Nr.

39, anul IX,

12 pagini

Februarie 2014
dordebasarabi@yahoo.com
dordebasarabia.blog.com
Tel: 0742778041
ISSN 1842 - 1512

Fondator [i coordonator:
prof. doctor Ion I. Berghia

o
r
e Basarabia

Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat

Elevi ai {colii {tefan Brs\nescu din Ia[i la

Ziua Marii Uniri - Biserica Banu, 1.XII.2013

SUMAR
R\va[ de la Nicolae
M\tca[
pagina 2

Editorial

Ru[ine la superlativ
pagina 3

Gavril Istrate - 100

pagina 4

O ie[eanc\ de la
Nistru
pagina 5

Povestea unui steag

acoperit de glorii
pagina 8

Pia]a Marii
Adun\ri
Na]ionale
din
Chi[in\u,
3 noiembrie
2013

Unirea, specificul
na]ional
[i via]a de apoi
pagina 11

Dialog cu
senatorul romn
Valeriu Todira[cu
pagina 12

LA ASOCIA}IA CULTURAL| PRO BASARABIA {I BUCOVINA (ACPBB)

Dor

e Basarabia

Ac]iuni la care au participat membrii Filialei C. Stere din

Ia[i a ACPBB, `n perioada noiembrie 2013 - ianuarie 2014
& 3.XI.2013 - Marea Adunare Na]ional\ din Chi[in\u dedicat\ Summit-ului de la Vilnius unde R.
Moldova a parafat Acordul de asociere cu UE;
& 15.XI - `nt`lniri cu conducerile Liceului Gh.
Asachi [i a Liceului M. Eminescu din Ungheni;
& 26.XI - prezentarea c\r]ii De vorb\ cu tine,
de col. (r.) Jic\ Aionoaie (Casa Cercului Militar din Ia[i);
& 29.XI - `ntrunire dedicat\ Marii Uniri (Muzeul din Ungheni);
& 30.XI - Amiaz\ Cultural\ Bucovinean\: 95 de
ani de la `ntregirea Moldovei `n cadrul Romniei - conferen]iar prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei; Contribu]ia membrilor Societ\]ii
pentru Cultura [i Literatura Romn\ `n Bucovina la Unirea din 1918 - conferen]iar ing.
Mircea Irimescu, cu lansarea c\r]ii dlui Societatea pentru Cultura [i Literatura Romn\
`n Bucovina (1862-2012). La 150 de ani,

vol. I-II, Editura Septentrion, R\d\u]i,

2012-2013, moderator dr. Liviu Papuc
(Muzeul Unirii);
& 1.XII - 95 de ani de la Marea Unire: depunere
de coroane la monumentul din Pia]a Unirii,
discursuri [i montaj literar-muzical la Biserica Banu, moment de reculegere `n Pia]a Independen]ei din Ia[i;
& 7.XII - Mas\ rotund\ dedicat\ Marii Uniri de
la 1918 [i Summit-ului de la Vilnus, organizat\ de prof. Marius-Petronel Baciu - pre[edinte al Filialei Negre[ti a ACPBB, `n colaborare cu Prim\ria Negre[ti (or. Negre[ti,
Vaslui);
& 10.XII - conferin]\ cu temele: Pribegii la Harkov - autor cerc. Bogdan Atanasiu; Imposturi
genealogice - autor prof. univ. dr. {t. Gorovei
(corpul H al Universit\]ii Al. I. Cuza);
& 12-15.XII - edi]ia a treia a Forumului Romnilor de Pretutindeni (Bucure[ti);

& lunile noiembrie-decembrie - elaborarea unui

studiu despre Cetatea Soroca;
& 27 decembrie - la morm`ntul lui Ion Creang\
[i la Bojdeuc\;
& 6 ianuarie 2014 - interviu la Tele M (Ia[i) legat de pr\znuirea Cr\ciunului pe stil vechi `n
R. Moldova;
& 15 ianuarie - omagiu Luceaf\rului poeziei romne (Parcul Copou din Ia[i);
& 18 ianuarie - 5 ani f\r\ Grigore Vieru (comemorarea poetului la bustul s\u din Parcul
Copou);
& 24 ianuarie - festivit\]ile din centrul Ia[iului
cu tema: 155 de ani de la Mica Unire;
& 27 ianuarie - funeraliile fostului coleg de asocia]ie, ing. Constantin Ostap;
& 28 ianuarie - interviu la Tele M (Ia[i) despre
Vasile Stati - autorul Dic]ionarului moldovenesc-romn, gata s\ publice un nou manual
de Limba moldoveneasc\.

R\va[ de la Nicolae M\tca[

Drag\ frate Ioane, am citit dintr-o r\suflare
[i num\rul 38 aduc`nd a miros de p`ine cald\
scoas\ de mama din cuptor. Chiar `mi era dor de
Dor de Basarabia. Ca `ntotdeauna, am `nceput
cu editorialul d-tale [i nu m-a dezam\git: ai r\mas acela[i necru]\tor romn cu fra]ii `mp\una]i
[i analfabe]i. Evoc\rile participan]ilor - [i de o
parte, [i de alta - la Ziua Limbii Romne [i la
{coala de Var\ de la Bucure[ti sunt [i consistente, [i pline de suflet, de dragoste de limb\ [i
neam. Cum de l-ai prins pe marele nostru patriot de la Vatra Romneasc\, dl prof. univ. dr. Ion
Coja, care este antrenat `n marea lupt\ pentru
ceea ce `nseamn\ romnism [i demnitate na]ional\ [i pentru combaterea inep]iilor r\uvoitorilor neamului romnesc privind a[a-zisul Holocaust al evreilor din Romnia [i atentatului lor
la marile noastre simboluri na]ionale, de la Ion
Antonescu la Mircea Eliade? Se zbate ca un
pe[te pe uscat, conduc\torii de ast\zi sunt surzi
la dovezile d-sale c\ romnii nu se fac vinova]i

de nici un Holocaust, c`nd, de fapt, ei au fost supu[i unui asemenea flagel. ~l citesc peste tot: `n
Limba Romn\ de la Chi[in\u, `n Art-Emis de la
Stuttgardt, `n Apollon, acum, iat\, la d-ta.
Dumitru Covalciuc din Cern\u]i mi-a r\scolit durerea mai veche privind destinul confra]ilor no[tri bucovineni, decapitarea lui Eminescu
din Bucovina (Bravo lui Emil Ianu[ pentru poezie!) `mi aminte[te cu durere de dispari]ia de ani
buni a bustului Poetului nepereche din Odesa,
iar dnii consuli, MAE al Romniei tac [i tac...
~]i mul]umesc pentru cuvintele de suflet la adresa dlui rector Gheorghe Popa, un intelectual [i
un om deosebit, pe care [i eu `l felicit cu mult
drag, ur`ndu-i noi `mpliniri [i bucurii. Nu ai putut s\ nu scrii despre p\m`nteanul d-tale (Ion
Dru]\ - n.r.), h`tru ca totdeauna [i care se deplaseaz\ [i acum s\ ne `nve]e acas\ cum se face cu
adev\rul [i politichia. ~]i mul]umesc [i pentru

Vangheli. Am sorbit Dorul de Basarabia [i m\

simt entuziasmat [i m`ndru c\ este, la Ia[i, un
romn basarabean a c\rui suflare s-a contopit cu
inima [i durerile }\rii-mame
Eu, frate Ioane, nu o fac s\ te laud, ci m\ mir
de efortul [i sacrificiul (nu e un cuv`nt prea mare, cunosc`nd mediul [i situa]ia material\) pe care le faci, `n timp ce at`]ia ghiftui]i nu acorda un
pic de aten]ie durerilor noastre na]ionale, nu
personale. ~mi pare r\u de s\n\tatea d-tale [ubred\, dar cred c\, pentru faptele pe care le faci,
Dumnezeu `]i va purta de grij\. S\ [tii c\ eu te
admir pentru dragostea fa]\ de }ar\ [i pentru
durerile neamului, pe care le transmi]i cu at`ta
pasiune. Nu te da b\tut, nu ceda, ]ine-ne mintea
[i aten]ia treaz\, treze[te-ne din l`ncezeala `n care ne compl\cem.
Cu aceea[i constant\ [i nedisimulat\
dragoste, N. M. Bucure[ti, 16.X.2013

Dor

e Basarabia

Orice articol publicat `n acest periodic reflect\

punctul de vedere al autorului [i nu coincide
neap\rat cu cel al redac]iei.
Publica]ia apare la Tipografia Panfilius
(Ia[i, strada Lasc\r Catargi,
nr. 72, tel. 0232/211.309)

Ziua Marii Uniri, vorbe[te col. Jic\ Aionoaie; Biserica Banu, 1 decembrie 2013
Nr. 39, anul IX, februarie 2014

Dor

e Basarabia

EDITORIAL

Ru[ine la superlativ
de Ion BERGHIA
omnia `nceputului de mileniu III
are popor, dar nu are na]iune. Aceast\ realitate trist\ nu se datoreaz\
faptului c\ }ara este locuit\ de diverse neamuri (care automat fac parte din poporul
romn cu dreptul lor la specificul ce le caracterizeaz\ [i, desigur, f\r\ preten]ii teritorial-separatiste!), nici c\ milioane de romni se afl\ `n afara
grani]elor ei actuale etc. Buba cea mare const\ `n
incapacitatea ([i de multe ori - `n ignoran]a, indiferen]a, nedorin]a) unei considerabile p\r]i a
popula]iei autohtone majoritare de a con[tientiza
sensul sintagmei soart\ comun\ purtat\ u[or de
valurile in-culturii [i datorit\ dib\ciei sau prostiei
unor n\stru[nici dirijori, in-formatori de opinie
[.a. C`nd Dumnezeul p\rin]ilor no[tri era cu }ara
[i cu familia, vorba domnitorului Al. I. Cuza, `nainta[ii nostri parc\ altfel `[i concepeau prezentul
[i, mai cu seam\, viitorul. Consider\m c\ un stat
care se respect\ trebuie s\ fie ca o familie bun\,
unde fiecare membru al ei contribuie la consolidarea [i dezvoltarea averii materiale [i spirituale
adunat\ de predecesori, la `ntregirea/re`ntregirea
neamului. Mai ales `n situa]iile `n care statul se
afl\ `ntre ciocan [i nicoval\!
Dr. Larry Watts - analist politic [i specialist
intelligence, autorul celebrelor c\r]i:Fere[tem\, Doamne, de prieteni [i Cei dinti vor fi
cei din urm\..., afirma c\ ... p`n\ `n 1988 una
din ipotezele de lucru ale serviciului de informa]ii american era c\ Romnia nu va r\m`ne un
stat unitar `n grani]ele ei de la acel moment
(vezi: revista Vatra Veche, Serie veche nou\,
anul V, nr 12/60, dec. 2013, pag. 5). Aceea[i p\rere aveau [i serviciile respective ale altor state
mai `ndep\rtate sau mai apropiate, unele chiar
interesate ca acea ipotez\ s\ fie confirmat\ practic. O dovad\ gr\itoare `n acest sens e grija lor
permanent\ de Ardealul romnesc! Apoi, faptul
c\ R.S.R. a avut (forma de perfect compus a
verbului nu e sigur\!) cel mai ridicat procentaj
de spioni sovietici (`n special militari - G.R.U.)
pe cap de locuitor `n lag\rul socialist d\ de g`ndit [i azi, `nc`t nu trebuie s\ fii academician, mare comentator politic ori cunoscut sociolog ca
uneori s\ te ispiteasc\ `ntrebarea: Drumul acestei ]\ri mai e spre Bruxelles sau spre Moscova?
Concomitent, alarmant\ r\m`ne atitudinea autorit\]ilor, dar [i a romnilor cu preten]ii intelectual-patriotice fa]\ de problema teritoriilor str\mo[e[ti `nstr\inate. E o ru[ine la superlativul absolut pentru neamul nostru, dar, `nt`i de toate,
pentru conduc\torii lui ca de circa 70 de ani pe
ici-pe colo mici grupuri de inimo[i aduna]i `n asocia]ii pirpirii (aidoma ilegali[tilor de odinioar\) s\ consemneze unirea Basarabiei [i a Bucovinei cu Romnia - teritorii rupte de matc\, iar
factorii decizionali tot de at`ta vreme f\c`ndu-se
c\ plou\ [i fiind preocupa]i preponderent de
propriile interese! ~n plus, nu numai c\ se neglijeaz\ problema readucerii acas\ a vechilor provincii cu fra]ii `nstr\ina]i, ci se asmut contra lor
felurite jigodii pentru care democra]ia e echivalent\ cu anarhia, cu [tirbirea demnit\]ii umane,
cu utilizarea unui lexic abject etc. Aceast\ anomalie a exitat `ntotdeauna, s-a perpetuat [i dup\

1990, accentu`ndu-se `ndeosebi `n ultimii ani,

de c`nd iar\[i au prins la seu reactivatele fosile ro[ii, interesate de a men]ine romnii dezbina]i. Astfel, `n timp ce Romnia are un singur
submarin - cump\rat `nc\ de la defuncta URSS
[i nefunc]ionabil de circa 20 de ani, c`nd mor
supravie]uitorii accidentelor aviatice din cauza
celor obliga]i s\-i g\seasc\ la timp, iar `n spitale
pacien]ii stau c`te doi `ntr-un pat etc. pentru anumi]i in[i cel mai ardent subiect de discu]ii `l
constituie basarabenii l\turi (vezi: emisiunea Lumea lui Banciu din 24 dec. 2013, postul B1TV). ~ngre]o[at de acei care umplu lumea sa, prezentatorul emisiunii, tenden]ioas\ [i
p\guboas\ prin inten]ia lui denigratoare, `n ajunul Cr\ciunului a reu[it s\ ne strice echilibrul
sufletesc [i buna dispozi]ie, a[tern`nd peste miracolul Na[terii Domnului un potop de... sc`rb\.
Or, pentru el Papa Francisc era c`nd p\rinte,
c`nd mo[ule sau dracu [tie cum.... Pe enoria[i
`i consider\ f\r\ nici o con[tiin]\, meschini, interesa]i de micul lor interes. Lui Adrian N\stase i se adreseaz\ cu escrocule, prostule, iar
Dana N\stase este hoa[ca asta b\tr`n\ a Adelului! ~n aceea[i manier\ i-a categorisit [i pe fiii
so]ilor N\stase cu prietenele lor, [i pe varanul... care toat\ ziua latr\, [i pe nepatriotul
pre[edinte Traian B\sescu, [i pe plimb\re]ul
premier Victor Ponta. Nu au fost ierta]i de limbajul s\u necontrolat nici Iurie Leanc\ (Leoarc\!), nici Mircea Snegur... Peste Republica
Moldova [i cet\]enii ei, omul delicat la vorb\
precum m\garul la fund a v\rsat o avalan[\ de
invective [i obscenit\]i, sus]in`nd c\ Moldova
este pentru Romnia exact ca ]iganii romni care stau cu m`na `ntins\ pe Champs-Elysees.
Ni[te incompeten]i `n toate domeniile, ni[te c`rna]i, borfa[i care au at`rnat de Romnia, ni[te l\turi - \[tia sunt moldovenii. Sosi]i la studii aici,
unul nu reu[ea s\ treac\ clasa... toate curvele
acelea r\m`neau gravide din primul semestru.
Pentru basarabeni, `n opinia lui, problema de
identitate, aia cu limba [i spiritul, sunt fix-pix!!.
Moldova va intra `n UE peste 20 de ani, iar unirea ei cu Romnia nu se va face niciodat\.
Ca [i p\rin]ii no[tri, r\m`nem fideli ortodoxiei, dar ne `ntrist\m profund c`nd cineva se pronun]\ ireveren]ios la adresa Papei sau a enoria[ilor de orice alt\ confesiune. Nu facem parte
dintre simpatizan]ii sau adulatorii lui Adrian
N\stase, Dan Voiculescu, Victor Ponta [.a., dar
aceasta nu ne d\ dreptul s\ ignor\m c\ ei s`nt
ni[te personalit\]i romne[ti, chiar dac\ unii au
probleme cu justi]ia! A-]i bate joc de ei nu `nseamn\ numai `ncercarea de discreditare, ci [i o
ofens\ adus\ milioanelor de aleg\tori care i-au
votat. Apoi, cunosc`ndu-i suficient de bine pe
primul ex-pre[edinte al R. Moldova [i pe actualul ei prim-ministru, ne st\p`nim cu greu r`sul
c`nd un comentatorr`nzos, precum Radu Banciu, `l face pe Mircea Snegur ditamai dictator
[i r\m`nem consterna]i c`nd el toarn\ zoi `n capul lui Iurie Leanc\. C`t prive[te mitoc\niile aruncate peste o `ntreag\ provincie [i peste fiii ei
- elevi [i studen]i basarabeni care au `nv\]at sau
mai `nva]\ `n Romnia, ca romn de la Nistru [i

profesor universitar cu fo[ti discipoli la universit\]ile din B\l]i, Chi[in\u, Ia[i [i la filialele universit\]ilor ie[ene Al. I. Cuza [i Petre Andrei cu sediul `n Buz\u, Bac\u, Piatra-Neam],
Tulcea, Boto[ani, Br\ila etc. p\rerea noastr\ coincide cu cea a prof. univ. dr. Nicolae M\tca[ ex-ministru al ~nv\]\m`ntului din R. Moldova, a
prof. univ. dr. Georgeta Sini]chi - fondatoarea
{colii de Alergologie din vechea capital\ a Moldovei, a prof. univ. dr. Gheorghe Popa - fost rector al Universit\]ii Al. I. Cuza [i ministru-secretar de stat al MECT din Romnia, a prof.
univ. dr. Vasile I[an - rectorul aceleia[i universit\]i, ale at`tor colegi din alte centre universitare
[i licee din Romnia care se m`ndresc cu `nv\]\ceii lor de origine basarabean\. Cine cunoa[te
cu adev\rat realitatea privind elevii [i studen]ii
din R. Moldova: profesorii care `i `nva]\ sau cel
de la Lumea lui Banciu?
{tim ce `nseamn\ publicitate televizat\, inclusiv care-i rolul publicit\]ii negative, gri sau negre, lipsit\ de decen]\, de sinceritate [i obiectivitate ce aduce mari prejudicii `n special consumatorului neavizat [i, nemijlocit, unei cauze nobile,
sfinte. Nu ne s`nt str\ine nici matrapazl`curile de
v`nzare-cump\rare a con[tiin]ei unor marionete
moderne, gata oric`nd s\-[i v`nd\ [i mama pentru
c`]iva argin]i... Dar ce treab\ au toate acestea cu
prezentul [i, mai ales, cu viitorul R. Moldova vizavi de Romnia `n contextul unui ajun de Cr\ciun?
Nu cumva e vorba despre o chestiune de strategie,
`n concordan]\ cu at`tea altele dinaintea Summit-ului de la Vilnius [i de dup\ el? Mai ales c\, pe
parcursul emisiunii, vorbitorul [i-a demonstrat buna cunoa[tere a alfabetului rusesc...
Pentru a fi respectat de alte neamuri, un popor
trebuie s\ fie puternic din punct de vedere politic,
economic, social etc. Iar cei care-l constituie - s\
`mping\ carul istoriei lui `n aceea[i direc]ie, tinz`nd s\ devin\ na]iune. Avem convingerea c\ primul pas decisiv `n acest sens const\ `n adunarea
fiilor r\zle]i]i pe oriunde, care s\ se sprijine reciproc [i la bine, [i la greu. F\r\ s\ ]in\ cont de [oaptele neprietenilor, ale celor din lumea unui banciu, din lumea celor de la Socola etc. Descreiera]ii care apar `n fa]\ ca gunoaiele pe suprafa]a
apei, al]i bolnavi sau prosti]i trebuie ruga]i s\-[i
ocupe locurile meritate! ~n caz contrar, omul s\n\tos la cap le va servi drept pre[. {i `n felul acesta un neam va deveni doar amintire, fapt care nici
m\car ru[ine nu mai poate fi numit Tu ce p\rere
ai, drag\ cititorule?

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

ARCA{II LUI {TEFAN

Dor

e Basarabia

Gavril Istrate - 100

de I. B.
Pe profesorul universitar dr. dc. Gavril Istrate l-am cunoscut personal acum un sfert de secol, la Zilele Culturii Nem]ene Ion Creang\
de la Humule[ti [i Tg. Neam], unde eu venisem
cu un grup de studen]i ai Universit\]ii Pedagogice de Stat Ion Creang\ din Chi[in\u, iar
Domnia sa era cu prof. univ. dr. Nicolae Cre]u,
cu acad. Constantin Ciopraga [i cu prof. univ.
dr. Alexandru Husar. De atunci, drumurile noastre s-au intersectat mereu [i tot mai frecvent.
C\ci `n urm\torii 10 ani am vizitat Ia[iul `mpreun\ cu sute dintre fo[tii mei discipoli [i aproape
de fiecare dat\ dumneasa ne-a fost cel mai amabil [i mai competent ghid prin vechea capital\ a
Moldovei. Aproape de fiecare dat\, pentru c\ uneori ne-au `nso]it regreta]ii universitari C. Ciopraga sau Al. Husar. Din anul 2000, s`ntem concitadini cu cel mai `n v`rst\ filolog rom=n [i ne-am
f\cut invita]ii reciproce: eu l-am `nso]it cu diverse ocazii literar-culturale la Soroca, Orhei,
Chi[in\u etc., iar d`nsul mi-a ar\tat Hordoul lui
Co[buc, N\s\udul, Bistri]a P`n\ la un anumit
timp, ne-am vizitat unul pe altul acas\, iar `n ultima vreme, din motive lesne de `n]eles, merg
numai eu la dumnealui pe care, spre regret, l-au
cam uitat autorit\]ile, colegii, prietenii, cei pe
care i-a sprijinit s\ devin\ personalit\]i Despre profesorul, savantul, omul de cultur\ Gavril
Istrate s-a scris mult [i se va mai scrie. Prin prezentul semnal privind `mplinirea unui secol de
la na[terea Domniei sale vrem s\ subliniem c\
distinsul nostru conational, prof. univ. Gavril
Istrate, este [i un mare patriot-unionist, dar [i un
fidel prieten al Basarabiei cu fiii ei de bun\

credin]\. Dovad\, `n acest sens, r\m`n c\l\toriile d-sale dincolo de Prut p`n\ la Nistru, de la
Cahul p`n\ la Edine] [i mai departe,
prelegerile-i ]inute profesorilor, studen]ilor,
elevilor din R. Moldova la ei acas\, discursurile de la Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia
[i Bucovina din Ia[i [.a. Pe 23 februarie 2014,

se vor `mplini 100 de ani de c`nd Neposul

Ardealului a d\ruit romnimii, `n special
Ia[iului, un c\rturar [i un om precum mai rar
`nt`lne[ti azi altul de o a[a valoare. ~n fa]a
Domniei sale, a prof. univ. dr. dc. Gavril Istrate, avem `nc\ o fericit\ ocazie s\ ne `nclin\m
cu aleas\ considera]iune!

In memoriam Constantin Ostap

La 14 noiembrie1925, `n familia preotului
Vasile Ostap din satul Cotova (jud. Soroca), s-a
n\scut fiul Constantin. ~n prim\vara lui 1936
adolescentul a venit la Ia[i s\ dea examene de
admitere `n clasa I a Liceului Internat C. Negruzzi. Sub presiunea Armatei Ro[ii, `n
1944, el `mpreun\ cu p\rin]ii, fratele [i sora,
studen]i la Medicin\, s-a refugiat `n T`rgu Jiu,
l\s`nd `n Basarabia casa, p\m`ntul, via [i toat\
agoniseala. Tat\l s\u a primit parohie `n satul
T`rgu Logre[ti, iar Constantin s-a transferat la
Liceul Tudor Vladimirescu din ora[ul care
l-a adoptat. Apoi, a absolvit Facultatea de Electrotehnic\ a Institutului Politehnic din Ia[i.
Aici s-a `mprietenit cu literatur\, cu umorul,
iar roadele muncii sale literare au format con-

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

]inutul mai multor c\r]i despre Ia[i [i electricitate, despre Ia[i [i alte aspecte ale vie]ii, printre care s`nt [i urm\toarele lucr\ri: Cu Ia[ii m`n\-n m`na, (`n colab. cu Ion Mitican, Ed. Dosoftei, 1997 [i Ed. Tehnopress, Ia[i, 1999);
Parfum de Ia[i (Ed. Tehnopress, Ia[i, 2002);
Despre Ia[i - numai cu dragoste (Ed. Vasiliana, Ia[i, 2005) etc. Cunoscutul om de litere
Val Condurache scria despre Constantin Ostap
c\ este unul dintre pu]inii mitografi ai ora[ului Ia[i. El resuscit\ figuri uitate sau l\sate la
marginea istoriei, simte c\ sunt lucruri care
trebuie reamintite pentru a nu ne pierde identitatea. Inginerul [i literatul Constantin
Ostap - fost membru al Asocia]iei Culturale
Pro Basarabia [i Bucovina [i al Academiei Libere P\storel din Ia[i, ne-a p\r\sit fizic pentru totdeauna la 23 ianuarie 2014, dar spiritual ne va fi mereu al\turi ca un bun fiu al Basarabiei [i al Romniei Mari: harnic, frumos la
chip, la vorb\ [i la fapt\, cuminte [i iubitor de
neam. Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace!
DdB

Dor

e Basarabia

PETALE GEOGRAFICE

O ie[eanc\ de la Nistru
de Fr. IONIC|
~n via]a fiec\rui om se `nt`mpl\ [i lucruri ciudate: unele au, iar altele nu au explica]ii. De exemplu, mai mul]i romni n\scu]i [i forma]i `n }ar\ nu-[i (mai) iubesc patria cu frumuse]ile, istoria
[i tradi]iile ei milenare, nu-[i cunosc `n profunzime limba matern\ cu normele-i literare, nu-[i respect\ cona]ionalii de oriunde cu plusurile [i minusurile lor etc. ~n acela[i timp, mai mul]i romni care au v\zut lumina zilei dincolo de grani]ele actuale ale acestui stat `[i risc\ existen]a cotidian\ acolo unde se afl\ `ntru binele Romniei. Acela[i fenomen se observ\ [i `n alt sens: circa o treime dintre cei peste 20 de milioane de cet\]eni romni cu
acte `n regul\ t`njesc dup\ teritoriile r\pite. Una
dintre explica]iile de rigoare ar fi leg\tura lor direct\ de s`nge cu fra]ii de dincolo. Dup\ datele pe
care le de]inem, peste 5 milioane din popula]ia actual\ a Romniei e de origine basarabean\ [i
bucovinean\.
De[i la rubrica Locul de na[tere din acte are `nscris Ungheni (URSS), romnca get-beget Sanda
Toma (foto) se consider\ soroceanc\ pentru c\ de
facto s-a n\scut `n preajma Cet\]ii Soroca de pe
malul Nistrului, `n casa farmacistului {cerbac deprinz`ndu-se cu limba mamei, g`ngurind primele
fr`nturi de cuvinte, savur`nd `nceputul vie]ii. Cedarea Basarabiei [i n\v\lirea Armatei Ro[ii au for]at plecarea ei cu p\rin]ii, Eugenia [i George Vasilescu, peste Prut. Clasele I-II primare Sanda le-a
f\cut `n {coala de Aplica]ii din Bac\u, III-IV - la
Notre Dame din Ia[i, apoi a `nv\]at la Liceul
Oltea Doamna [i la Facultatea de Chimie Industrial\ a Politehnicii din aceea[i localitate. A lucrat
chimist la Facultatea de Medicin\ [i Farmacie din
vechea capital\ a Moldovei, la Tipografia ie[ean\,
iar anii principali de munc\ i-a avut la Direc]ia
Ape Siret-Prut (direc]ie devenit\ ulterior Oficiul
de Gospod\rire a Apelor), de unde `n 1988 s-a
pensionat. Toat\ activitatea d`nsei a fost mereu `n

Fra]ilor no[tri de peste Prut

str`ns\ leg\tur\ cu grija fa]\ de mediul ambiant, cu

ocrotirea naturii [i a bog\]iilor ei. Sanda Toma
consider\ c\ omul are obliga]iunea s\ iubeasc\ [i
s\ protejeze natura care e via]a noastr\: s\ fim `n
armonie cu ea pentru a ne bucura de aerul curat; s\
nu neglij\m fierul, sticla etc. ce pot fi reciclate, c\ci
la un anumit moment sursele lor pot seca [i n-o s\
le mai avem! P\m`ntul pentru noi to]i continu\ s\
r\m`n\ o mare enigm\. A[adar, `ngrijindu-l am
ocoli diverse cataclisme, cutremure etc. De aici,
sus]ine dumneasa, pleac\ multe dintre ne`n]elegerile `n familie, `n societate, de aici porne[te [i goana dup\ bani urmat\ de negligarea prezentului [i
viitorului copiilor Totodat\, Sanda Toma r\m`ne
o harnic\ poet\ [i epigramist\ din Ia[i. Mai jos, v\
propunem o epigram\ [i o poezie dedicat\ lui Grigore Vieru semnate de domnia sa.

Unui confrate
~]i fac cu drag [i azi reclam\:
Ai har [i ai [i mult umor,
Dar vezi, s\ r`d de epigram\,
C-altminteri r`d de autor!

(r\spuns lui Grigore Vieru)

Venim acas\, venim to]i `napoi
Venim acas\, venim s\ fim cu voi.
Un suflet nu se poate `mp\r]i,
Un grai str\bun nu are-alternative
De frate nimeni nu te poate desp\r]i,
Chiar dac\ se g\sesc mii de motive.
De-avem acela[i tat\ [i o mam\,
Noi suntem fra]i uni]i de Dumnezeu,
De alt\ lege nu vom ]ine seam\
{i crezul t\u va fi [i crezul meu.
Venim acas\, venim to]i `napoi
Venim acas\, venim s\ fim cu voi.
P\m`ntu-a fost hr\nit cu lacrimi grele,
Dar florile ce azi au r\s\rit
Aduc doar bucurii, uit`nd de rele,
~mpodobind un vis ce s-a-mplinit.
Venim acas\ cu suflet ne`nvins
Ca s\ ar\m p\m`ntul din str\buni,
S\ sem\n\m `ntregul necuprins,
S\ fim ce-am fost [i, poate, [i mai buni.
Venim acas\, venim to]i `napoi
Venim acas\, venim s\ fim cu voi.
Dintre cele vreo [apte c\r]ulii `n care [i-a a[ternut fr\m`nt\rile crea]iei [i pe care ni le-a ar\tat, ne-au atras aten]ia dou\: Cetatea fermecat\
(Editura CERMI, 2007, Ia[i) [i Tinere]e, bucurie
[i pu]in\ poezie (aceea[i editur\, Ia[i - 2010),
prima lucrare con]in`nd un [ir de decaloguri printre care [i Decalogul apei, Decalogul p\m`ntului
etc. Cel mai tare `ns\ `n cadrul discu]iei noastre
cu Sanda Toma ne-a impresionat vorbirea plin\
de c\ldur\ [i emo]ie a dumneaei despre ora[ul [i
Cetatea Soroca: Soroca Un loc al lui Dumnezeu privind natura, cur\]enia [i rela]iile dintre
oameni. Parcul de l`ng\ gimnaziu era de o frumuse]e rar\, slujbele la biseric\ ne atr\geau prin vocile cu totul aparte ale preotului [i c`nt\re]ilor,
serb\rile [colare erau minunate. ~n curtea casei aveam scr`nciob, gr\dina ne era plin\ de flori...
Tata, ofi]er de infanterie, m\ lua de m`n\ [i m\
plimba pe malul `nalt al Nistrului, `nv\]`ndu-m\ a
merge. Iar ora[ul avea mul]i, mul]i copaci, majoritatea castani. ~mi amintesc cu drag de acei castani `nflori]i, dar mai cu seam\ de misterioasa
Cetate. Pentru d`nsa `ns\ la fel de scump\, ba
poate [i mai [i, r\m`ne nepoata ei, Alexandra, student\ la medicin\. Fiindc\ veni vorba de tineri,
c`]i dintre ei ast\zi mai s`nt mi[ca]i de cur\]enia
care ar trebui s\ ne `nconjoare, de frumuse]ea florilor, de parfumul castanilor sau al altor arbu[ti,
de misterul unor cet\]i? {i la acest capitol, Sanda
Toma - o ie[eanc\ de la Nistru, ne d\ o lec]ie de
iubire a naturii, a trecutului [i a unit\]ii neamului,
pentru care lucru `i mul]umim din suflet.

Dup\ serbarea [colar\ unde elevele Ira Litvinciuc, Larisa Perjovski, Maria Iusov, Valentina Novi]ki, Fira
Lerner, Liusia Vizitiu, Lena Guja, Ala Ciobanu (sus mijloc), Jenica C\r\u[u, Haia Grinberg, Vali Spr`ncean\,
Clara Capb\tut (jos), Liuba Andricov [i Ada Pascaru au jucat piesa lui Victor Eftimiu ~n[irte, m\rg\rite,
printre ele fiind [i copila de 6 ani Sanda Vasilescu. ~n centru e mama ei, Eugenia Vasilescu, profesoar\ de
romn\ [i francez\ - directoarea Gimnaziului Domni]a Ruxandra `ntre anii 1932-11940; Soroca-11939.
Nr. 39, anul IX, februarie 2014

LA FILIALA CONSTANTIN STERE DIN IA{I A ACPBB

Dor

e Basarabia

Cinci evenimente
La 1 decembrie 2013 s-au desf\[urat `ntr-un
cadru solemn activit\]i `nchinate `mplinirii a
95 de ani de la formarea Statului Na]ional
Unitar Romn, sub genericul: La Alba clopote r\sun\/De se aud `n Cern\u]i [i-n Chi[in\u
organizate de Filiala Constantin Stere din
Ia[i a ACPBB, la care au participat elevi, studen]i, profesori [i invita]i din municipiul [i jude]ul Ia[i (inclusiv din comuna G`rbe[ti), dar
[i din R. Moldova. Prof. univ. dr. Ion Berghia,
pre[edintele filialei, `mpreun\ cu so]ia au depus o coroan\ la Monumentul Unirii din pia]a
cu acela[i nume a Ia[iului unde se desf\[urau
ceremoniile oficiale, dup\ care s-au al\turat
celor prezen]i `n num\r foarte mare la Biserica
Banu, d`nsul explic`ndu-le de ce s-a ales acest l\ca[ sf`nt [i subliniind c\ este o tradi]ie
pentru filiala ie[ean\ a ACPBB ca evenimentele de maxim\ importan]\ pentru re`ntregirea
neamului romnesc s\-[i g\seasc\ ecoul emo]ional `ntr-un ambient sacru. Prof. univ. dr.
Ion Agrigoroaiei a vorbit despre unirea din
1918 a Basarabiei [i a Bucovinei cu Romnia,
precum [i despre des\v`r[irea Form\rii Statului Romn la 1 decembrie, cit`nd din diverse
materiale de arhiv\ [i din publica]ii. Colonelul
(r) Jic\ Aionoaie s-a referit la aportul Armatei
Romne [i al eroilor neamului `n `mplinirea
actului unirii, iar studentul Silvian-Emanuel
Man - pre[edintele Ligii Studen]ilor din Universitatea Al. I. Cuza, a subliniat rolul familiei [i al [colii `n educa]ia patriotic\ a copiilor,
dar [i la importan]a cunoa[terii istoriei noastre
nemistificate. Emo]ia transmis\ de preotul paroh Dumitru Merticariu - vicepre[edinte al Filialei Constantin Stere (care a oficiat o special\ slujb\ de pomenire a tuturor eroilor neamului romnesc) a fost `mp\rt\[it\ de `ntreaga
audien]\, sus]inut\ de studen]ii [i elevii din R.
Moldova care au fluturat steagurile tricolore
`n interiorul bisericii ce s-a dovedit ne`nc\p\tor. Interven]iile invita]ilor de onoare au alternat cu momentele artistice preg\tite [i prezentate de elevii {colii Gimnaziale {tefan Brs\nescu din Ia[i `ntr-un emo]ionant program artistic, coordonat de profesoarele Monica Gr\dinaru [i Mihaela Grigora[. Copiii au fost r\spl\ti]i cu daruri, dulciuri [i cu diferite numere
ale revistei Dor de Basarabia, prin contribu]ia enoria[ilor bisericii, a {colii {tefan Brs\nescu [i, `n mod deosebit, a profesoarei Maria
Apetroaiei de la aceea[i [coal\ - secretara Filialei Constantin Stere a ACPBB. Ac]iunea
comemorativ\ a continuat cu un alt moment
emo]ionant: un num\r mare de studen]i [i elevi,
`nso]i]i de p\rin]i [i de cadre didactice, dar [i
al]i participan]i s-au deplasat la U.M.F. Gr. T.
Popa din Ia[i unde au participat la conturarea
`nsufle]it\ prin prezen]a fizic\ a h\r]ii Romniei Mari, activitate organizat\ de Liga Studen]ilor `n frunte cu Silvian-Emanuel Man.

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

Prezidiumul Forumului - vorbeste ministrul Cristian David

La `ntrunirea din 7 decembrie, organizat\

de profesorul Marius-Petronel Baciu, pre[edintele filialei ACPBB din or. Negre[ti (Vaslui), au
fost prezen]i conduc\tori ai ACPBB din diverse
localit\]i: Marian Clenciu (Bucure[ti), Nadejda
Anghel (Roman), Constantin Rusanovschi (One[ti), Vasile Puiu (Bac\u) [i Ion Berghia (Ia[i).
Acestora li s-au al\turat un grup din 5 persoane
venit de la C\u[eni (R. Moldova) `ntre care dou\ liceene, grup condus de profesorul Valeriu
Osta[; vreo 3-4 elevi basarabeni care `nva]\ la
Negre[ti [i unul la One[ti; Vasile Voicu - primarul de Negre[ti, cu c`]iva concitadini. Ac]iunea
s-a desf\[urat `n sala Prim\riei localit\]ii unde
participan]ii au f\cut un schimb de opinii privind Marea Unire de la 1918, pulsul popula]iei R. Moldova vizavi de Summit-ului de la
Vilnius, dar [i diverse probleme de ordin cultural, educa]ional, de comunicare etc. Dac\ lu\rile
de cuv`nt ale unui participant la `ntrunire (cam
multe `n compara]ie cu ale celorlal]i vorbitori,
mai ales c\ el nu reprezenta colectivul vreunei
organiza]ii ori institu]ii!) care a pledat pentru
desf\[urarea unui referendum `n R. Moldova pe
tema ader\rii acesteia la UE (idee care coincide
cu cea a opozan]ilor actualei conduceri moldovene), dar [i pentru revenirea la modul de
promovare a ini]iativei de jos `n sus ni s-au
p\rut exact opuse votului celor peste 100.000
de basarabeni aduna]i pe 3.XI.2013 `n Pia]a
Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u care au
votat cursul Moldovei spre UE, apoi primarulgazd\ Vasile Voicu s-a dovedit a fi un adev\rat
romn unionist [i prin vorb\, [i prin fapt\:
chiar `n toiul discu]iei domnia sa a lansat o
propunere pentru oaspe]ii s\i din R. Moldova
- `n vacan]a de var\ Prim\ria din Negre[ti va
organiza o tab\r\ de odihn\ [i crea]ie pentru
un grup de elevi din C\u[eni! Iar elevilor prezen]i la `ntrunire le-a promis o excursie la Putna(?). A[adar, am cunoscut `nc\ un primar romn care [tie ce vorbe[te, iar vorba sa e `n
concordan]\ cu fapta, ci nu bate apa-n piu\
Cu regret, ne-a durut lipsa de la adunarea respectiv\ at`t a conducerii or\[ene[ti, raionale [i
[colare din C\u[eni, c`t [i a elevilor, profesorilor, directorilor din Negre[ti. Or, multe din
cele rostite, atunci [i acolo, erau destinate tocmai unei audien]e solide, ci nu doar vorbitorilor `n[i[i

Edi]ia a III-a a Forumului Romnilor de

Pretutindeni (Bucure[ti, 12 - 15 decembrie
2013) a fost organizat\ de Departamentul Politici pentru Rela]ia cu Romnii de Pretutindeni
al MAE. Angaja]ii Departamentului merit\
tot respectul pentru truda depus\ de ei, fapt ce a
f\cut ca ac]iunea s\ se desf\[oare la un nivel
`nalt. Aceasta s-a `nt`mplat `n pofida faptului c\
personalit\]ile de prim\ m\rime care figurau `n
program au lipsit de la lucr\rile forumului, c\
mul]i oficiali au venit cu `nt`rziere [i au plecat
mai devreme, fiind ocupa]i cu lucruri mai importante. P`n\ la urm\, dintre to]i demnitarii
mari au r\mas cu participan]ii doar secretarul de
stat Stej\rel Olaru [i Cristian David - ministru
delegat pentru Romnii de Pretutindeni, al doilea fiind convins c\ Romnii din afara grani]elor sunt corp comun cu romnii din Romnia [i
practic `ntregesc spiritualitatea, esen]a [i creativitatea poporului romn [i nu putem s\ facem o
distinc]ie, din aceast\ perspectiv\, `ntre cei care
tr\iesc `n Romnia [i cei care tr\iesc `n afara
grani]elor pentru c\, p`n\ la urm\, cu to]ii avem
o r\d\cin\ comun\, r\d\cina neamului romnesc. Un discurs cald a avut delegatul Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, Preasfin]itul
Varlaam Ploie[teanul, episcop-vicar patriarhal.
Spre finalul lucr\rilor Forumului s-a schi]at ca
obiectiv organizarea `n 2014 a primei edi]ii a
Congresului Romnilor de Pretutindeni. ~n `ncheiere, nu putem s\ nu amintim un lucru comparabil, `ntr-un fel, cu congresele diasporei
moldovene[ti desf\[urate la Chi[in\u acum ceva
timp: dac\ acolo participau ru[i, ucraineni, g\g\uzi [.a. cu preten]ii de moldoveni [i nici unul
care s\ se fi considerat romn (inclusiv cei veni]i din Romnia), aici am `nt`lnit evrei vorb\re]i, lipoveni taciturni, romni n\scu]i `n alte
]\ri care `n pauze discutau `ntre ei `n limba statului `n care locuiesc, cona]ionali pleca]i din
Romnia, moldoveni [i romni din R. Moldova [.a. Dintre ace[tia, cei care beneficiaz\ de
sus]inere financiar\ din partea Statului Romn
nu au intrat `n discu]ii contradictorii care ar fi
putut s\ le sub]ieze re-sursele, astfel anumite
probleme r\m`n`nd pe vechi, adic\ a[tept`ndu-[i
rezolvarea la Sf`ntul a[teapt\ Dar [i a[a st`nd
lucrurile, `ntrunirea a meritat s\ aib\ loc. Chiar
dac\ la balul de adio Ramona B\descu era c`t pe
ce s\ fie perceput\, de anumi]i romni de pretu-

Dor

e Basarabia

LA FILIALA CONSTANTIN STERE DIN IA{I A ACPBB

La bustul lui Eminescu, vorbe[te Valentin Ciuc\ - critic de art\ [i eseist

tindeni, cea mai `n drept reprezentant\ a culturii

neamului!
15 ianuarie e ziua na[terii lui Eminescu, dar
[i Ziua Na]ional\ a Culturii `n cele dou\ state romne[ti. Iat\ ce ne relateaz\ corespondentul
nostru Culai, din Piatra Neam]: La ... sc\ri propor]ionale, peste tot s-a s\rb\torit Eminescu pe
l`ng\ Ziua Culturii Na]ionale: ieri-azi-m`ine [io vor ]ine unii p`n\-nspre duminic\; un fel de
botez cu nunt\ sau invers, la care p`n\ [i ambasadele ro [i ICRo-ele au primit ordin activistic
`n acest sens, pe linie MAE. ~n Tg. Ketrii n-a
fost mai bine dec`t am prognosticat: vacarm
stradal [i haloim\s organizatoric `n jurul unui
bust coco]at la vreo 3m; nu ca s\ vad\ mai bine
telegondola (vorba lui Manoleunesco, care n-a
mai f\cut cruci [i temenele, c\ nu mai e corect
uece[te), ci de teama pur\ a pohtitorilor la bronzul bustului. N-o fi bronzul busturilor din Co-

pou, sper... {i, desigur, n-au lipsit oficialii [i nechema]ii care s-au f`]`it `n timpul serviciului religios mai r\u dec`t cei f\r\ 7 ani de acas\... Nu
mai pu]in de 5 (cinci) preo]i cu dasc\lii din dotare au izbutit cu greu s\ acopere zgomotoceala.
Doar sirenele celor care se duc dup\ accidente
de cele mai multe ori idioate, sem\n`nd `n cale
infarcte [i panici, au reu[it de i-au acoperit episodic. {i astfel, s-a mai bifat un Eminescu.
La Ia[i, ac]iunea de cinstire a Poetului organizat\ de Casa de Cultur\ Mihai Ursachi s-a desf\[urat `n Parcul Copou, `n fa]a bustului s\u. Au
luat cuv`ntul actorul Constantin Popa, criticul de
art\ Valentin Ciuc\, poetul Adi Cristi - directorul
Casei de Cultur\, reprezentan]i ai conducerii locale [.a. Ca [i `n al]i ani, prin preajm\ s-au plimbat actori ie[eni `mbr\ca]i `n costume de epoc\,
elevi ai Liceului G. Ibr\ileanu au spus poezii,
au c`ntat. Deliciul publicului a venit `ns\ spre fi-

nalul ac]iunii, c`nd lumea se cam r\rise: interpre]ii Ady Bezn\ [i Cezar Popescu sus]inu]i de
poetul Andrei Maftei au fost superbi!
Nu ar fi corect dac\ nu am aminti c\ [i de aceast\ dat\ au lipsit de la ceremonie conduc\torii
prim\riei, ai CJ Ia[i, ai unor institu]ii importante
din municipiu at`t culturale, c`t [i de alte profiluri. Cel mai trist ni se pare faptul c\ la omagierea lui Mihai Eminescu nu au venit scriitorii
ie[eni! C\ mul]i dintre ei au participat la ac]iunile
de la Boto[ani [i Ipote[ti nu e o scuz\, c\ci nu au
mers to]i acolo. Dac\ `ns\ majoritatea lor au avut,
`n aceast\ zi sf`nt\, `nt`lniri cu cititori de diferite
v`rste, mai ales cu elevii [i studen]ii c\rora s\ le
vorbeasc\ despre Luceaf\rul poeziei noastre e
minunat, dar s-ar putea s\ nu fi fost a[a. Iar lipsa
lor din Copou l-a obligat pe Adi Cristi s\ mearg\
cu coroana la bust de dou\ ori
Ni s-a p\rut straniu [i faptul c\, la momentul
potrivit, nimeni dintre organizatori [i participan]ii activi nu [i-a amintit de Veronica Micle,
Ion Creang\ [.a. la busturile c\rora s\ fi depus
m\car o floare.
Pe 18 ianuarie curent, s-au `mplinit 5 ani de
la moartea lui Grigore Vieru. Cu aceast\ ocazie
trist\, filiala ie[ean\ a ACPBB a desf\[urat o
frumoas\ ac]iune la bustul poetului basarabean
din Parcul Copou, la care au participat mai
mul]i membri ai ei, copii, dar [i confra]i care se
plimbau prin parc la acea or\. Dup\ ce prof. dr.
Ion Berghia - pre[edintele filialei, a rostit un cuv`nt despre Gr. Vieru [i crea]ia lui, ing. Corneliu
Carp a citit o poezie proprie dedicat\ poetului (o
public\m al\turat), iar prof. univ. dr. Petru Zugun a prezentat o carte de-a lui Vieru pe care avea autograful autorului. Tot actunci, cei prezen]i [i-au amintit [i despre regretatul actor
moldovean Victor Ciutar, decedat `n aceea[i zi
[i acela[i an cu Grig. Vieru. Apoi, copiii s-au `nfruptat cu bomboane Lapte de pas\re de la
Chi[in\u, cu alte dulciuri, iar cei maturi au b\ut
cite un pahar - dou\ de izvar basarabean (vin
fiert) `ntru odihna celor comemora]i.

C\tre Grigore Vieru

de Corneliu CARP
Nu te-am cunoscut, maestre, Dar te v\d sculptat `n piatr\: Sufletul cernit ne este C\ci te-ai stins a[a, deodat\. Stau [i te privesc t\cut, Ceasul
oare s\ conteze?
Chiar de glasul t\u e mut,
Face inimi s\ vibreze.
Tu, cu scrisul t\u divin,
Chemi cu dragoste poporul,
Prin cuv`ntul t\u sublim
M`ng`i sufletul [i dorul.
Ai trecut pe l`ng\ noi
{i-ai l\sat `nscris pe ]ar\:
Eu sunt pururea cu voi,
Neamul nu `mi las s\ piar\!
Ai f\cut tot ce-ai putut:
Prin fapte, prin poezie
N-ai trecut doar peste Prut,
Ci-ai sl\vit o Romnie.
Tu `n piatr\ d\inuie[ti,
Din Copou z`mbe[ti spre soare,
Peste v`rfuri lung prive[ti
Cu durere la hotare.
Frate Grig, s\ dormi `n pace,
Domnul vede grani]a!

Cu g`ndul la Grigore Vieru, 18 ianuarie 2014, Parcul Copou din Ia[i

C`nd sim]i-va c\ nu-i place,

El o va desfiin]a...
{i vom fi cu to]ii iar\
Scut originii str\bune,
Vom avea aceea[i }ar\
{i o demn\ na]iune.
DdB

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

Turnul dezrobirii Basarabiei

de Ioan DAN, Satu Mare
Ridicat `n memoria celor ce au c\zut
`n lupt\ pentru eliberarea Basarabiei, pe
o colin\ din apropierea Chi[in\ului, pe
mo[ia satului Ghidighici, de unde Generalul Ion Antonescu a condus opera]iunile de eliberare a ora[ului Chi[in\u,
Turnul dezrobirii Basarabiei a fost inaugurat `n zilele de 1-2 noiembrie 1942.
La festivitatea inaugur\rii au participat

Dor

REPERE ALE MEMORIEI

membrii Guvernului Romniei, Familia

Regal\, Generalul Ion Antonescu, Guvernatorul Basarabiei, elevi [i alte personalit\]i marcante din vremea aceea.
Turnul dezrobirii Basarabiei a avut
o via]\ prea scurt\. Dup\ r\zboi am
pierdut din nou Basarabia, iar Monumentul, Turnul, a fost aruncat `n aer de
comuni[tii cotropitori, dup\ cum toate

e Basarabia

simbolurile romne[ti au avut aceea[i

soart\, `n multe cazuri [i `n dreapta
Prutului.
Am avut ocazia s\-l cunosc la Bucure[ti pe regretatul Vlad Dumbrav\,
originar din satul Ghidighici, care mi-a
povestit cu lux de am\nunte prin ce
groz\vii au trecut romnii basarabeni
sub eliberarea a[a-zis\ sovietic\.
R\zboiul l-a g\sit elev la Seminarul
Teologic din capitala Romniei. A r\mas `n ]ar\, la Bucure[ti, [i a murit cu
dorul de a vedea Basarabia din nou alipit\ Patriei-Mame.

Turnul
dezrobirii
Basarabiei
de la
Ghidighici
- 1942,
ast\zi
disp\rut

Povestea unui steag acoperit de glorii

de Simion D|NIL|, Belin] (jud. Timi[)
Marea noastr\ Unire nu s-a f\cut de la sine, ci cu
mari sacrificii ale poporului nostru de-a lungul `ntregii
sale istorii. Despre implicarea belin]enilor `n actul de la
1 Decembrie 1918 g\sim informa]ii `n manuscrisul
Cronica Parohiei Ortodoxe Romne Belin], elaborat\
de preo]ii Ion Dulcu [i Ioan Belei. Le rezum\m aici:
La Primul R\zboi Mondial au participat din Belin]
TM `n armata austro-ungar\ 456 de combatan]i, din
care 78 (17,10 %) au c\zut pe cmpul de lupt\: jum\tate (39) `n Rusia, restul `n Italia (19), Romnia (9), Ungaria (8), Albania (3), Austria (1), loc necunoscut (1).
Numele lor este trecut pe Monumentul Eroilor din
Belin], `n\l]at `n 1938.
C]iva dintre ei au c\zut prizonieri la ru[i. ~n noiembrie 1916, cam 40.000 de prizonieri b\n\]eni [i ardeleni din Rusia au cerut s\ fie primi]i `n armata romn\ ca voluntari (Romnia fiind atunci aliat\ cu Rusia).
Doi ofi]eri romni - generalul C. Coand\ [i colonelul C.
G. Pietraru - au muncit cu trup [i suflet pentru formarea corpului de voluntari. La 3 martie 1917, colonelul
Pietraru a f\cut un angajament `ntre autorit\]ile romne
[i voluntari pentru organizarea unit\]ilor de voluntari,
fixndu-se, ca punct de concentrare a voluntarilor, localitatea Darni]a de lng\ Kiev, numit\ de P. Nemoianu
Prima Alba Iulie a romnilor (Petru Nemoianu, Prima Alba-Iulie a romnilor. Voluntarii romni `n r\zboiul pentru `ntregirea neamului, Timi[oara, 1922). Acolo s-a format cea dinti unitate de voluntari: Compania 1 din Batalionul I, aproape numai din b\n\]eni, care
[i-au confec]ionat, punnd mn\ de la mn\ 2,80 ruble,
un steag tricolor, cu benzile de culori dispuse perpendicular pe lance, iar nu paralel cu ea, purtnd pe o parte
inscrip]ia Tr\iasc\ Romnia Mare! [i pe cealalt\ parte: Unire! Purt\torul lui a fost dintru `nceput sergentul voluntar Dimitrie L\z\rel (T\lianu) din Belin]. La 3
iunie 1917, primul batalion de voluntari, instruit [i
complet echipat, a pornit din Kiev spre Ia[i. Era compus din 16 ofi]eri [i 1250 de subofi]eri [i solda]i, sub comanda maiorului Sebastian Aldescu. ~n ziua de 5 iunie,
batalionul a ajuns la Chi[in\u. Maiorul Murafa, care ia primit acolo, le-a dat un steag pentru a-l `mplnta pe
cetatea Alba Iulia, iar un bun romn, Vladimir Her]a,
le-a dat o icoan\ a Mntuitorului spre a fi depus\ `n catedrala de la Sibiu. Primirea `n Ia[i din 7 iunie a fost o
adev\rat\ s\rb\toare. Voluntarii coboar\ din tren cn-

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

O adunare a UFVR din Desp\r]\m`ntul Belin]-C

Chiz\t\u ]inut\ `n Belin] `n 1930. ~n spate: steagul.
Pe ultimul r`nd, al 4-llea de la dr. - sergentul Dimitrie L\z\rel-LL\z\rescu, portdrapelul celebrului steag.

tnd Pe-al nostru steag, la care li se r\spunde de c\tre

ie[eni cu S\ trecem Carpa]ii. ~n gar\ i-a `ntmpinat generalul Prezan, apoi la cazarma Regimentului 7 Ro[iori, unde au fost `ncartirui]i, i-a primit generalul Vl\descu. Cuvnt\rile celor doi generali erau rupte din sufletele lor. ~n curtea Regimentului 7 Ro[iori s-a desf\[urat o adev\rat\ s\rb\torire, despre care cineva dintre
cei prezen]i a spus: A[a ceva nu s-a mai v\zut de la
1848. Dac\ atunci a fost o Cmpie a Libert\]ii, asta este
Cmpia Unirii. A doua zi, `n fa]a ~. P. S. Pimen, s-a depus jur\mntul de credin]\ c\tre }ar\ [i Regele Ferdinand, prezent la aceast\ solemnitate. A urmat o mas\
a `nfr\]irii, la care a luat parte [i a toastat [i regele. Comandantul Corpului I de Armat\, generalul Nicolae Petal, a toastat pentru primul rege al tuturor romnilor.
Apoi s-a pus `n mi[care o procesiune `n ora[, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, cnd [i unde - scrie portdrapelul L\z\rel - am v\zut viziunea grandioas\ a
marelui vis na]ional `nf\ptuit. ~n acea zi, parlamentul
[i-a suspendat lucr\rile, iar to]i mini[trii, senatorii [i deputa]ii au venit la statuia lui Cuza spre a lua parte la m\rea]a s\rb\toare de `nfr\]ire a voluntarilor b\n\]eni [i
ardeleni cu osta[ii Romniei. Prim-ministrul I. C. Br\tianu a cuvntat cu mare `nsufle]ire.
Pu]ine deta[amente de voluntari au ajuns pe front,
dar Batalionul I a participat la luptele de la M\r\[e[ti,
Muncelu [i Panciu sub tricolorul adus din Rusia. Dup\
terminarea r\zboiului, steagul acesta a `nso]it delega]ia
belin]enilor la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1
Decembrie 1918, a `nso]it apoi la Bucure[ti batalionul

de onoare al Regelui, a primit delega]ia romnilor din

Ardeal [i Banat care au cerut la Alba Iulia unirea cu
Patria Mam\, a participat la diferite festivit\]i la Sibiu,
Arad etc., ca s\ poposeasc\ `n cele din urm\ la Belin],
mai `nti `n casa portdrapelului D. L\z\rel, apoi la Biserica Ortodox\ Romn\ de aici (alte am\nunte `n articolul al\turat al preotului Ioan Belei, n\scut `n 1889 la
Ruc\r BV, p\storind `n Belin] din 1916 pn\ `n 1950,
cnd s-a pensionat).
Felul incorect `n care s-a aplicat `n Banat Legea
reformei agrare din 30 iulie 1921 i-a determinat pe
combatan]ii `ndrept\]i]i a primi p\mnt s\ se constituie `ntr-o Uniune a Fo[tilor Volunari Romni
(UFVR). Un rol activ `n cadrul Desp\r]\mntului
UFVR Belin]-Chiz\t\u l-a avut Dimitrie L\z\rel
(1885-1959), care-[i adaug\ de-acum la nume [i pe
L\z\rescu. La prima adunare a UFVR (Arad, mai
1923) a participat din desp\r]\mntul Belin]-Chiz\t\u
un grup de 400 voluntari care aduceau `n frunte steagul pe care l-au ap\rat pe front [i o fanfar\ admirabil\, dup\ cum informeaz\ gazeta Solidaritatea din
Arad, I (1923), 27 mai, p. 1. Inutil s\ mai amintim c\
portdrapelul era Dimitrie L\z\rel-L\z\rescu. La `nceput a fost secretar [i casier, iar din 1929 pre[edinte al
desp\r]\mntului Belin]-Chiz\t\u, care cuprindea 520
de membri din 56 de comune. Steagul a fost prezent
la toate adun\rile. Ast\zi se afl\ la Muzeul Banatului
din Timi[oara, ca exponat de mare pre], singurul steag
p\strat din cele 6-7 cte au avut voluntarii b\n\]eni [i
ardeleni din Primul R\zboi Mondial.

Dor

e Basarabia

EMO}II CU COMO}II

Reflec]ii cu sau f\r\ ochelari

de Ion B.
Vitregiile istoriei ab\tute asupra unui neam binecuv`ntat de Domnul pre p\m`nt cu alese calit\]i i-au
h\r\zit o soart\ pe care, oric`t s-ar str\dui el s-o `nfrunte [i s\-[i rea[eze traiul `n matca original\, se pare
c\ mai trebuie s\ depun\ eforturi care de multe ori
parc\ stau sub zodia z\d\rniciei. {i atunci, ca orice
om de bun\credin]\, stau [i m\ `ntreb: Oare c`nd,
Doamne din `naltul cerului, vei slobozi lumin\ [i `n]elepciune `n min]ile acelor atotputernici ce ]in fr`iele P\m`ntului spre a ne picura `n suflete [i nou\ un
strop din m\rinimia Ta [i s\ `mpline[ti un vis at`t de
firesc: re`ntregirea neamului romnesc? Sim]im, pe
zi ce trece, c\ opreli[tile se `nmul]esc voit sau nevoit,
c\ at`t propaganda din exterior, c`t [i cea din interior
pun stavil\ `n loc s\ netezeasc\ drumul izb`nzii. Cataclisme naturale, istorice sau create inten]ionat de anumite structuri interesate `n desp\r]irea fra]ilor de acela[i s`nge ne fac s\ sc\p\r\m sc`ntei `ntre noi [i `n
mileniul al III-lea, `n loc s\ ne `n]elegem, s\ ne accept\m reciproc a[a cum s`ntem, con[tientiz`nd cu to]ii importan]a acelui vis realizat de `nainta[i, spulberat apoi nu [i f\r\ contribu]ia unora dintre noi. {i atunci g`ndesc c\ la temelia relelor se afl\ fie r\m\[i]ele trecutului activate de fosilele dezbin\rii noastre,
fie de nepriceperea, ignoran]a sau nedorin]a ce ne caracterizeaz\, fie de `ns\[i cucoana prostie. Am fost
martor ocular sau implicat direct `n anumite situa]ii/scene de-a dreptul deocheate `n care basarabeni
simpli veni]i `n Romnia s\ fac\ un ban, la `ntoarcere,
`n trenul spre ]ara de dincolo de negura Prutului oc\rau autorit\]ile de aici pentru nu [tiu ce m\suri luate. Totodat\, unii demnitari din v`rful politicii moldovene se tem de re-unire ca dracul de t\m`ie [i `ncerc
s\ le `n]eleg motivele. Pe de alt\ parte, usc\turile de
toate rangurile din Romnia de azi nu s`nt cu nimic
mai prejos dec`t cele de dincolo, jongl`nd cu o discriminare josnic\ ce `[i are ob`r[ia `n glorioasa er\ `nc\ neapus\. Mai dureros `ns\ e faptul c\ oamenii de
valoare din ambele jum\t\]i ale neamului nu riposteaz\ la gogom\niile de tot felul! Bine`n]eles c\, `n acest sens, exist\ [i excep]ii. De exemplu, unii coresponden]i [i simpatizan]i ai revistei noastre fie ne-au
l\sat f\r\ r\spuns c`nd i-am `ntrebat ce cred despre emisiunea Lumea lui Banciu, din 24 decembrie
2013, postul B1 TV (`n care moderatorul m`nje[te
cras R. Moldova [i cet\]enii ei), fie ne-au dat unul
ambiguu sau a[a-zis diplomatic, neutru. Se pare c\
nu to]i cona]ionalii nostri care ar avea ceva de spus
percep gravitatea situa]iei `n rela]iile dintre cei de-o
parte [i de alta a grani]ei. Or, fiece pozi]ie rezervat\,
delicat\ de la o vreme este contra normalului, treptat transform`ndu-se `n complicitate cu `ntunericul.
Exist\ `ns\ [i oameni care au taxat obiectiv fapta
palavragiului lipsit de orice norm\ de bun-sim].
Acum 2-3 zile, fiic\-mea `mi scria de peste ocean:
Tata, ai v\zut emisiunea? Eu n-am cuvinte... Tu cu
dobitocul acesta vrei s\ faci re-unirea? Cel mai trist
este faptul c\ cei care g`ndesc ca el s`nt majoritatea.... Da, draga mea, nu o singur\ dat\ am vizionat
emisiunea care mi-a spurcat cons`ngenii, m-a umilit
pe mine [i pe miile de studen]i care mi-au frecventat
cursurile aici [i dincolo de Prut, mul]i dintre ei buni
speciali[ti [i buni romni. Am vizionat-o ca s\-i pot
da obraznicului riposta meritat\! Pentru c\ m\ oblig\
propriile-mi convingeri, anii tr\i]i at`t `n R. Moldova,
c`t [i `n Romnia, titlul revistei etc. Dar [i pentru c\
problema discrimin\rii exist\ de c`nd haul [i p`r\ul [i

nu mai poate fi tolerat\. Lipsea doar un nemernic care s\ sar\ calul, adic\ `n fa]a `ntregii lumi s\-[i [tearg\
picioarele jegoase de memoria martirilor unioni[ti
(primii fiind basarabenii!), de cea a sutelor de mii de
deporta]i, maltrata]i, uci[i numai pentru c\ au ]inut s\
se numeasc\ romni! Vinovat s`nt [i eu c\ materialul a ajuns la tine [i la al]ii ca tine, care v\ afla]i departe de p\m`ntul str\bunilor. Or, cineva trebuie s\
dea alarma c\ a sosit ora c`nd romnimea trebuie s\[i cunoasc\ [i s\-[i pun\ la respect tr\d\torii (avem `n
s`nge gena tr\d\rii, dup\ afirma]iile acad. R\zvan Teodorescu), provocatorii, puturo[ii, ho]ii Dup\ emisiunea mizerabil\ am trimis mesaje mai multor cunoscu]i, colegi, amici de diverse v`rste [i profesii din
localit\]i ale celor dou\ ]\ri-surori, cu rug\mintea s\
ia atitudine. Mai jos, cite[te r\spunsurile care mi-au
fost date [i trage concluziile de rigoare. Eu doar at`ta
am de ad\ugat: nu ai dreptate c`nd sus]ii c\ cei care
g`ndesc ca el (ca Banciu-n.r.) s`nt majoritatea. ~n
compara]ie cu ni[te mizerabili `nfumura]i, Romnia
are mai mul]i oameni de isprav\, competen]i, educa]i,
iubitori de limb\ [i neam. Ei doar trebuie sco[i din
amor]ire!
Cona]ionalilor [i celor de alte etnii din diferite
consilii sau grup\ri (romne[ti) de aici, de peste r`u
ori de peste ocean care nu ne-au r\spuns la mesajul
legat de lumea lui banciu, nu au scris altor publica]ii
fie pentru c\ s`nt oameni cumin]i care nu se bag\ `n
asemenea mizerii, fie cred c\ le `ntindem o capcan\
la comanda vreunor neispr\vi]i, fie c\ nu presimt pericolul ce ar defecta busola }\rii, fie c\ umbl\ cu funful `n mai multe b\rci profit`nd de chermeze, diplome, sponsoriz\ri etc. pe tema Basarabiei sau pe cea a
romnismului - `n felul acesta, voit sau nu, pactiz`nd
cu necuratul, le comunic\m urm\toarele: [i nou\ ne
plac ru[ii, dar numai acei care stau la casele lor sau
ne vin `n ospe]ie cu g`nduri bune, care-[i iubesc propriul neam [i nu tind s\ rusifice alte popoare! Totodat\, ca [i Nicolae Timofti - pre[edintele R. Moldova,
dup\ o via]\ `mpreun\ cu ei vrem s\ sim]im cum se
tr\ie[te `n UE. Iar vorbele [i (in)ac]iunile unor troglodi]i nu ne pot schimba convingerea c\ re`ntregirea este calea unic\ a supravie]uirii noastre ca neam.
~n continuare, v\ oferim alte opinii vizavi de problema abordat\:
Dan Ioan: Referitor la Lumea lui Banciu (B1
TV) din 24 decembrie 2013, `n primul r`nd sunt de
condamnat autorit\]ile competente care `ng\duie
transmiterea pe post a unor emisiuni televizate de def\imare a na]iunii noastre, iar vr\jba[ii no[tri s\ [tie c\
Basarabia face parte din hotarele str\vechi ale Romniei. Ace[ti tr\d\tori de neam [i ]ar\ `[i `ncaseaz\ simbria de la cercuri externe interesate s\ z\d\rniceasc\
realipirea Basarabiei la Patria-Mam\. De unde provin
banii cu care tr\d\torii sunt pl\ti]i? Cu ani `n urm\, `n
cadrul unor tratative de recuperare a tezaurului nostru de la Moscova, ru[ii au l\sat s\ se `n]eleag\ c\ o
parte din tezaurul nostru s-a cheltuit cu finan]area `n
perioada interbelic\ a activit\]ii de sus]inere `n Romnia a agenturii comuniste cu scopul schimb\rii or`nduirii de stat `n ]ara noastr\. O fi mai r\mas ceva
b\net din tezaur ce se folose[te [i `n prezent pentru acela[i scop, urm\rit de aproape de Moscova. ~n politica duplicitar\ a Moscovei s\ nu avem `ncredere. O
trist\ zical\ auzit\ `n Basarabia spune c\ unde rusul
pune piciorul pe p\m`nt str\in greu se hot\r\[te s\
plece acas\. Ce caut\ solda]ii ru[i `n Basarabia? Se

spune c\-i caut\ pe cei care i-au chemat [i nu-i mai

g\sesc! Guvernan]ii no[tri sunt preocupa]i `n primul
r`nd cu interesele lor individuale [i de partid. Transmiterea pe un post TV a unui program de def\imare
a romnilor basarabeni cu certitudine atrage dup\ sine retragerea licen]ei de transmisie [i, `n acela[i timp,
poate face obiectul unui dosar penal.
~n concluzie, se [tie c\ ]ara noastr\ este proiectat\
la o mare r\scruce de drumuri. Bog\]iile [i frumuse]ea natural\ a Romniei fac ca du[manii no[tri s\ r`vneasc\ uit`ndu-se la ele. Cozile de topor s\ [tie c\ roata se `nv`rte[te. Pe c`t ne st\ `n putin]\, s\ `mb\rb\t\m
pe romnii din st`nga Prutului: cu ei vom fi mai
puternici!;
Nicolae M\tca[: Drag\ Ioane, dintre to]i formatorii de opinie, eu `l ascultam mai des pe Banciu. Cu
unele comentarii eram de acord, cu altele, mai a[a, `nsa, spre deosebire de al]ii, `mi p\rea mai citit [i cunosc\tor (uneori chiar mai f\cea parad\ de erudi]ie). La
`nceput evita [i limbajul licen]ios al altor canale.
Emisiunea din 24 decembrie 2013 [i, `n spe]\, referirile la basarabeni, m-a dezam\git amarnic. Ce `nseamn\ un romna[ care nu cunoa[te istoria zbuciumat\ a acestei palme tr\date de p\m`nt romnesc, care se
cheam\ Basarabia, [i a acestei a[chii de popor rom\n,
c\reia i-a fost mutilat\ con[tiin]a identitar\, dar care a
avut inc\p\]`narea de a supravie]ui [i a visa la `nt`lnirea
cu fra]ii s\i din patria de dincolo de negur\?
Emisiunea cu pricina demonstreaz\ c\ nici Banciu nu e mai breaz [i tare departe de miticii dintotdeauna din regat, cu referire la natura [i sufletul ardelenilor [i ale basarabenilor. {tii ce m-a sup\rat cel mai
mult? Atitudinea jandarmului romn din perioada interbelic\ fa]\ de basarabeanul reunit cu ]ara.Tifla pe
care [tie s\ ]i-o dea reg\]eanul tocmai c`nd te credeai
[i tu frate cu d`nsul. Sfidarea lui de B`rzoi ot B`rzoieni! De parc\ eu nu [tiu ca fost `ndoctrinat, de parc\
eu nu sunt con[tient c\ au vrut s\-mi ia (ru[ii) nu numai ]ara [i limba, ci [i con[tiin]a identitar\. S\ m\ absolve de con[tiin]a de neam, s\-mi atribuie alt\ con[tiin]\, iar eu s\ o accept f\r\ cr`cneal\. Uite, mitocanule ce e[ti, c\ au vrut s\ m\ fac\ rus, [i m-au rusificat, de la limb\ p`n\ la u[ank\, dar mi-a mai r\mas `n
suflet, t\inuit\, o speran]\, o lic\rire, un tremur de romn, pe acesta nu au reu[it s\ mi-l distrug\. Tu, miticule, ar trebui s\ te miri cum de mi-am p\strat acest
tremur prin siberii de ghea]\ [i gropile cu var, ar trebui s\ te `nchini `n fa]a mea tocmai pentru c\ nu m-am
l\sat `nfr`nt definitiv. Orbec\ind doua sute de ani prin
`ntuneric, rupt de la matc\, tr\dat, ve[nic timorat [i umilit, eu `nc\ mai am un vis, visul de a-mi vedea ]ara,
visul de a reveni la matc\, a[teptarea ca de la Prut `ncolo s\ fie numai fra]ii mei, care nu p`ndesc s\ m\ umileasc\, ci s\ se bucure de supravie]uirea mea miraculoas\, de revenirea mea acas\ din str\fundurile
infernului.
Nu-mi spune tu, Banciule, de Snegur sau de Leoarc\, a[a cum te-ai f\cut c\ ai gre[it la rostirea numelui, care vor regatul lor, ciolanul lor, slugoii lor [i

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

10
care se g`ndesc numai la burduhanul lor, nu-i confunda pe ace[tia cu cei care au a[teptat o via]\ [i o
moarte s\ vin\ fra]ii s\ cear\ Basarabia cedat\ f\r\ un
foc de arm\. De parc\ la tine ar fi pu]ini dintr-ace[tia.
Nu-]i aroga obr\znicia de a-i numi pe to]i moldovenii
incompeten]i sau de a-i insulta ca un mahalagiu: ni[te l\turi. L\turi, obr\znicie curat\! sunte]i
alde voi, m\i frate, cei care `i desconsidera]i pe romnii suferinzi, dezna]ionaliza]i din m\rginimea Romniei, cei care n-a]i tr\it m\car 50 de ani `n bra]ele
strangulatoare ale ocupan]ilor, cei care nu v\ mai da]i
seama c\ sunte]i romni nici `n libertatea `n care v\
b\l\ci]i. Nu e[ti tu cel mai indicat s\ m\ identifici cu
]iganul sau cu cer[etorul de la col] de strad\, m\i t`r`ie-opinc\! Tu e[ti cel care cer[esti mereu fie de la
UE, fie de la americani, care te consideri s\r\ntoc,
care te temi c\ o s\ mori de foame `n urma re-unirii a
dou\ s\r\cii. Sunt alte valori, nobile, care mult trag la
c`ntar, care ne determin\ fiin]a, s\r\ntocule de sim]ire
[i de minte, nu bog\]ia sau s\r\cia. S\ nu-mi spui tu
b\t`nd c`mpii c\ orice elev sau student basarabean
care `nva]\ ori studiaz\ `n Romnia pe bursele statului romn nu reu[e[te s\ treac\ clasa ori cursul. Mai
bine holbeaz\-te mai tare [i vezi c`]i dintre basarabeni
le-au dat chi[ca la `nv\]\tur\ celor din ]ar\. Nu ai tu
dreptul moral s\ le nume[ti curve pe toate basarabencele, h\rm\sarule! Nu [tii tu c\ numai acolo unde
sunt curvari apar [i curvele? ~n ceea ce prive[te pronosticul t\u privind data intr\rii RM `n UE, nu s-o
mai ]ine UE de oraculul de pe D`mbovi]a.
Drag\ frate Ioane, m-ai adus `ntr-o stare pe care nu mi-o doresc [i de care nu am nevoie cu inima
mea. M-a indignat la culme arogan]a, tonul categoric, generaliz\rile, insulta mojicului. Eu multe le
v\d de c`nd sunt aici, multe le tac, dar acum nu mai
pot. ~mi aduc aminte mereu de spusele maestrului
Ungureanu: Dle M\tca[, noi, mai `nt`i, trebuie s\
facem Unirea [i dup\ aceea s\-i romniz\m pe romni!. C`t\ dreptate are! Ne va fi nespus de greu,
dar trebuie s-o facem. N-am pierit noi 2000 de ani,
nu vom muri noi nici 20 de-acum `nainte. Dar nu
vezi c\, `n calitate de conduc\tori, ne men]inem numai la nivel de declara]ii? Nu desconsidera]i, ci
sus]inu]i `n g\sirea identit\]ii! Nu Basarabia f\r\
basarabeni, ci `ntreaga Basarabie (Sudul [i Nordul
Bucovinei, }inutul Her]a, Insula {erpilor)! Nu basarabenii cu limba de lemn [i nici d`mbovi]enii cu
beric\ [i mici, ci romnii basarabeni [i [tefani cu
limba vechilor cazanii, mo]ii cu buciumul cr\i[orului mun]ilor, ardelenii cu sacrificiile `nainta[ilor [i
c`]i romni au mai r\mas `n }ar\ sunt cei care vor
face adev\rata [i definitiva unire. De ast\ dat\ pentru totdeauna!
Cu o cald\ `mbr\]i[are de frate, N. M.;
Mihai P\str\gu[: Cred c\ individul care a debitat astfel de enormit\]i e pus `n serviciul PCRM, probabil [i al comuni[tilor din Romnia... Oricum acesta este un descreierat iresponsabil care face grave deservicii at`t celor dou\ state, c`t [i cauzei unirii. De aceea cred c\ trebuie reclama]i astfel de indivizi [i
posturile TV care tolereaz\ aceste gogom\nii;
Liviu Papuc: Din p\cate, Banciu este un troglodit care `nc\ n-a ie]it din grot\ [i care scoate pe gur\
ceea ce-ar trebui s\ scoat\ prin alt\ parte a corpului.
De condamnat sunt [i cei care-l g\zduiesc [i-i permit
b\l\c\reala mai mult dec`t balcanic\. Oare nu ]i-ar fi

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

EMO}II CU COMO}II
dor de oarecare cenzur\, c`nd dai peste astfel de...
nici nu-mi mai vine s\ `n[ir cuvinte;
Nicolae Ciobanu: ~mi cere]i p\rerea despre b\d\ranii din mass-media: prostu-i cine-n ei crede. Mai
degrab\ treci mai departe ca pe uli]a r\u famat\, unde
puradeii [i cotarlele te atac\, iar ba[tanii [i chivu]ele
abia a[teapt\ s\ te revol]i ca s\ te spurce [i cotonogeasc\... Iar, de-i tragi la r\spundere altfel, coana cea
oarb\ [tie ea cum face, c\ tot agresatul iese vinovat;
Eu V-a[ propune s\ V\ vede]i de drum, de golgot\ [i
s\ nu le a]`]a]i r\utatea criminal\.
Maria-Diana Popescu: Of, Doamne! Regret
nespus! Trebuie s\-i punem la punct. Nu se poate altfel. Banciu e dus cu pluta, se [tie. Face mi[to de toat\
lumea care nu-i c`nt\ la ureche. Vrea audien]\ pe
violen]\;
Iuliu-Laurian Popovici: ~naintea criticilor f\cute basarabenilor guristul i-a zis [i papei mo[ule
etc. A[adar, se vede de departe c\ n-are nici un Dumnezeu. C\ a nimerit ca l\tr\tor la un post de televiziune nu-i mare performan]\, c\ sunt din ce `n ce mai
mul]i ca el e p\catul mare. Poate i s-o fi promis ni[te
vodk\ pentru vorbele otr\vite, `ns\ mai degrab\ lui `i
place s\ intrige telespectatorii cu ideile sale deosebite. Oricum, p\rerile sale nu coincid cu cele ale majorit\]ii romnilor;
Valerica Moro[an: Basarabia e p\m`nt romnesc, e acel col] al gr\dinii p\rinte[ti ce mi-a fost furat [i e timpul s\-l primesc `napoi. A[a simt `n leg\tur\ cu aceast\ problem\. P\dure f\r\ usc\turi nu este,
dovad\ [i prietenul nostru, dar apa trece cu tot cu
gunoaie...
Nu am vizionat p`n\ `n prezent nici o emisiune a
acestui... nu [tiu cum s\-l numesc, ca s\ nu cad `n
capcana `ntins\ de el, dar am r\mas f\r\ cuvinte. Un
adev\rat maestru `n m`nuirea invectivelor. M-am `ngrozit! Oare ce se urm\re[te de fapt? O `ndobitocire
general\? La mod\ sunt cuvintele licen]ioase, jignirile, `njur\turile `n direct, timp `n care a[tept\m s\ se
petreac\ lucruri m\re]e. Din ce s\ se nasc\? Din acest
mod absolut abject de a prezenta lucrurile `n fa]a unei
na]iuni? Ce putem `nv\]a bun din discursul lui? Cei
mul]i, la[i [i puturo[i se simt bine c`nd acest individ
`mproa[c\ cu venin `n toate p\r]ile. ~ntre toate t`mpeniile ce le-am ascultat, cu un singur lucru am fost de
acord [i m\rturisesc, cu m`na pe inim\: c`nd a spus [i
a accentuat c\ de seara p`n\ diminea]a [i invers `i este
ru[ine c\ este roman. Sunt sut\ la sut\ de acord cu el
`n aceast\ privin]\: [i mie `mi este grozav de ru[ine c\
acest individ e romn;
Iulian Moldovanu: Aici e loc de m\suri radicale!! Cum s\ te lup]i cu str\inii c`nd ai t\i tr\deaz\ a[a?
Eu vreau s\ modific[m constitu]ia `n sensul ca cet\]enia s\ nu mai fie un dat din na[tere. {i cine `ncalc\ valorile acestui neam s\ piard\ dreptul la cet\]enie [i s\
nu mai aib\ nici un drept pe aceste meleaguri! Ca [i
ungurul acela care l-a sp`nzurat pe Avram Iancu, ca [i
mul]i al]ii!!!! Amenda CNA-ului nu are prea mare
valoare... E bine c\ s-a aplicat, dar nu `nseamn\ nimic
pentru noi. Cine este acest moderator? Cine-l pl\te[te, cine se afl\ `n spatele lui? Trebuie desfiin]at ca
jurnalist!;
Iulian Filip: Drag\ Ioane, referitor la Lumea lui
Banciu, referitor la declara]iile nes\buite ale actorilor
politici (care [i ei vor reiting aidoma TV-i[tilor) cred
triste]e, Ioane.
Aveam un dialog la tem\:
- De ce nu zici nimic?
- Despre ce?
- Despre Unire!
- Dar tu de ce nu faci nimic pentru Unire?
{tiu [i `n]eleg s\ lucrez pentru a ne ]ine pe linia de
plutire, de[i suntem betegi r\u. {tiu c\ lucrurile-s de
lung\ durat\, dar nu ai cum le gr\bi - pr\v\lim lun-

Dor

e Basarabia

trea. Mi-ar p\rea r\u de r\ul mare pe care-l pot (`nc\!)

genera confrunt\rile la aceast\ tem\ `n scena politic\
de o parte [i de alta a apelor, iar rezonan]a amplificat\
de jurnali[ti nu poate fi controlat\ - vor subiecte fierbin]i [i uneori le a]`]\;
Vasile Vajoga: Banciu este un personaj pe care
nu-l agreeaz\ mul]i, tocmai datorit\ felului `n care judec\ anumite probleme [i datorit\ tonului cu care o
face. S\ emi]i cu r\utate calculat\ p\reri proprii despre o ]ar\ [i despre cet\]enii ei e un lucru de neiertat.
Poate `n spatele acestuia or fi personaje sau interese
oculte. Dar indiferent de acest lucru, limbajul utilizat
`n emisiune e de neacceptat, chiar dac\ pentru Banciu
ar fi starea lui de normalitate. Regret sincer c\ pe un
post TV de oarecare audien]\ se propag\ astfel de emisiuni. Dezavuez con]inulul [i modul de expresie al
unei emisiuni care jignesc un popor European. Un
personaj destul de dubios nu are c\derea de a face
prognoze asupra destinelor unei na]iuni, cu toat\
libertatea de exprimare [i cu mult monetizata
transparen]\;
Paul-Mircea Iordache: S\ comentez despre aser]iunile acestor b\ie]i (sunt [i alte emisiuni dup\ acest tipic) mi s-ar p\rea c\ p\[esc `ntr-o mla[tin\ sulfuroas\ [i nu agreez o asemenea ipostaz\ Din alte
ocazii am remaract infatuarea personajului. El are cuvinte execrabile [i despre religie, [i depre alte laturi
ale sacralit\]ii na]ionale. Gr\dina lui Dumnezeu e plin\ cu de toate [i cu to]i (inclusiv... neto]i). Este evident c\ nu pot fi acceptate asemenea afirma]ii [i etichet\ri. Dac\ nu e ignoran]\ `n t\r`mul istoric, atunci
este `ngustime a min]ii, un egoism antropoid sau o
pervers\ mascare a antiromnismului;
Doina Grosu: Atacul lui Banciu la adresa romnilor din Basarabia este unul premeditat din partea
pre[edintelui Traian B\sescu, care a `nceput o campanie de denigrare a guvernului R. Moldova prin consilierii s\i, dup\ ce Iurie Leanc\ a r\mas impresionat de
proiectele Guvernului Romn condus de Victor Ponta, proiecte care vizeaz\ concret Basarabia;
Maria Apetroaiei: S\r\cia, ho]ia [i prostia cred
c\ sunt evidente pe ambele maluri de Prut. Apoi, dac\
ne g`ndim la noi, romnii de aici, c`]i nu-l jelesc pe
Ceau[escu... Desigur c\ nu aceea[i opinie am `nt`lnit-o
la adev\ra]ii patrio]i. Pozi]ia pre[edintelui B\sescu a
fost dintotdeauna una corect\ de adev\rat prieten [i
frate de s`nge cu romnii de dincolo de Prut. Iliescu?!
La `n]elegere cu Snegur [i apoi cu al]i ale[i din voin]a
poporului [i-au v\zut de rela]iile lor cu ru[ii [i de pozi]ia lor de lideri `n propria ]ar\, peste propriul popor!
Tonul critic al lui Banciu poate are [i suportul reac]iei
lui Iurie Leanc\ fa]\ de pre[edintele Romniei. Mie
mi-ar pl\cea ca incidentele m\runte s\ nu tulbure, s\
nu distrug\ un vis frumos: unitatea na]ional\, re`ntregirea [i patriotismul adev\rat. De aceea, dincolo de
decep]iile personale sim]ite cu diferite prilejuri, trebuie s\ continu\m lupta care e lung\, dar izb`nda e
din cale afar\ de frumoas\ [i merit\ tot sacrificiul.
Iurie Colesnic: Drag\ Ioane! Pro[ti au fost, sunt
[i vor fi mereu pe acest p\m`nt!.
~n loc de P.S. Mul]umim tuturor celor care ne-au
r\spuns, iar `n mod special - jurnalistei Maria-Diana
Popescu - editorialist\ la revista AGERO, Stuttgart
unde, referindu-se la lumea lui banciu, scrie: Emisiunile sale nu au de-a face cu problemele romnilor
sau cu starea de fapt `n care a fost t`r`t\ Romnia de
c\tre clasa politic\. Atitudinea tot mai bombastic\ nu
e una fireasc\ pentru o persoan\ public\ De ceva
vreme, mult mai slobod la gur\, a luat-o r\u pe
ar\tur\ cu exprim\ri ce caracterizeaz\ de fapt propriile sale limite [i limit\ri. Prezint scuze fra]ilor de peste
Prut! (vezi: http://www.art-emis.ro/editoriale/
2072.html).
I.B.

DE LA GLUM| LA SATIR|
11
Dor
Unirea, specificul na]ional [i via]a de apoi
e Basarabia

de Igor CA{U, Chi[in\u

Anul acesta este unul electoral at`t `n Republica Moldova, c`t [i `n Romnia. De aceea era
inevitabil ca `n mass-media temele eterne,
precum cea despre Unire, s\ `nceap\ a ]ine capul de afi[. Tema are un poten]ial formidabil de
a `ncinge spiritele `n egal\ m\sur\, ca [i o tem\
mai vast\ - cea a definirii specificului na]ional.
Unul dintre motivele pentru care se `nt`mpl\
acest lucru este faptul c\ at`t `ntr-o parte, c`t [i
`n alta a Prutului, Unirea a devenit un substitut
al visului ne`mplinit [i permanent am`nat, cel al
comunismului. Chiar dac\ pu]ini nebuni au crezut cu adev\rat `n comunism, aproape to]i au
mimat, mai ales `n cadrul unor ritualuri publice,
credin]a `n comunism [i `n victoria acestuia. Logica unionismului este foarte asem\n\toare cu
cea a regimului de care ne str\duim s\ ne `ndep\rt\m cu insucces `n ultimii 20 de ani: Unirea
va veni odat\, dar nimeni nu [tie exact c`nd [i
cum e posibil acest lucru, nici m\car marii potenta]i ai zilei de ieri, de azi [i de m`ine. {i, de
obicei, cei care pleac\ de la putere sunt mai optimi[ti dec`t cei care vin [i sunt foarte genero[i
`n a men]ine, fie [i numai discursiv, suflul, `ncrederea `n marele proiect, de ]ar\, evident.
Ca [i `n cazul marii iluzii a secolului al 20-lea
- comunismul, e considerat de bon ton s\ te declari unionist, adic\ `ncrezut `n dreptatea [i nevoia `mplinirii visului. Alte chestiuni sunt detalii [i conteaz\ mai pu]in sau deloc. De pild\,
cum de ajuns acolo, cu ce mijloace etc. Da, [i
despre mijloace: `ntr-adev\r mai pu]in conteaz\
asta, la o na]iune de poe]i. Adic\, e clar: se va
`nt`mpla printr-o minune. Doar cum a fost `n
1918, atunci c`nd nimeni - cu excep]ia notabil\
a ne`mpu[catului Stere, vorba lui Ionel Br\tianu, nici m\car nu presupunea c\ prima provincie care se va uni - de voie-de nevoie - cu Regatul va fi chiar Basarabia. Prin urmare, solu]ia e
a[teptat\ s\ vin\ de undeva din afar\, s\ apar\
vreo catastrof\, poate se destram\ Rusia [i atunci va fi ceasul cel de gra]ie. De aici se trage [i
popularitatea mare a [tirilor negative la noi despre marele vecin din est, vecin direct prin prezen]a mai mult dec`t partizan\ `n Transnistria. {i
Occidentul atunci nu se va mai `mpotrivi, c\
unii de asta nici nu prea `nghit ideea, pentru c\
[tiu c\ Moscova nu o agreeaz\ [i se sup\r\ tare
pe to]i care g`ndesc potrivnic. {i le d\ cu pre]ul
la gaz `n cap! Lipse[te din aceast\ versiune a Unirii pe model 1918, dintr-o mi[care, f\r\ plan
de realizare, strategie, tactic\, calcul, ceva deloc
de neglijat - voin]a cet\]enilor at`t dintr-o parte,
c`t [i din alta a r`ului blestemat. Parc\ o sut\ de
ani au trecut `n zadar. Se zice, implicit, c\ vor
decide elitele, iar masele vor merge ca turma de
miei cu cei trei ciob\nei. ~ndoielnic `ns\: tr\im
`n era ochlocra]iei [i a oligarhiei. Dar s\ presupunem c\ `ntr-o bun\ zi se face c\ vine comunismul, pardon, Unirea peste noi. Se `nt`mpl\
ceva cu Rusia [i cu mintea moldoveanului, mai
exact, a basarabeanului [i cu cea a fratelui dorit
de unii a fi mai mare, a romnului, alias reg\]eanul `n primul r`nd. Ce facem? Mai e via]\ dup\
asta? Sau putem muri `n tihn\, `mplini]i [i salva]i pentru vecie? ~n cazul `n care majoritatea
decide totu[i c\ via]a de apoi (de dup\ Unire)
mai are sens: oare cum va fi? Cu siguran]\, va fi

mai plictisitor. Dar, vorba plastic\ a lui Leanc\

(s-a referit la via]a `n UE, dup\ ce Republica
Moldova ar nimeri acolo), m\car vom sc\pa de
at`ta dinamism care prisose[te ast\zi. Unii vor
spune numaidec`t c\ ne-am gr\bit, c\ trebuia o
perioad\ de pre-Unire, cum e cu UE, de pre-aderare, c\ ar fi fost mai bine s\ facem reforme
care s\ premearg\ alipirii celor dou\ state [i s\
sincronizeze sistemele din cele dou\ ]\ri. Vai, [i
era bine s\ nu mai fie [i autonomia asta a g\g\uzilor, c\ `i `nt\r`t\ [i mai mult pe maghiari [i secui, care vor s\ ne ia cel pu]in juma de Ardeal.
Ca s\ fie numai al lor. Basarabenii \[tia, de la ei
vin toate necazurile na]iunii! {i c`nd te g`nde[ti
c`t am investit `n ei - [i c\r]i, [i manuale, [i bani,
[i, mai ales, promisiuni. Sunt ingra]i, domle, le
cerem dezunire, pe veci, dar s\ ne lase nou\ Basarabia, c\ e a noastr\, de la {tefan cel Mare, care a fost romn, nu moldovean, cu at`t mai pu]in
basarabean. S\ [tie to]i. Iar Unirea o am`n\m
din nou, c\ e mai frumos a[a. Altfel murim ca
poe]i [i atunci ce mai r\m`ne din specificul nostru na]ional, autentic, din vremuri imemorabile?
(Surs\: Adev\rul-Moldova)

C`rmacii
de Alexandru VLAHU}|,
T`rgovi[te, iunie 1881
Vai, nenorocit\ ]ar\, rele zile-ai mai ajuns!
A lor gheare-nfipte-n pieptu-]i f\r\ mil\ l-au
str\puns
{i-n buc\]i `mpart, infamii, carnea ta, avutul t\u!
Tot ce s-a g\sit pe lume mai stricat, mai crud,
mai r\u,
|[ti nemernici f\r\ suflet, f\r\ nici un c\p\ti,
}in a tale zile-n mn\, [-a ta cinste sub c\lci.
{i c\l\ri pe tine, ]ar\, se cred zei aceste bestii,
Cum se cred ades copiii `mp\ra]i c\l\ri pe
trestii.
Ei sunt mari [i tari, [i nu au nici ru[ine, nici
sfial\
C\-ntr-o zi, poate, urma[ii le vor cere socoteal\
De-a lor fapte. Ce le pas\? Lop\tari, la crma
]\rii
Sunt st\pni pe vas, pe vnturi, [i pe valurile
m\rii!
{i cnd cuge]i c-ace[ti trntori, ast\ hait\ de
samsari
Prin tertipuri [i prin intrigi au ajuns puternici,
mari,
{i cnd vezi pe-a vie]ii scar\ unde-au fost [i
unde sunt,
Cnd `i vezi cu ce mndrie, cu ce ochi seme]i
[i crunt
Privesc azi din `n\l]ime spre norodul t\v\lit
~n mizeriile-n care ei, c\l\ii, l-au trntit,
Cnd te ui]i cum se r\sfa]\, cum `[i fac de cap
mi[eii,
Vai, `ncepi s\ crezi c\-n ceruri adormit-au de
mult zeii!
{-apoi, dup\ ce-au dat palme, [i-au scuipat `n
fa]a ]\rii,
Dup\ ce-a-mbrncit poporul `n pr\pastia
pierz\rii,
Dup\ ce n-a r\mas lucru nebatjocorit de ei,

Au curajul ace[ti oameni de nimic, ace[ti

mi[ei
Au curaju-n fa]a lumii ca s\ strige-n gura
mare:
Ne vrea ]ara! `i vrea ]ara? Auzi]i neru[inare!
Vai, de-ar fi pe voia ]\rii, [ti]i voi unde v-a]i
trezi!
~ntr-o ocn\ da! acolo oasele v-ar putrezi!
Cum s\ mai vedem `n ]ar\ cinste, munc\,
prop\[ire,
Cnd spoiala azi e totul, cnd vezi c\ prin
lingu[ire
{i f\]\rnicii, neto]ii, au ajuns a[a departe!
Cum s\-]i mai trude[ti via]a ca s\-nve]i pu]in\
carte
Cnd te ui]i c\-n ast\ ]ar\, dat\ prad\ celor r\i,
~n]elep]ii sunt victime, tic\lo[ii sunt c\l\i!

Catrene de Nicolae Mihu, Sibiu

Transnistria, cea mai mare ]ar\ din
lume... Cu tot t\rhatu-n rani]\, Solda]ii ro[ii peun drumeag De cinci decenii se retrag {i n-au
ajuns la grani]\.
Lui V. Stati, cel care a scos dic]ionarul
moldo-romn Le-a f\cut la ru[i tot jocul {i-astfel [i-a for]at norocul. Totu[i nu-i un tr\d\tor, Ci
doar coad\ de topor.
{coala comunist\ Vroia s-aduc\-un nou
profil, Pe l`ng\ scopuri ateiste: S\-ngroape-n
mintea de copil Spre veci cadavre comuniste.

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

12

ARCA{II LUI {TEFAN

Dor

e Basarabia

Dialog cu senatorul romn

Valeriu Todira[cu
Cor. DdB: - Cine este parlamentarul romn
Valeriu Todira[cu?

Valeriu Todira[cu: - Sunt n\scut la Chi[in\u, `n anul 1969. Dup\ absolvirea {colii generale nr. 11 (de 10 clase), `n 1986, mi-am
continuat studiile la Facultatea de Economie a
Universit\]ii (USM) din capitala Republicii
Moldova, de unde m-am transferat la Academia de Studii Economice din Bucure[ti pe care am absolvit-o `n 1993. Men]ionez c\ am f\cut parte din prima genera]ie de studen]i basarabeni care, dup\ Podul de Flori din anul
1990, a beneficiat de transferul la studii `n Romnia, cu contribu]ia semnificativ\ a primministrul de atunci, D-lui Mircea Druc. Dup\
ob]inerea licen]ei de economist, cu specializarea Marketing [i Rela]ii Economice Interna]ionale, timp de 20 de ani am desf\[urat `n
Romnia activit\]i economice private bazate
pe propriile sisteme economice performante,
realiz`nd de la zero proiecte de business `n domeniul medical, nout\]i absolute pe pia]\, pe
care le-am propulsat de la etapa no name [i
cu zero cot\ de pia]\ la nivel de brand - cea
mai bine v`ndut\ marc\. Aceste activit\]i se
rezum\ la produc]ia de analize medicale, produc]ia de servicii de control extern al calit\]ii
din laboratoarele medicale [i importul de produse destinate diagnosticului de laborator.
Cor.: - Cum a]i devenit senator romn [i cu ce
inten]ii?

V.T.: - Cuno[tin]ele [i experien]a pe care

le-am dob`ndit `n cele dou\ decenii de activitate economic\ privat\ m-au ghidat spre formularea unor opinii proprii privind modul de
dezvoltare al societ\]ii. Ele s-au materializat
`n elaborarea unor proiecte de politici publice
pentru mai multe domenii, precum ar fi s\n\tatea, anticorup]ia, antirisipa, fondurile [i achizi]iile publice, organizarea [i managementul partidelor politice, inclusiv elaborarea a
trei proiecte de legi. Toate aceste proiecte,
depuse `n perioada 2004-2010 la Parlamentul,
Guvernul [i Pre[edin]ia Romniei nu au produs nici o schimbare, nici o reac]ie a autorit\]ilor. Faptul respectiv m-a dezam\git foarte
tare, ba chiar m-a indignat, m-a revoltat, f\c`ndu-m\ s\ m\ implic `n politic\ pentru a
g\si rezolvarea problemelor amintite. Astfel,
am fondat un partid nou cu care `n anul 2012
am participat la campania electoral\ pentru
alegerile parlamentare din Romnia, campanie `n urma c\reia am ob]inut mandatul de
Senator.

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

Cor.: - Ca basarabean ce s`nte]i, cum aprecia]i

rela]iile dintre cele dou\ state-surori la etapa
actual\ [i `n perspectiv\?

V.T.: - Cred cu t\rie c\ anume cursul european trebuie s\ r\m`n\ cel prioritar pentru ambele state-surori. Este necesar ca fiecare dintre noi, cet\]eni ai Romniei sau ai Republicii
Moldova, s\ sus]inem acest curs, acord`nd nu
numai sprijinul de zi cu zi, ci [i votul nostru,
la alegeri, acelor for]e politice de pe ambele
maluri ale Prutului care prezint\ dovezi sigure
de angajare `n acest proiect politic european.
Cor.: - Presa romneasc\ de toate categoriile
practic nu con]ine materiale despre realiz\rile
fra]ilor no[tri din R. Moldova, `n schimb nu e
lipsit\ de cele cu caracter negativ. Un exemplu
proasp\t e emisiunea Lumea lui Banciu (B1
TV) din 24.XII.2013, `n care cona]ionalii ne-au
fost categorisi]i drept c`rna]i, l\turi etc. care
at`rn\ de Romnia ca ]iganii romni care cer[esc prin Fran]a. Ce crede]i despre aceasta?

V.T.: - ~n Romnia, atitudinea fa]\ basarabeni este una foarte pozitiv\. Spun asta dup\
24 de ani din via]\ petrecu]i aici [i av`nd dovezi, `n acest sens, at`t din activitatea mea economic\, c`t [i din cea politic\. ~n campania
electoral\ m-am `nt`lnit cu mii de cet\]eni romni care [tiau c\ sunt originar din Republica
Moldova [i m-au `ncurajat foarte mult s\ m\
implic [i s\ contribui la bunul mers al acestei
]\ri. Atitudinea jurnalistului la care face]i referire este una punctual\ [i nereprezentativ\
pentru Romnia, iar r\spunsul meu c\tre el coincide cu formularea `ntreb\rii Dvs. - s\ observe, s\ descopere realiz\rile cet\]enilor originari din R. Moldova `n Romnia [i s\ prezinte informa]ii despre ele. Sunt foarte multe
astfel de exemple. Cu toat\ modestia, de pild\,
dac\ m-a[ referi la propria-mi contribu]ie, prin
activitatea economic\ pe care am desf\[urat-o
timp de 20 de ani [i `n care am creat `n Rom-

nia zeci de locuri de munc\ `n domeniul s\n\t\]ii, am pl\tit zeci de milioane de euro impozite c\tre Statul Romn, am creat segmente
noi de pia]\ care prin sisteme economice performante diminueaz\ risipa banilor publici din
domeniul s\n\t\]ii de alte zeci de milioane de
EURO anual, mi-am `ntemeiat o familie, am
crescut [i educat 2 copii care au rezultate bune
la [coal\, am contribuit la reformarea clasei
politice din Romnia prin crearea unui partid
nou [i netributar uzan]elor sistemului politic
comunist, iar `n primul an de activitate parlamentar\ am depus zeci de proiecte de legi la
Parlament privind reformarea Statului Romn
[i alte zeci de propuneri `naintate Guvernului
Romniei cu solu]ii de economisire a banilor
publici `n valoare total\ de peste 1 miliard de
EURO anual (vede]i: http://www.tody.ro/document/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-activitate-parlamentara-2012-2016), consider c\
am onorat cu v`rf [i `ndesat bursa de studii pe
care mi-a acordat-o Guvernul Romn.
Cor.: - Referindu-ne la activitatea de parlamentar, care s`nt momentele cele mai pl\cute,
dar [i cele mai nepl\cute din perioada mandatului dvs.?

V.T.: - ~n activitatea parlamentar\ am avut

c`teva bucurii de etap\ atunci c`nd am `n]eles
cum [i de unde pot `ncepe reformele profunde
ale societ\]ii romne[ti, respectiv din interiorul partidelor politice, restul problemelor din
societate fiind doar efecte. Dezam\girile `ns\
au fost mult mai multe, atunci c`nd am constatat cum [i pentru cine se legifereaz\ `n Romnia, cum se distribuie banii publici [i cum apoi
se comunic\ sau se raporteaz\ modul de utilizare a lor (a banilor), cu un dispre] [i o lips\
de responsabilitate uluitoare, demn\ de o nou\
revolu]ie anticomunista autentic\.
Cor.: - ~n Romnia locuiesc [i activeaz\ mii de
basarabeni. ~n ce rela]ii s`nte]i cu ace[tia, ce
p\rere ave]i despre ei [i cum ar putea d`n[ii s\
contribuie mai consistent la prosperarea
}\rii?

V.T.: - Sunt convins c\ cea mai puternic\

contribu]ie pe care o poate avea fiecare dintre
noi fa]\ de }ar\ este s\ fim buni cet\]eni, respect`nd legea, pl\tind impozitele [i sus]in`ndu-i pe cei care se implic\ `n schimbarea societ\]ii, r\m`n`nd deschi[i la a `nv\]a [i aplica
practic cuno[tin]ele dob`ndite. Societatea
noastr\ are nevoie de modele de succes, de oameni `n]elep]i care s\ fie recunoscu]i [i promova]i, la orice nivel [i `n orice domeniu. Societatea are resursele necesare de a rena[te,
dar asta nu se va `nt`mpla f\r\ contribu]ia fiec\ruia dintre noi.
Cor.: - Domnule Senator Valeriu Todira[cu, v\
mul]umesc pentru dialog [i v\ urez succes!

V.T.: - Cu reciprocitate!