat cos =0,6-0,7;
 -este mai simplu si mai ieftin decat convertizorul
Dezavantaje-este un utilaj scump;
-se defecteaza usor(elementele
semiconductoare).
d)Invertoarele-Masa acestor surse este mult mai mica decat a
surselor clasice.De exemplu pentru a produce un curent de sudare de 10
A in cazul
surselor clasice aceasta sursa va avea o
masa cuprinsa intre 8-10 kg,iar in cazul surselor cu invertor masa
acestora va fi cuprins intre
1-1,2 kg.

Principiul de functionare a sursei cu invertor este prezentat in

fig 2.23.
 Fig.2.23.Schema sursei cu invertor.
1-redresor;2-comutator cu tranzistor;3-transformator
cu inalta frecventa;4-redresor;5-bobina de netezire;6-pupitru de comanda
;7-sunt;8-
electrod si arc electric;9-
reteaua trifazata.

Curentul alternativ dat de reteaua de alimentare trifazata este

redresat(1) si prin intermediul comutatorului cu tranzistor (2) este
transformat in curent alternativ de inalta frecventa f 20 kHz.
Pentru obtinerea unei tensiuni de frecventa inalta este necesar
un transformator (3) mult mai mic decat la frecventa de 50 Hz.Dupa
transformator un redresor(4) produce din nou curent continuu.Pentru
netezirea acestui curent este introdusa in circuit o bobina de netezire (5)
a carei masa la fel este mult mai mica decat sursa de sudare clasica.
Forma caracteristicii sursei in timpul operatiei de sudare cu
impulsuri se modifica cu ajulorul celor doua tranzistoare aflate in
comutatorul(2).
Avantajele principale ale surselor cu invertor sunt:
-greutatea sursei este micsorata de circa 10 ori fata de
cea specifica surselor precedente.
-reducerea puternica a greutatii transformatorului si a
inductiei de netezire.
-posibilitatea oricarei forme de puls pentru curent de
sudare.
Dezavantajele principale sunt:
-necesitatea utilizarii unor tranzistoare de putere la
tensiuni ridicate(800-1000v)
-sensibilitatea tranzistoarelor fata de supratensiunile ce
apar pe reteaua de alimentare datorita altor masini electrice de forta
racordate la aceeasi retea de alimentare;
-necesitatea montarii unui filtru de retea de constructie
mai deosebita (cat mai usor) care sa protejeze reteaua fata de tensiunile
transmise prin diferite cuplaje,cu frecventa de 300Hz care este frecventa
maxima a impulsurilor de curent la sudare.
Electrozii folositi la sudarea manuala cu arc electric pot fi:
-nefuzibili:-carbune;
-wolfram;
-fuzibili:-neinveliti;
-inveliti.
Invelisul trebuie sa asigure:
-topirea uniforma a sarmei electrod;
-amorsarea usoara si mentinerea stabila a arcului;
-protectia arcului de atmosfera inconjuratoare;
-alierea metalului depus;
-zgura usor de indepartat.
Arcul electic la sudarea cu electrod invelit este prezentat in
figura2.24.

Figura 2.24.Arcul electric protejat

1-inima metalica a electrodului;2-invelisul electrodului;3-
picatura de formare;4-coloana luminoasa a arcului;5-metalul de baza;6-
baia topita;7-zgura solidiicata;8-zgura lichida;9-curentul de gaz in jurul
arcului;10-metalul depus,cusatura;11-picatura de metal topit.
In functie de rolul pe care il au substantele care intra in
compozitia invelisului se pt grupa in:
1.Substantele ionizate,care la temperaturi ridicate se
ionizeaza usor.
2.Substantele zgurificate,care produc zgura abundenta de
greutate specufica mai mica decat a otelului.Asigura racirea inceata a
cusaturii.
3.Substante dezoxidate carte intra usor in combinatia cu
oxigenul.Compusii lor intra in zgura.
4.Subtante fluidizate si fondate care separa zgura si
impuritatile din metalul topit ,au punct de topire scazut.
5.Substante gazefiante care produc gaze cu o
suprapresiune in spatiul arcului impiedicand patrunderea aerului in zona
metalului topit.
6.Liantiicare asigura rezistenta elasticitatea si mentinerea
invelisului pe sarma.
7.Plastifiantii care plastifica invelisul.
8.Substante de aliere si de adaos.
Dupa tipul invelisului electrozii de sudare pot fi:
-oxidanti
-acizi
-titanic-rutilici
-celulozici
-bazici.
Alegerea electrozilor se face pe baza a doua criterii
principale:
a)compozitia chimica sa fie cat mai apropiata de cea
a materialului de baza;
b)caracteristicile mecanice sa fie cel putin egale cu
cele ale materialului de baza (limita recurgere,rezistenta la
rupere,alungirea,rezistenta la incovoiere prin soc).

TEHNICA SUDARII CU ARC ELECTRIC

Se parcurg urmatoarele etape:

1Alegerea diametrului electrozilor si a valorii parametrilor de
sudare.
Pentru sudarea stratului de radacina se recomanda
utilizarea diametrelor de electrozi (de) mici:2,5 mm sau 3,25 mm(pentru
usurarea accesului la radacina se va evita folosirea electrozilor cu invelis
gros).Alegerea diametrului electrodului se va corela cu dimensiunile
efective ale rostului(vezi fig 2.25)
Pentru executarea straturilor de umplere a rostului se
recomanda utilizarea electrozilor cu diametru mai mare (4 mm-5 mm)
sau chiar utilizarea electrozilor cu invelis gros cu pulbere de fier in
invelis.
Recomandarile sunt valabile in cazul imbinarilor sudate cap
la cap si a imbinarilor sudate de colt.
In functie de tipul invelisului electrodului se stabileste
natura si polaritatea curentului de sudare Is (curent alternativ sau
continuu) in cazul curentului continuu acesta poate fi cu polaritate directa
adica electrodul este legat la polul negativ al sursei sau cu polaritate
inversa cand electrodul este legat la polul pozitiv al sursei.
Curentul de sudare depinde de tipul(marca) si diametrul
electrodului, pozitia de sudare, felul trecerii, grosimea componentelor.etc.
Pentru stabilirea curentului de sudare se folosesc diferite
relatii dar toate sunt functii de diametrul electrodului
Is=f (De)
Tensiunea arcului (Ua) depinde de lungimea arcului, tipul
invelisului electrodului , curentul de sudare , diametrul electrodului.etc.
Pentru stabilirea tensiunii arcului se utilizeaza relatia
Ua=f (Is)
Viteza de sudare Vs depinde de metalul de baza prin
energia liniara admisa sa se introduca la sudare, aria trecerii, tipul si
diametrul electrodului ,pozitia de sudare ,etc.Calculul vitezei de sudare
se executa cu o relatie care este functie de Is.
Vs=f (Is)
Energia liniara (ql) se exprima cu relatia:
q1= Is Ua /Vs=n
unde n este randamentul arcului electric
2.Pregatirea materialelor inainte de sudare.Ea consta in
curatirea locului care se imbina prin sudare de oxizi ,rugina si pete de
grasime prin sablare cu peria de sarma sau prin aschiere.Rosturile se
pregatesc prin aschiere conform desenului de executie al constructiei
metalice .Se pot pregati si prin taiere termica.

3.Aprinderea si conducerea arcului.In functie de pozitia in

spatiu a sudurilor ,electrodul trebuie tinut intr-o pozitie
corespunzatoare,operatorul trebuie sa fie preocupat totdeauna ca pozitia
electrodului sa fie inscrisa intr-un plan perpendicular pe suprafata baii de
metal necesara realizarii sudurii.

In tabelul 5.16, sectiunea teoretica si masa cusaturii sunt

date pentru suduri de colt, fara ingrosari.Pentru sudarea verticala si pe
plafon ,masa cusaturii se mareste pana la 5 %.
 Din masa cusaturii data in tabelele 5.15 si 5.16 se calculeaza
masa electrozilor necesari executarii cusaturilor la fel ca la calculul
electrozilor pentru sudarea tablelor de grosime medie.

SUDAREA CU ARC ELECTRIC IN APA

Pentru repararea navelor , a docurilor plutitoare sau a

constructiilor metalice aflate in apa, care pentru a fi sudate in aer
necesita instalatii complicate de ridicat,poate fi aplicata sudarea in apa
cu electrozi inveliti.Pentru sudare, sunt necesare aceleasi sorturi de
electrozi ca si la sudarea in aer, cu conditia ca acestia sa fie
impermeabilitati cu un strat de:parafina, celuloid dizolvat in acetona,
nitrolac, bitum dizolvat in benzina etc, care se depune peste invelisul
electrodului.De asemenea sunt necesare scule si accesorii complet
etanse fata de apa, in primul rand un cleste portelectrod cu legatura la
cablu si contactul la electrod complet etanse.Sudorul trebuie sa fie
echipat cu un costum de scafandru.In figura 5.87 se arata modul cum se
sudeaza in apa.La sudare, in jurul arcului , se formeaza o bula de gaze
protectoare fata de apa, formata din hidrogen, oxigen si gaze provenite
din descompunerea invelisului si a stratului impermeabil; in imediata
apropiere de arcul electric,ascendent se formeaza nori de tulbureala de
culoare galbena-bruna, din cauza oxizilor de fier formati in urma
combinatiei intense dintre oxigen si stropii incandescenti de otel.
Se sudeaza cu curent continuu sau alternativ, cu intensitati
marite cu 15-20 % fata de cele folosite in aer; la sudare nu se folosesc
electrozi cu diametrul de 4 mm.Tensiunea arcului trebuie sa fie , de
asemenea, mai mare din cauza presiunii apei; de exemplu, la adancimea
de 20 m sunt necesare tensiuni de peste 30 V.
Caracteristicile mecanice ale sudurilor executate in apa
sunt inferioare celor executate in aer, deoarece oxigenul degajat in
contact cu picaturile de metal din electrod si cu sudura incandescenta
influenteaza negativ caracteristicile mecanice , in special cele de
tenacitate ale sudurii, alungirea si rezilienta.
Din cauza mediului rece in care se executa operatia (apa
racind intens metalul), structura sudurii este nefavorabila; de asemenea,
zona influentata termic este foarte redusa si cu constituienti de calire.De
aceea , sudarea in apa se recomanda numai in cazuri de
urgenta.Productivitatea operatiei este redusa, coeficientul de depunere
variind intre 6 si 8 g/Ah .Prin folosirea procedeelor in mediu de gaz
protector(argon sau CO2) pot fi obtinute rezultate mai bune; de aceea ,
in prezent aceste procedee sunt folosite mai larg pentru sudarea in apa.

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Nerespectarea masurilor de tehnica a securitatii muncii la

sudarea cu arc electric pot produce numeroase accidente, ca:
electrocutari, incendii, arsuri cauzate de scantei si picaturile de metal si
zgura, imbolnaviri ale ochilor, arsuri ale pielei provocate de radiatiile
arcului electric, intoxicari cu gazele si fumul degajat.
Toate locurile de sudare trebuie protejate cu paravane, iar la
intrari se va scrie ,,SE SUDEAZA ,, , ,,PERICOL DE ORBIRE,, etc.
Tensiunile retelei electrice si in unele cazuri si tensiunile
surselor de curent de sudare fiind periculoase, sudorul trebuie sa poarte
echipamentul de protectie necesar, descris la punctul 5.3, manusi , sort,
bocanci si ghete din piele sau jambiere.Acestea asigura paza contra
electrocutarilor si totodata protectia necesara contra stropilor de metal si
de zgura.Sortul de piele ,manusile si ghetrele -jambiere protejeaza
pieptul, mainile si picioarele sudorului.Pantalonii (fara mansete) trebuie
sa acopere bocancii sudorului, pentru ca sa nu patrunda stropii de metal
si zgura.Echipat cu acest echipament , impreuna cu casca de cap sau
masca de mana , sudorul este protejat si contra radiatiile arcului.
Toate aparatele , dupa instalarea lor pe locul de munca ,
trebuie legate la borna de pamant .Aceste legaturi se rxrcuta de catre
electricien odata cu instalatia electrica.
Inainte de punerea in functiune a grupului, a redresorului
sau a transformatorului de sudare, sudorul, echipat, verifica daca nu sunt
scurcircuite, daca legaturile din circuitul de sudare si toate contactele
sunt corecte.Sudorul trebuie sa cunoasca instructiunile de folosire a
aparatelor care lucreaza si sa mentina locul de munca intr-o perfecta
ordine si curatenie.Capetele cablurilor trebuie sa fie cositorite in papuci si
numai dupa aceea se strang la bornele aparatului , la cleste sau la clema
de contact.
Cablurile de sudare trebuie sa fie in stare perfecta, fara fire
legate iar toate legeturile izolate cu banda de cauciuc ;pentru prelungirea
cablurilor se vor folosi numai racorduri fixe sau demontabile, conform
figurii 5.19.Clestele de sudare trebuie sa fie perfect izolat.Sudorului nu-i
este permis sa desfaca capacele aparatelor, sa execute lucrari de
reparatii sau legaturi la retea; toate aceste operatii se executa numai de
catre electriciene.
La producerea scanteielor la colectorul generatorului ,
sudorul va anunta organele superioare, fara ca el personal sa intervina la
inlaturarea defectului din aparat si a legaturilor de la reteaua
electrica.Singurele defecte pe care el este dator sa le inlature sunt de la
cablul de sudare.
Arcul electric , dupa amorsare, emana intense radiatii
luminoase, insotite de radiatii ultraviolete si infrarosii.Radiatiile luminoase
au un efect orbitor, cele ultraviolete provoaca insolatii, arsuri ale pielei si
inflamatii ale ochilor cu dureri mari, iar razele infrarosii produc in timp
cataracte la ochi.De aceea , sudorul, inainte de amorsarea arcului,
trebuie sa puna ecranul pentru protejarea capului contra tuturor radiatiilor
si contra stropilor de metal si zgura.De asemenea , sudorul trebuie sa
poarte si ochelari de protectie cu vizoare din sticla alba, nefiind permisa
curatirea zgurilor si a picaturilor de metal de pe piesele sudate fara ei.
la terminarea lucrului , aparatele se vor scoate de sub
tensiune, la fel si la parasirea locului de munca.Transportul aparatului
este interzis sa se faca daca aparatele sunt nlegate la retea.Deoarece
sudorii lucreaza cu iluminari foarte puternice ale arcului electric, este
indicat ca locurile de munca din cabinele sudorilor sa fie luminate cu
faruri sau becuri puernice ,nefiind indicat sa se produca o brusca
diferenta intre iluminarea arcului si locul intunecos din jurul
arcului.Aceste bruste treceri au o puternica influenta negativa asupra
productivitatii si calitatii lucrului efectuat , provocand totodata oboseala
ochilor si orbirea in timp.
Pentru inlaturarea fumului si a gazelor arse, se vor folosi
exhaustoare, ventilatoare, suflari cu aer comprimat, masti speciale etc.,
in functie de felul lucrarilor.
Contra incendiilor , la locul de munca se prevad
stingatoare cu spuma.In cazul producerii unui incendiu, sudorul intrerupe
alimentarea cu curent de la tabloul de distributie si stinge incendiul
format cu stingatoare cu spuma; nu se va folosi apa, deoarece se
deterioreaza aparatele electrice.
La folosirea dispozitivelor de manipulare a pieselor, se va
asigura fixarea pe ele a pieselor de sudat, deoarece alunecarea sau
caderea lor pot produce accidente foarte grave.
Cablurile de sudare trebuie sa fie bine intretinute si verificte
cel putin o data la trei zile, in special cele pentru intensitati mari de
curent, de peste 600 A.Cablurile de sudare mobile , folosite pe liniile de
montaj, se vor introduce in tuburi de cauciuc, in vederea prevenirii
defectarii mecanice.
Se vor inlatura contactele sau legaturile proaste care
provoaca formarea arcelor electrice si se vor inlocui toate piesele defecte
cu piese noi.
Partile metalice ale instalatiilor si bornele circuitelor
secundare ale transformatoarelor de sudare se vor lege la pamant.