La nceputurile sale, specia uman se dezvolt n Africa, ntr-o zon asemntoare
cu savanele de astzi. Aceast zon era populat de rumegtoare i de animale mari de prad. Omul este nc o fiin mic, de aproape 1,20 m, astfel c el vneaz animale mici (iepuri, oareci, pui de animale) sau insecte. Pe msur ce grupurile n care triete se mresc i uneltele de piatr pe care le produce se mbuntesc, el capt curaj i ncepe s vneze animale mai mari. Dar vntoarea este o ndeletnicire periculoas i doar cei mai puternici i mai bine organizai n grupuri de vntoare reuesc s supravieuiasc. Corpul acestor hominizi (numii de ctre savani australopiteci) se modific. nlimea lor ajunge la 1,50-1,60 m, minile cu degete lungi devin mai ndemnatice i mai sigure, iar picioarele se lungesc i devin puternice. Dar cea mai important transformare este cea a capului, care adpostete un creier mai mare i mai complex. Omul se transform ntr-o fiin inteligent, capabil de adaptare. Omul descoper focul, cu ajutorul cruia sunt alungate animalele de prad, este hituit vnatul i se poate frige carnea animalelor vnate. Cel mai important rezultat al descoperirii focului este c omul poate s ocupe zone mai reci ale Pmntului (aa cum este Europa) i s locuiasc i n peteri. Astfel omul ocup toat Africa un continent cald i mult mai primitor dect cel de astzi i cea mai mare parte a Europei i Asiei. Acesta este momentul n care apar primii oameni care seamn mai mult cu oamenii din zilele noastre. Numii de ctre savani Homo
sapiens (omul inteligent) ei sunt primii creatori de art i cei care colonizeaz alte regiuni ale globului (Australia, America de Nord i America de Sud).