Sunteți pe pagina 1din 81

ISTORIA

TOLERANTE1 RELIGIOSE
iN RO1VUNIA
1

DE

BOGDAN PETRICEfell-HAJDO,
LIPENTIATt IN DREPTrI, VECHIII PROFESORE DE ISTORI
STATISTICI LA LICEULt DE 1.40, DIRECTDRELE ARCHIVEI ISTORICE A
ROMNIEI, MEhIBRULO ADIlislRIT LEGISLATIVE.

EDITIUNEA II, REVEDUTA NI ADAUEL


7

1BUCIJ

RE S C

TIPOGRIFIA LUCRiTORILOR ASSOCIATI


12 PASSAGIDIt ROMANI!, 12

1868

S
www.dacoromanica.ro

ISTORIA

TOLERANTEI RELIGIOSE
IN ROMNIA

-DE

BOGDAN PETRICETCU-HAJDO
LICENTIAT IN DREPT, VECHIII PROFESORE DE ISTORIi klI
STATISTICI LA LICEIIIt DE IAA DIRECTORELE ARCHIVEI ISTORICE A
ROMANIEI, MEMBRULtr ADUN/1111 LEGISLATIVE.

EDITIIINEA II, REVEVITTA. kilt ADATISI.

qi

BUCURESOT
TYPOGRAPHIA LUCRITORILOR ASSOCIATT
12 PASAGIIIL RONAN 12

1868.

www.dacoromanica.ro

Prima editiune a acestuT opuscola apparuse in colnnele 4iaruluT Romnulii, de uncle l'a reprodusti apoi Inteo traducere
prescurtata f6ia francesa La revue de la _Romanie.
Mal mult1 amid ins. istanda assupra necessitatil unel editiunT

separate, nol crOuranall de mill*, satisfac6ndd acsta magulit6re cerere;.de a remania din no tt scrierea n6stra, fitcAnd'o
astd-feld mal demna de indulgintea attentiune, ca care fusese
primita.

B. P. H.

www.dacoromanica.ro

INTkODUCERE

www.dacoromanica.ro

Mesagiulti Domnescn, prin care s'a deschisti la 3 Ianuarid 1868


sesiunea ParlamentuluT Ron-aun; furtun6sele desbaterT, urmate fn
acsta privinta atatt in Camera, precum i In Senatt ; In fine, Adresa, ambelorn Adunaff Legislative In respunst la Discursuld TronuluT ; atinsera t6te i fi.-care pe randt, mal multti sad maT pu9inti,
maT pe scurtn st maT pe largti, cestiunea toleranteT religi6se In Romania, anume din puntult de vedere istorict.
Suntemtt datorT a reprodnce aci maT antit de t6te InsegT cuvintele SuveranuluT, cad an' servitn apoT dreptt basa i dreptt stofn,
pentru Jupta parlamentaria, data In momentuln intermediart dintre
citirea Mesagiulul gi votarea AdregeT
c Vint acum la un, cestiune , ce In pale din urmn a devenitti
f6rte delicata : cestiunea Israelitilorti. Cu acsta ocasiune repetti
e declaratiunea, ce In maT multe randur1 a Montt guvernulti men.
Daca natiunea romana In alte timpurT nu s'a abatutn de ia.princic piele de umanitate gi de tolerant5 re1igi6sa, ea nu va incepe asta-41,
alt XIX-lea secolt , suptd domnirea mea, a viola aceste saute
c principie . . .
LAsandif la un, parte t6te discutiunile, pentru i contra, violintI
gi moderate, din stanga, din drpta st din vre-unuld din cele nenumerate centrulete aga numite libere i independintY, ne vomt margini a aborda d'a dreptuln resumatuln i conclusiunea lorli, adeca
ultima forma , sub care ele at aparutn la lumina din Intunericulti
urnelort.
Senatultil de gi mai bntranti prin etimologia i prin vrtstt, legal

www.dacoromanica.ro

8 -a membrilord set, Wu In acsta singura Imprejurare un saltd de


tinerete,,grabindu-se a respunde celd d'antOid in urmatoruld modd :
(Vomq da atentiunea n6stra, cea mat scrupul6sd cestItnii delicate
e a strainilord de rituld israilteand , immigrati In tra ; cestiune
care nu este nict decum suscitata de vend, persecutiune religi6sa,
natiopalt in
e cad acsta n'ar fi demnd nict de traditiunile n6str
materia de toleran, nicI de secoluld In care traimtl, nict de rem( nun liberal t luminatd aid Mariet V6stre.
De aci Camera uu. numal nu crelu de cuviinta. de a reman catult de pu9ind mat iii urma Senatulut , ci Mica din contra, voindd
a .da ul proba, cumca n'a Intargiatri fu zadard ifard sport'', a mat
adaust pe id pe colea ate unii adjeciivd la cele spuse deja fu Adrsa
celut-l-altd corpri legislativil, i anume
cincatt se atinge de cestiunea cea delicata a staiini.lord de ritti
e israelitd immigratt in tra, cart at gasitti in Romania, In t6te epocele, ud, depling toleranta pentru cultulti lord, gi de care se bucura
gi astql in t6ta plenitudinea ; ca represintany al natiunit , vomti
pune atentiunea cea mat p6trun4Otre spre a da acestet cestiuilt
e ul solutiune satisfacatria, etc.
Din t6tg lucrarile parlamentarie ale une ere , Mesagiuld Primciard i Respunsurile Puteril Legislative se traducti in genere cele
d'afitEd gi de preferinta in limbele straine , se publica prin 4iarie,
se espediazd'prin- note diplomatice, In fine s impragtia in teta Europa, consklerandu-se casua, espositiune complecta, degi laconica, a
situatiunit interne gi esterne , politice gi administrative, a Statubil
respectivil.
c
c

Aga dar, multumita celord tret pasage relative la Israeliy, t6td.


lumea civilisatrs va afla , sg celd pu9ind se presupune a fi 6re-cum
dat6re s afle, ca toleranta religi6sa este in Romania nu numal
actualitate a secolulul , ci and ua sacra mogtenire lasata de stramogl, u consecinta a trecutului nationald, na traditiune istorica.
ns intrebarea este, capetele cele diplomatice din strainatate ,
dispuse mat totd-d'a-una prin efectuld proprid lord esperiinte de a
nu se pr Internet, pe afirmatiunI oficiale, vord bine-voi ele 6re srt_
nu de a acorda und crepm'entd dogmaticd Geld triple asertiunl din

-add AU parlamentarie ?

www.dacoromanica.ro

_9
Intrebarea este, daca el nu ne volt Muni mal de graba de a fi
impina prin interesa momentula a sustin Cu ori-ce prett ul
tesa, ce li se va put par neargumentata i supusa controversa?

Intrebarea este, dad, amain celt naturalmente sceptict alt 6menilort de Start , nu va voi crun'-va a se convinge elt insuT prin
coprinsult istoria n6stre despre pretinsult spiritt de tolerant/ sit
Romlnilorti c din t6te epoeele i c din alte tinzpuri , i apa atuna ? . . . . atuncI ce facemt nol ?
Top istoricil strainI a Romania , singurI cunoscuti in Europa,
Gebliardy,, Engel , Wolf, Ubicini, Valliant , Quinet r etc. etc. , s'ad

preocupatt esclusivamente de trecutult politicti alt natiunfl n6stre, fara sa fi adunatt destule mi416ce, st p6te chiarti ftra a fi
avutd intentiunea de a atinge macart in trcatt cestiunile social,
carora limpejire critica , pentru ofi-ce VIA din lume, este tocmal
partea cea mal grea, cea mai spin6sa, cea mai obosit6re a studiulul
istorict.
Astt-felt, in deertt diplomatil i publicistil Europa' art cauta in
t6t6 operele de ma susil, vechl i note, francese i germane, vre-ua
proba despre toleranla religi6set tradilionald, cu care ne falirati

nol in Mesagiun Tronula i in ambele Adrese ale Parlamentula


Romnt ; numile principilort, u1 cronologia mal ruultt st mai pu9inti confusa, descrierea batalielorti, mentiunea unort tractate internationale i Maim capetelort, t6, tott ce se p6te gasi acolo, i nemict mai multti de catt atata.
Pe candti inamicfl notri, cari sunt desta la numtrti i a carora
abilitate, esercitata prin ua indelungata gimnastica, scie de minune a
profita de orl-ce ocasiune in defav6rea viitorula rornanesct, ne voril
asvrli in fa9a acusatiunea de netolerant1 religi6s1, atribuindu-ni
barbarismun v6cula de miTloct ; credetl Ore, c'o sa ne justifice
ratt i simplunumai protestatiunile atichetice din procesele velbale
ale juneld nostru Parlamentt ?

Pe calla Israelitil i organele lort vorti striga pe t6te tonurile


i in t6te limbele, ca nu frauda comerciala, nu vagabondagiult, nu
colonisarea priq sate, nu invasiuuea sistematica; nu relele economice,

ci numai ura contra sinagoga ne-ar fi inslemnatt pe nol la t6te mtsurele preventive i restrictive , cate sunt necesario de a se lua in a-

www.dacoromanica.ro

10

costa privinta ; credetl Ore, c'o sa adjunga cele treI pasage de mal
sust spre a desminti formidabila bateria de calomnie poliglote ?
Eta de ce datoria cea maI imperi6sa a und istorica gi publicista
romana , in momentula de fa96 , este de a demonstra prin lumina
faptelort autentice realitatea secolard tolerante religise a strabunilora gi parintilora nosti.i , umplnda asta-felti macara in parte lacuna sociall, lsata de voe st ara voe de cata, scriitoril occidentall,
gi mangaindu-se in fundulti consciintei de a fi concursa , dupa gradula fortelora sle, la atingerea scopuld cele adev/ratti ala sciintei
istorice, care este miro de a age4a politica.fia-care poport1 pe fundamentulti propritt nationala, ce'l este predestinata in concertula umanitatil.
Ne-ama pogori fusa pr-josa, daca in studiulti nostru ne-amti margini numaI cu incidentulif israelita, particolarisanda gi micgorandti
cestiunea cea mare gi general/ a tolerantd religi6se in Romania.
Ceea ce ne preocupa pe n'A gi ceea ce se pare a interesa tOta Europa, nu este una casa momentana, ci esistinta faptuluI constanta ,

cumca in tra nstra niel o religiune, niel una culta, nici d. eredinta , n'ara fi fosta niel na data espusa bicIule persecutiunil.
D. deputata Apostolianu , ale carea opiniuni politice sunt frte

rare-ori ale n6stre; a atinsti totugI dreptti la anima acesta punta de


vedere , faduda in Camera, cu ocasiunea desbateriI proiectule de

Adresa, urmat6rea luminosa observatiune


t In tratatele n6stre cu malta Porta este stipulata anume, ca niel

e una musulmana sa nu se p6ta stabili in Ora gi niel u/ giamil sa


e nu se p6t1 fnfiinta pe pamntultiamstru , gi totugY eti nu cre411, el

e strabunii nostri, duda ati stipulata acsta , aa fostti migcatl de


e simtimntulti religiosa, ci de acela ala conservaril nationale. ,
Prin urmare , scrierea nstra, o se tinteze a imbraerga, in sensula

cela mal vasta, istoria intrd a toleranteI religi6se in Romania,


petreanda inteua revista complecta atitudinea strabuna, atlil
de dineolo precum gi de dinc6ce de Milcovti , in privinta tuturorti
confesiunilora ara deosebire : protestantI, catolicT, armed, mahometanI, 'Arel', e chiard eretici egiti din sinulti ortodoxiei.
Nume asta-fela Europao sa p6ta dobndi III convingere deplina,
cuma III natiune ca a n6stra., sa fi fosta ea age4ata pe malurile Se-

www.dacoromanica.ro

11

nel, a'arti fi alungatti pe Hugheuoti, in Spania n'all fi raleellritti pe


Mauff, in Anglia n'aril fi produsq pe Puritani, In Crermanta n'art fi
datt nascere Anabaptistilort , i pe terma Dungril nu se va apuca
nici ul datA de a goni legea MI MoTse. . . .

www.dacoromanica.ro

RELIGIUNEA ROMANULUI

www.dacoromanica.ro

Frenologia se incrca a precisa pe =mild omulal ul manifestare


esteri6ra a plecaril naturale spre bigotismd, observandd Ott d'ul data,
ca la uniY semnuld este mai desvoltatd, la altI mai reclust, la.ua
sma lipsesce cu totuld.
Aplicandd apol acsta conclusiune WM, pop6re intrege, sciinta
lul Gall gi a WI Spurzheim nu se sfiesce a stabili ua diferinta chIard
intre deosebitele natiun, considerate ca unitatI, constatanbill, bung,
6ra, ca la IndianI gi la NegritenI indicele bigotismu. luI este mai
mare decatd la cele-l-alte nmufl.
Nu seinad , daca frenologia merita sd nu de a figura iq rnduld
sciintelord ; dar ceea ce soimd , este ca, nationalitatea romana nu ne
preSinta nicl o apparinta. de acea bossa , (lac% ne-ard fi permisd a o
judeca dui)/ date istorice.
Luandd t6te pop6rele crestine, unuld cate unuld, de la GeorgianI
din muntiI Caucasulul i p6ng la capdtulti Mandel*, nu vetI gag nicI
unuld, absolutamente niel unuld, care A, nu fi scosti din sinuld seti
macard und singurd sfantd.
Nu se afla in lume unti calendarti destuld de voluminosd, pentru ca
A p6ta enumera muele de NemtI, FrancesI, Italiani, Spanioli, Olandes, Englesl, ScotlandesI, Muscall, PolonI, Boeml, etc. etc., earl
s'ad invrednicitri cu gramada de a dolAndi fara dificultate cate lint
locti de on6re pintre cheruvimI 1 serafiml.
4c6sta fabul6s1 gi.anormala inmultire a imperatiel ceruluI era ul
consecinta logica a bigotismuluY pop6relort, ce cautad cu ua aviditate t asionata und maI mare numerti de obiecte de veneratiune ma-

terial., desfetandu-se cu und felt de furia in procesiunl , in genu-

www.dacoromanica.ro

16

nessiunT , In flagelatiunT , sub patronagiula unuT nume , in fa9a unel


imaginT, dinaintea unuT scheletd , a unul fragmenta de osa, a unuT
petectil de Estofa.

Indianuld , nemullmitil de pu9inatatea divinitatilorti sle, recur.ge la mi4locu1ti de a le-multiplica prin gruparea a ul suC/, de capeta pe corpula unui singurtt 4eil. Devotiunea europeanga a inventata u alta resursa mal pu9ina complicata, dar fondula revine intocmaI acelagI !
Este una s stereotipd de a acensa casta clericall de nascerea gi

fntaratarea feluritelorti acces6rie superstiti6se ale diferitelort religiunT.

Acsta se chlama a lua efectula drepta causa.


13igotismu1a, mal multa sa mal pu9inil, este scristi In Insagl natura intima a pop6relord, inctti puterea mal in tinsa sti mai restrInsa,
a claseI sacerdotale In sfnula una* natiunT a atrnata tota-d-una de
la gradulti mal mare sa maI mica a acelel predispositiunl primordiale.
Caracteruld Indianilorii a c9ata pe brahminT, rd nu brahminiI
aa'creata caracterulti Indianilorti, de gi mal in nrma, fiinda deja ul
data cre.t.1, brahminfi a gasitii, negregitti, folosula lora' de a mantin
caracterulti
Tota aga In Spania 5mneputinta cleruluI a fosta una productd ala

natural nationale, pe duda In Anglia spiritula mal practica i mal


egoistica ala Normancjilora retinea generalmente pe preutT.in marginile unul rola secundara.
El bine, din t6te poprele crestine, numa i mima Romnil, din
monientulti de dada apara pe scena istorieT ca ul nationalitate separata gi pna In ora de astalT, n'al" data nascere niel undf d'anta.
Factuld este &data, i totugI nol, provocma pe orI-cine de a ne
da ul singura desmintire.
SantiT nostri aga numitT nationall" , santula I6nna de la Sucha ,
santa Parasceva de la Iayi, santa Hotel de la Curtea de Argegt ,
a fosta Bulgarl, SerbT, GrecT.
In secolula de fa91 biserica ortodossa cauonis pe una stareth db

la Bmta, numita Paisia, carele asta-felti s'ara put numm.gi ela


pintre cel de maY susa ; trebue se marturima msa, cu tata parerea

www.dacoromanica.ro

17

de red, cdniel acesta nu apartine nationalitdp romIne , ftindd und


Museald, ndscutd In Rusia gi poreelitd dupd pdrintI Velideovskie.
Se mai pretinde, cum cd ail fi fostd Romnd und Santt Nicodemt,
pe care D. Bolliacti flti face contimpurand ca Radu Negruld (1); ard

trebui inse a decide maI Anteid de t6te ceild putind epoca acesta
problematict principe, pe care cronologia nstrd hid strdmutd mered
din secolti in secold, ceea ce aruncd , negregitd, o obsepritate gi mal
mare assupra imaginarilord sfintI roma clin timpultrsed.
Und Nicodemd a fostd , in adevdra , egumend ald monastirilord
unite Tismana i Vodita, din Romdnia cea mid., sub Vladislavd-vodd
gi sub nepotuld sed Mircea celd Mare; nieI o datd inse numele lui
nu este precesd in documentele posteri6re de vre-und titlu de sanetitate, ci simplu numal se dice : popl Nicodemti . (2)
Biserica n6strd, a posedatil. in diferite timpurl bArbatl marI, ilustri
prin sciintd gi prin moralitate , precum , de esemplu , mitropolituld
Dosofteit , creatoruld poesia romane. literarie ski fuel maI bine
mitropolituld Iacob Stamati , naseutd porcard din muntii Ardlu, asemenea celebrula augurd Attius Nevins din epoca luI Tarquinid (3), gi carele, Intocinaf ca i acela, rddicindu-se, numal prin
fnveldturdi prin virtute, din stalia ciobInsed p6nd la culmea ierar-

chid spirituale , a fostd nut' adeveratti scutd aid poporula contra


desfrAula despoticil gi oligarchicd (4) ; dar niel ud datd n'a trecutd
prin mintea strdmogilord nostri tentatiunea de a sfinti aceste somitdy eclesiastice, pe call bigotismulti din off-ce alta Ord s'ard fi grdbitti a'l ageda dal mal curndd gi cdtti mal apr6pe d'a-drpta TatdluI, multd ma pe susd de atdtIa cardivali n.felul.d lui Carol Borromeo, intratI in raid Ma vola gi fard. scirea lui Vumneded.
Nu ne-ad lipsitti, de asemenea, pusnid, eremitI, aseeticI, duendd
uit vitd nu mal pu9ind dug gi nu mg puinti contemplativd, decum
se crede a fi fostd .acea a tuturorti sfintilord, egitl In primiI secoll al
cregtinismula din funduld Tebaidet
Astd-feld a fostd, fntre altil, acad. sdhastru Daniild, ce tab, Intend peseerd de la Voronetd, gi pe care Stefand celti Mare fla consulta
Monastirile inchinate, Bueuresel, 1862, p. 10.
Venelin , Cris6ve daco-ronzeine (rusesee) Petersb., 1840, p. 6, 27. etc.
Dionys. Halicarn., lib. M. 70, ed. Kiessling.
Vep artieluld d-luI Cog eilnicianu in Romeinta Literaria.
2

www.dacoromanica.ro

18

in afacerile cele mg grave ale Statuldi, primindd in respunsti consiliele cele maI patriotice , build 6.rd : .e nu te Inclina TurculuI, cite
du de te luptd (1).
Memoria acestord eroI ai abnegatiunil religi6se remase eternd in
traditiunea poporuluI, had niel u data pOrintiI nostri nu s'ati
ditd de a le decreta cu u mdnd profand aureola sfinteniet
Afard de acsta, in t6t1Ronidnia Dundrnd nu se gdsesce una singurd satd, ald cdruia, nume sd flIt luatd din nomenclatura sfintilord,
precum in Francia, de pildd, statistica ne ingird uIt sutd gpte-4eclgi una de localitItY, numite Saint-Arnand, Saint-Affrique, Saint-Calais, Saint-Donat, Saint-Gobain, etc. etc.; fdra a mai vorbi de Spania gi de Italia.
Numal in Ardld ne intimpina din cdndti in anal cdte und siltuletd
cu nume de San-Petru, San-Mihaid, San-Paulti ; dar origina acestuY
botezd anormalti nu este niel de cum ronalnscd, ci simplu ud traductiune literarid a denumirilord maghiare : Szent-Mihdlytelke, Szent-

Pter, Szent-Pal.
Sunt vr'o cjece localitati clise San-Craid , unguresce Szent-Kirly,
dupre numele regeld Stefand, cu a cdruia memorid Romanii n'ad ce
face , fiindti und principe curatd maghiard gi und sfantd curatd catolicd.

In uneldlocuui insd, neplIcerea natural a nationalitAtil de a croi


sfinti fOrti trebuintd a indemnatti pe ArdelenI de a nu'l admite niti
clilard in numile cello traduse alle satelord , modificAndO arbitrariamente &ent-la,noshegye in Nueeti1, Szent-A gota in Agnita, Szent
Ersbet in Gusturil; gi aga mal departe
Acst repulsiune firsca a poporului romInd contra a totd ce compune pestrituld cortegid ald bigotismultfi a fost unica.fantand a modestiei cleruld nostru, cdruia nu I-ard fi lipsitti, de sicurti, niel capacitatea, niel dorinta niel tentatiuuea de aVI atribui.gi eld atrIgitt6rele privilegie gi beneficie aleetagruel sacerdotale din Occidinte.
Pe la inceputulti secolului XVI, calla patriarculd Nifonti, obicInuitd cu spirituld superstitiosd ald Grecilord, s'a incercatti a merge 'in-

ainte tad pe acea cale in Romania , unde ilti invitase Radu-vodd


celd Mare , principele i tog boeril ii strigard ca indignatiune
(1) Neculcea, Letopis. f. 2, p. 199.

www.dacoromanica.ro

19

pag, gi egI din tell , ca vita i traiala i tuvetaturele tele noi nu


c le putemil rabda, ca strict obiceiurile n6strei (1)
Una Rildebrand , anti Sixtti V, una Alesandra Borgia , ar fi devenitti b1nl, ca mielugeit. in
unel asemeni natiunl.
Ceia ce faceati fara niel uit sfila jesuitil i capucinii din Spania ,
din Francia sa din Italia, uncle' tonsigI Papil le de,deati esemple de
cea mat turpida demoralisare , nu se putea trece tu Romania.
III Mini* ort-cata de mica despre ablisurile cleruluI era adeseoft de adjunsa spre a rescula in contra'l t6ta poporatiunea uneI
Ast-felti , una crisovil de la Mateia Basaraba din 1649, aflatora
in Archivula Statuluf din BucureseI pintre actele episcopiel Argegil ,
dice ca top locuitoriI ()rapid , WIZ mirent , prerum i preutl ,
faceaii de Asa gi de mascara pe calugaril monastirii, aruncanda-le
n'pagti. ca nmbla cu femeiele.
Una alttidocumentil, din 1636, de asemene in Archivula StatuluI,
anume din pachetula nionastirii Bisericanit, ne povestesce cu ul naivitate paeriarcala, cum nesce mognent, carota li s parea a fi nidreptatitIde aka administratiunea sOntulul locaga , e ail mersti 14 casa
facutti destulti
monastiril de-ati suduita caluggrula de lege gi
c vela i destula, scarba.
Nu este niel u monastire in Moldova sti in Muntenia; care sa nu

se fi incredintata In acesta modti, tntr'unti timp sea in altul, prin


propria sea esperiinta, despre impoSibilitatea unlit regima teocraticti
In tra .n6stra.
NIA gi in crintecele .poporare alle RomAnultil se restrange acesta
liberalisma all spiritalut nationalti, dnpre cum se 46te judeca, buna
ora, din urmat6rea dolna :
Arpte-arti foculti, pitdure,
cild sub o secure!
a Arde-arti lemnele din tine,
e Cum arde anima.'n mine
e Srmi fact' drumii pn'la vecine,
i de susti din monastire,
e Undo zacti in parisire

(1) Archiva istorice a _Romania, t. I, partea 2, p. 138.


istoria , t. 4, p. 237.

www.dacoromanica.ro

Cf. Magazinti

20
Si t velti ardufl de copile,
Care nA eferescii de 4i1e,
i s ve(ilii pc draga mea,
Care m'aind Yubitti ea ea
e In co.pirgria mea!
e N'arii aye locil in pitmntil
i Part' bate Domuulti
C Cine

alueritti

e i de ea m'a desprtitil!
e Eu n'amti beta de pusniciI,
C Ci amtl fostil de voThicii!...

(1

Ins iipsa total a sfintilorli i positiunea absolutamente subordinata-a clerulul, degi sunt duo lenomene f6rte caracteristice gi amli
put dice nepilduite in analele pop6relorti cregtine, totugI nu constitug, anca singurele n6stre probe, curad Romaniln'ali fostli nici aldata fanaticr, dupa cum pretindli aceia ce ne acusa atad de persecutiunI religi6se.
TJna popord, preocapatt peste mesura de cestiunI bisencescI, ceca ce

este ail consecinta.ordinaria a une nature bigote, este espusa fatalmente de a.da nascere la o multime de secte religi6se , din data ce
diferfte impregiurarl , de pilda slabicIunea individuall a capulu
eclesiasticri s veal crisa de desorganisare in gnat(' cleruluI, permitri spiritelora de a nu simti pentru anti momentt mana de ferti a
casteI sacerdotale.

Eil intelegli cuvntulU luI Damneder' mni bino- &Mil vecinulti


meli, iT dice guild fui-care dintre membriI ceI mal esaltatI ai anal
asemenea poporli , cautandti sprijinulti ambili6seI see pretensiunl In
virgula ScriptureI, daca scie carte, sal la can' contrariti in visele unel
imaginatiunI brlite..
Adel* naivI sti amAgitI.na intardia a se grupa in giurulli eresiarculuT, i t ca uil sectli, e gata.
Acsta observatiune se rap6rta nu numaI la cregtinismt, ci la totalitatea religiunilorli : India este unli furnicarA de disidintele cele
mal bizare in dogme i in culturI, rti mahometismulti nurolira peste
patru-decI de varietatl, mal multli sli mai putinti abatute de la
doctrina primitiva a Al-CoranuluT.
(1) Alexandri, Poesie popolare, ed. 2, p. 229.

www.dacoromanica.ro

21

13nt teologa francesa a publicata in cincT tomurl o interesanta


istoria a eresurilora , asedo in cursula unui singura seco% de la
1700 ine6ce, in feluritele par ale lumi. (1)
Efectuld natura% ald sectelord religi6se este generalmente o iritatiune reciproca, o tira neimpaeata, o gna neimblanilita, ce meige
de cele maT multe orT pan6 acolo, mnctti desbinft pe frate de frate

i pe tata de fiia , dupre cum acsta s'a veg.uta in oribilele lupte


diutre Francia catolica i Francia protestanta din Secoliff XVI i XVII,

sa in istoria puritanismulul britanict.


BulgariT, Grecil, Muscalil, Polonil, t6te poprele de 'npregiurulti
nostru , fara a mal atinge analele Occidintelui , aa suferita, mal in
totT timpiT , de plaga disidentismului religiosa, pe care nu Pat cunoseuta numal Romanil.

Niel d. data strabuhil nostri nu I-ati batuta mula de a ghici


principiula unitara 801 dualismula lul Dumne4ed, ca manicheii sa
aibigesiI; niel ug, data eI nu s'at apucatti de a cntari elementula un:Lana ala naturel lul Crista, ca gnosticiT st arianiI; niel pa data nu
le-a trecutt prin capt de a cerceta cu d'amenuntula genealogia precisa, a SantuluI Spiritd, ca ereticiT bizantinT din evula-me4ia.
O secta religi6sa, e unti hiera cu totula necunoscuta in istoria Romanilord.
Este mal multa de cAta gata.
Dibacia politica a AustrieT reui a separa pe fratiT nostri din Ardla in duo confesiunl , dintre carl una se alipi catre papisma , pe
-duda cea-Palta remase fide/ti traditiunilord greco-orientale.
OrI-cine lime a visitata Traftilvania, studind'o ce-va mai departe
de cata 0116 la baile' dela Elypatak i dela Zajzon , n'a pututd a nu
se convinge , 'ea natura cea preconceputa a nationalitatii rernine a
dejucata cu desev'rire tte calculele diplomatiel austriace.
Este cu putinta de a trai anT intregf inteutt casa cu duoi Ardelenl,
rara a sci eti anula din el recun6sce suprematia papel, pe anda cell'alta o nga.
La Abrud , in muntil de aura aT Transilvaniei, unde este obiceiula de a boteza fiiI dupre rituld tatalul i fetele dupre confesiunea
mumeI, ni s'a intmplata a ved noI-insine mal multe familie, com(1) Abb Grgoire, Histoire des sectes; Paris 1828.

www.dacoromanica.ro

-22
puse din tata ortodoad, murnit catolica, fiT ca i tata, fete ca gi muma, 1 mal pe d'asupra inca ua filca calvina, remas dela ul alta nevsta, locuindd top sub acelagY acoperigt in armonia cea mai perfecta.
In secolfi trecnp, calla cal'toril strain inlrebati pe und Romanti.
deipre feluld religiunil sle, strabunuld nostru respundea la top gi
la fie-care : sum Romand de legea lui San-Pauld . (1) Inca in vculd XVII esista in satuld NemoesciI u. bisericutl, umblita de un d arbore secolard, sub care traditiunea nationala afirma,
cum-i ard fi predicata film* apostoluld. (2)

Saga din Transilvania, daft se prilejescb calva vela nenorocire,


obicinuescd pein asta-411 proverbuld l'a lasatd ca Santuld Pauld pe

Romail : er hat sie verlassen, wie Sanct Paul die Bloch,.


Epoca marelui luminatorii add gintilord fiindd anteri6ra colonide catre legiunile lul Traiand , este invederatd. , ca t6tedatele de mg susd se rap6rta nu atata la ofigina , precum la caracteruld crestinismuldf in Romania.
Doctrina apostoluluI Pauld a fostt tottt d-una fundamentuld
n6stre nationale , gi in adeverd niel unit Parinte ald .BisericeI nu s'a aretatd
data maI opusti bigotismultil sub t6te formale gi cu t6te resultatele sle.
Crestinuld nu face nid urt distinctiune de-grecd gi de barbard ,
de carturard gi de v.ulgd, de evreid gi de pagand ; era prima dogma,
a Santultfi Paulti.
Cetatenil s asculte pe principil gi pe magistrati lord; 4icea Ott
mai departe, fail a fi cugetatt, macarti in trcatti, la, principiuld teo-.
craticd ald autoritatiI sacerdotale. Crestinismulti traesce prin adeveralit seti, iar nu prin formalitap,
nu prineprecepte, nu prin ordonante , nu prin litera legil; Inv*, in
fine, sublimuld filosofd ald Evangeliulut
Tata de ce, crestini de legea lu San-Paula in t6ta puterea
cuvintuluI, RomaniI n'ad octroiatil niel ul data nimendi ua diploma
srtrii

Unti docurnentfi din 1536 In Monumenta Hungariae historica, pars diplom. t. I, Pest, 1857, p. 368. De assernenea lieich,ersdorff, Chorographia
Moldaviae, ed. 1595, p. 50.
Ria, Ortus variarum in Dacia religionum ; Klausenburg, 1764, p. 15.

www.dacoromanica.ro

-23
de sanctitate, nu s'ail tertatt niel 0.-datl pentru subtilitItl de teologil, nu 8'81 Ingenuchiatd niel ul-datft de 'naintea abusuluT dericala : n'aA zunoseutil nid ul-data convulsiunile bigotismulul, n'ati
persecutata niel ug, datA pe ceT de alt1 credintft !

www.dacoromanica.ro

H.

PROTESTANTII IN ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Sub numele genericti de protestantI, no l intelegema t6te confesiunile occidentall, cate protestarain diferite timpurl in numele drepturilora ratiuniI contra credintei Orbe gi surde a catolicismulul, des'.
lipindu-se apoI de cata despotismula centralil ala RomeI papas spre
a forma cercurI religi6se separate gi independintI, basate maI multa
sa mai pucinti pe principiula liberuld sc.rutina individualti.
Englesula Wicleff pusese in secolula XIV prima temelia a tyturorti doctrinelora protestante ulteri6re, stigmatisan da ca energil imoralitatea clerului cataioll , Para a cruta iiisagI nefalibila pers6na a
papel.

Bohemuld I6na Huss transplanta in Europa continental ideele


reformatorula britanica , formndii u1 secta compcti gi devotata,
a califa propaganda se lata ca rIpelicIunea fulgerulut
Se scie in ce modaperfidia cardinalilora gi. migelia imperatuld
Sigismund atrase prin lingugirl gi prin promisiunI pe curagIosult capa

ala hussitilora dinaintea conciliuldi dela Costanta , unde tradarea


l'a asasinatil apoi sub formele esteriare de justitil; se mal scie lusa,
totti d'ua-data, el acstl nedemn1 cursa , urmatI de proscriptiunl gi
de cruilimI incuisitoriale, nu servi, ca totti-d-una,*decata mima la
intIrirea noueI religiunI, a cavila retea se intinse in curanda peste
t6te provinciele limitr6fe germane, polone gi. maghiare.
Nu este aci locula de a povesti eroicele lupte ale hussitilora contra fortelord coalisate ale papismuld, niel miracul6sele victorie ale
famosuluI Zizka , niel caderea secta maI multa prin obosla de a
tota invinge decIta prin efedula de a fi fosta biruitl, dupre espresiu-

nea luI insugI papa PI II.

www.dacoromanica.ro

28

Nu vomi4 atinge de aSemenea strfnsa legAturl de filiatiune intro


murinduld hussitismil i nIscnda reforml a lul Martinluther, doue
verige invecinate ale audio, gi aceluia-gi
Ceea CO ne intereszl acuma, este specialmente roluld acestei prime manifestatiuni a protestantismuld in Privinta tolerantel religi6se
a strlbunilord nogtri.

Ul bull papal de la Eugenia IV, din 1444, artl, in termenil


eel mal' jlari, cl deja atunci, adecl d'abia trei-led de ani dupI m6rtea luI I6nd Huss, sectarii set, gonii in t6te directiunile de trlsneteie catolicismuluT, gir und refugio, ul pridire, u bucatit de One
sub ceruld Romlniel.
altl bull ca
marl posteri6r6, anume din 1446, apapl se espriml i mai limpede , !liana : caflitmil ca cea
c mamare despllcere, 'cumcl iii regatuld Moldovei s'ard fi adapoc stindd uit multime de ereticl , mat ea grad din abominabila sectl
c a Hussitilord. (1)
onfruntlndrt datele cronologice, apare llmuritd, cit acstl priml
numer6s1 imigratiune a sectarilort luI Huss in Moldova trebuia

se fi intmplatii cam pe la anuld 1435, adecl dupa ce in bltIlia


de la Lipan de lngl Praga, intro partituld catolicd gi intre aceld
protestantd, clq.use dap/ uit eroicl resistintI ultimuld capd aid taboritilord gi'demnull succesord aid lui Zizka, PrOcopid celd Mare.
Pe la 1460, deja sub domnia nemuritorului nostru Stefand vodl,
ul noul. .gl6t1 de hussitT veni se crg ospitalititea Romnilord, fiindd
persecutati in Ungaria de end regele Mateit Corvinti, sd ma bine
qicnclq, de Writ fanatismuld episcopilord catolici.

Nomino nu p6te pune la indoiall religiositatea ortodoid a lul.


Stefand celd Mare, eare ni llsa a trece niel mid and flra sl zidsca
clte uit bisericI, nu llsa a trece niel ul lunl farl a inzestra
ca darurl in bani gi in naturl , nu llsa a trece niel ul septemaid , niel id di , nicI ul orl , Mr' a o semnala piuteund actd de
devotiune, bunl 6ri prin impunerea unui postd publicti, prin pelerinagid la grota vre-unuI eremitd, prin transcrierea unui esemplard de
Biblia i altele , t6te ca ajutoruld gi cu sfatuld venerabilului mitropolitd Teoctistd.
(1) Kemeny In Kurz, Magazin Air Geseliichte Siebenbiirgens, t. 2, p. 49.

www.dacoromanica.ro

29

El bine, acestd principe, aVald de pravoslavnick , nu se sfii totugI


a primi *sub aripa protectruniI sle, nu numaI Pe hussitiI ceI gasitl
de mq,1 'nainte in tra, ci Inca gi pe ea sositl din nod de gria Ungurilord.
Loculd agepril nenorocitilorti fugan, formandO ul colonia ornegena gi numerosa, era maI cu sma la Brutd ,' unde industria lord
zidi case, cladi templud, sadi vile, gi astO-feld dede nascere orageluluT liugil, aid carula nume conserva pOn asta-41 memoria fundatorilord sel.
Acsta origine, indicata deja de multil de catre istoricil maghiafl,(1)
se .p6te verifica =ma, intfund modd maI pe mud de orl-ce banuiall,
multamita unui pretiosd documentil , estrast din Archivele VaticanuluI, gi pe care nol lid vomd atinge mg pe largd cu cate-va randuff mai la vale.
Dupa m6rtea matelni Stefan, fiiulti sed Bogdan celd Orbd, atrasd,
pe semne, prin pitorsa situatiune gi salubritatea climeT, tgdaleie in
Hui punctuld regedinteI see ordinarie, dupa cum se dovedesce prin
numer6selel cris6ve, datate mal tOte din acestd tigugorti.
Presinta persquala a principelui gi a curtil sle in mi4.1-1oculd unord

eretiel, contra carora fulgera t6ta -Europa, n'a turburatd nicI de cum
siguranta neligi6s6 a hussitilord , lasatl s5,41 pazsca in linigte credintele cele mogtenite de la Lind Huss gi intarite prin insull sangele
inartiruliff de la Costanta.
Preste mid secolti gi junftate dupa, prima aparitiune a protestantismuluI in Moldova, Unguruld Georgid Vasari, secretarula episcopu1.0 de Camenita in Polonia, scriea urmat6rele rOndurI catre nuntiuld
papalt, Italianuld Vincenzo da Portica, cu data din 20 Augustil 1571:
a VO Insciintezil , cum-ca Michail Tabuk Fegedin , predicatord
fOrte elocinte , Maghiard de origine, ne-a adusd la cunoscinta ca
*I Unguril , stabilitl In Moldova , ariume In oragele Hui fl'i Roman ,
precum gi.fn satele de pe'npreglurd, ce-va ca la doue mil de 6menI,
retacitl dintfunta in eresuld lul IOn'Huss , ari imbratigatil acum
religiunea catolica . (2)
inton, Imago Hungariae ; additamentum. p. 27 , dupe editiunea Cassoviae, 1734. Cf. Chronicon Fuchsio-lupino-oltardinum , Coronae , 1847,
p. 25, nota.
Theiner, Monumento Poloniae et Lithuaniae; Romae, 1861, t. 2, p. 762

www.dacoromanica.ro

30

Seria faptelora de mal susa , adeca cele done bule papale , fundatiunea Hugului sub Stefan cela Maro, fm7pregiurarea reedinteI lui
Bogdan cela Orbil i, uxfine, raportula Unguralui Vasari, cowurga .
a ne procura urmatrele conclusiunT istorice rigur6se:
Bus' sitii all fosta priwitT in Romlnia -tocmai atunci, anda nu'I
puteaa afla nieT una loca [le adaposta in tata Europa.
Cu tota barbarismulti secolilora XV i XVI chlara in terele
cele m.a,i civilisate ale Occidintelui, acsta, secta. protestanta, indottl
cursula esistintei sle, nu suferi din partea stramoilora nostri cea
mg mica umbra de persecutinne.

Toleranta Remnilora, pentru t6te religiunile in genere, era


atatti do absoluta, in cata fara a face inii propaganda altora, el permiteaa tuttu:orti celord de alta credinta de a'gi mari numarula proselitilora, convertindu-se unii pe altl.
Asta-fela, pe canda protestantii din Moldoya deveniati catolici ,
rara nicj un semna de desplacere din partea strabunilora nostri ,
catolicii din Ten, Romansca, vice-versa, devenial protestang kti ara' fi
pututa deveni cbiarti musulmani , t'ara ca Romanii s le fi aratata

cea mai mica, *ere de l'ea de a mili ved intranda mal' bine in
anula ortodosismulutCelebrulti Giovanni Boterofcarele scriea in epoca lui Zlichaiti Vitezula , basandu-se pe relatiuni autentice din cancelaria papala,, ne
da urmatrea preti6sa notita, statistica despre starea religisa a Terei
Romanesci:
In Tergovite se numara na, mil de case de Romani ortodoxi
c deue-4eci i done case de catolici, Sa1 i Ungurf, posedanda acolo
c doue biserice, una a santului Francisca, asta-41 derilmata, i cea-le alta a santei Maria ; dar in lipsa de una preol catolica, ei se serc yesca cu una pastara luterana, precum se face acsta de asemenea
e la CaMpu-Lunga, unde sunt noue sute de case, dintre cari patruc 'lea de Sal, i lu Rimnica, mide acestila stapanescii douel.eci de
e case. (1)
Dupt calcolult media, generalmente aprobata in statistica (2), nuBotero, Relazioni univcrsali ; Venezia, 1600, t. 3, p. 95.
Cibrario , Della economia politica del medio evo; Torino , 1861, t. 2,
p. 47.

www.dacoromanica.ro

31

merandu-se cate cind locuitorI de fil-care casa In OrgurI ordinare i


cate se I crap masi marT , ne tncredintamil astil-felil , cum-ca pe
la 1590 poporatiunea Tergovitel nu trecea peste 6200 de ilmenT ,
ril acea a.. Carnpu-lungulul d'abia se redica; la 4000, dintre cari totI

apr6pe 350 de catolicl luteranisatI, afara de veil sal in Ramnicil,


adica In totalri vecia 450 pn la 500 de proselitl protestang.
Precum vedet1 , tleparte de a esercita cea mal slaba actiune represiva contra religiuniT protestante, 'Romanulil , din contra, nu numaI 11 acorda libertatea cea mal deplinil a confesiunil i a culfuluT,
ci Inca fl.mal frigadula de a propaga ercdintele sle, orT de a imbratia

ea Inge altele, totil atata de contrarie traditiuniloril bisericei ortodoxe.-

In Moldova.catolicil convertlail pe hussitT , in Trra Romansca


luteraniI convertYail pb-catolicl , rti.stralinniI nostri privIail in ambele casan l cu sange rece la aceste lupte de teologia , fara .ca si le
trcii macaril pxin cugelare de a convertrei pe acel, ce mancail pe
pamntulil nostru panea i sarea romansca.
acsta toleranta religi6s6 pentru protestantl , RomaniT nu fa-ceail. nicT 0, data teua diferinta Intro numer6sele secte , evite din
sinuld maril revolutiunI spirituale , care dede uft nod. faa Europei
In secolil XV i XVI.
V64nramil deja maI mist' pe hussitl i pe luteranT.
In 1555 a visita. 0' Romania 1'64 Italianulil Francesco Stancaro,
unuld clintre.eretiCiI ceT mal esaltati din .epoca RefioneT, ale cart&
opiniunI estreme contra divinitatiT lul' Cristti revoltail egalmente pe
discipolil lui Luther i pe al' luf Calvinil.
c Stancaro a plehtil la RcrmanI : Stancarus abiit ad Valachos ,
scriea atuncT celebrulil Melanchton farina epistola catra amiculil. sea
Cameiarius. (1)
Secta evangelica avea, de asemenea, uil bisericuta i unil pastoril
aiti seil la Rlinnicil , despce care se &ace u mentiune sub anulil
1642. (2)
Amil put lmmulti esemplele , daca intntiunea n6stra ar fi de a
Epist. Melunehtoni ad Camerarium pa. 688; spud Ossolinski. Wiadomosci historyczno-klytyczne, Lwow, 1852, t. 4, p. 363 nota.

Cronica lu/ Kraus, ap. Kurz, Magazin, t. 2, p. 212.

www.dacoromanica.ro

32

sehita istoria religiunilora In Romania ,. pe canda modestula planth


ala luerariI de faa ne silesce a ne margini strictamente . in cestiunea tolerante, pe care eredema ca amil limpecjit'o indestula In privinta protestantismuluI,. Ineata se ne fi l permisti a trece mal departe la situatinnea istorica a catolicilora In tra n6stra.
Dar mi !
Ni se va apune, p6te , cum-ea istoria romana nu este lipsita niel
ea de una momenta Ore-care de gOna religisa contra protestaptismulul, i .anume In Moldova pe la 1563, dupa m6rtea lul voda lacoba Heraclide Despota, mare partisana ala Reformel, ce adusese In

tra maI multe familie de protestang de diferite secte i sustinea


frin tte mi416g1e latirea doctrinelvI luterane.ln Romania.
Catastrofa luI Despota a fost ua revolutiune politica, ra niel de
cum religiosa, i dovad.a este ca. -poporula 1 -mal 'nainte de a isbucni flacara, cerea de la acesta principe, Melia sgomot6sa adunare
teransca de pe campula Ilotinuld, nu ca skse6ta pe ereticI din tra,
ei numal ca sa departeze de 16nga sine pe consiliaril ceI reI, dei
tota-d'o-data fOrte pravoslavnicI, intro cari vocea Romanilora indica
mal cti sma cu iritatiune pe una vladica curattl'ortodoxa (1).

Dug, m6rtea la bespota, ail fosta urmaritI ul bucata de timpt


totsi amicil. seY politicI, de t6te riturile, crestine gi'neciestine, fara deosebire, atata Spaniolii eel catolicli , precum Nemtil cel reformatI I.
precum Greciled pravoslavnicIarehm ArmeniI eel schism aticl, precum Evreil ceIdabbinit1 . . . . dar nieI ill persecutiune religiOsa!
Crima nationall consista atuncl de a fi fostd cine-va dintre 6menii

fo8tului principe, WI a fi intrebata, daca se inching luI Dumnepri


dupre ritualula papel, ala patriarculul de Ecimiadzin, ala Talmudulu BO ala confesiuniI de Augsburg. . .

...MM..*

(1) Sommer, Vita Jacobi Despotae; Vitebergae, 1587, p. 36.

www.dacoromanica.ro

CATOLICISMULU IN ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Materialurile, relative la tolera* strabunilorti nostri in respectuld rituluT apusnti, fiindil in genere pi-numer6se, suntemii siliti
pe d'u/ parte a subdivide acestd capitold int.ena, seria de secoli , rti
pe d'alta de a alege din fia-care numai elementele cele maT pqind
cunoscute predecesorilord nostri pe campea istorieT nationalk

1
SECOLIJLtJ XIV.

Ilustrad Mirond Costind, 'in poemulii sed polonti despre fundarea terelord rmane , lice ca Sail i lJnguriT ara fi fostti prima locuitori aT oraelord. moldovene i muntene , adu1 de cata, Negruvoda i de cata Dragod din Ungaria i din Transilvania, inteadinsd
pentru ca Romanil sa se p6ta ocupa numai mi tra ostasca, locaindd pe campie i prin sate, unde formali cete de areaI i de calaraT, gata in totd momentuld a sbarnai sagtta i a da pintenT caluid* (1).
Cu alte cuvinte, majoritatea poporatiuniT romane urbane din secoluld XIV ard fi fostil catolica, ceea ce ne esplica 6re-cum facilitatea, ea care ciliar uniT principi romanT din acea epoca se indemnasera a imbratia 1-Huid occidentald , 'lar mai cu gula Latco-voda

din Moldova i Alessandru Basarabd din Muntenia, ambii cam de


pe la annuld 1350 (2).
Dunin-Borkowski, Pisma (Opere) ; Lww, 1856, t. 1, p. 239-274.
Archiva istoricit a Romeiniei, t. 1, part. 1, p. 167-168.
Theiner, , Monumenta Hungariae, t. 1,
l'ineaiu, t. 1, p. 338 339.
p. 691.

www.dacoromanica.ro

36

Nol iuse, lassandil cu totuld la o parte faptele deja cunoscute din


istoricil precedintl, maY alesd din Sulzer,, din Benk6 i din Engel,

ne vomd rnrgiui a atrage aci atentiunea numai astrpra und actd,


conservatd in originaluld latinescil in Archivulti Capitoluld din
Alba-Julia i pe care nu l'a citatd p6n6 acinn , din intemplare, nicT
unuld din inaintaiI nostri.
Documentuld se incepe aa :
e Vladislavd, cu gratia mY Dumneiled i a Regelui Ungaiiei, dome nuld Terrel-Ronignescl, banuld Severinuld i ducele de Flgarad,
C anunciamti mila i fav6rea n6stra tuturord credindoilord nostri
cetated, indiged i colonitI de ori-ce natiune sd limbg, din t6ta
intinderea Statuld notru , orI-i-cati vord fi profesandti rituld 1
invettitura SanteI Biserice Roman&
Apol .principele constata i recun6sce vechluld dreptd aid
ciitolice din Ardld de a av totti-d'a-mia cu reedinta in Tra
Romanscg cate unr: episcopti suffraganeti , adeca dependinte .dela
ea, dupre cum ilti avusese deja sub prtrintele luI Vladislavd-voda
i sub cel-l'aly predecesorI al sd.
In fine, documentuld se inchde in urmatoruld modd
e-Aa darg nd poruncimd on asprime tuturord castelanilord, cornitilorti, judecilord i celord-l'altf oficiall aI nostri, ca sa nu cuC tele priinui , atatti 4isuld episcopti sufraganed alti episcopuluI
C de Transilvania, precum i 6menilord din cortegiuld seti, nicI o pee deed, superare sed turburare, ci din contra sit'ld susting prin totil
feRuld de favor." i de adjut6re-oportuue , dupre cum este placerea
C n6stra ;

datu-s'a In Argted, In serbat6rea Vergind i Martird

Caterina, anuld Mantuirii 1369 (1).


In fata acestul actil. de inalta toleran t.6 religi6sa , nol intrebAmil ,
re ce specia de "valre md p6te av teoria cea noua a 4iaru1uI Trompeta Carpatilord, mica catoliciI n'arti fi possedatd nicI o data dreptulti de a av und episcopil alt: lord in Tra-Romanscl?
Acstrt asertiune e ca atatti maI cludatg , .cu 615 autoruld ser:,
devenitti actualmente extra-gelost1 pentru esclusivismuld pravoslav(1) Battyanyi, Leges ecclesiasticae Hungariae ; Claudiopoli, 1827; t. 3,

p. 217.

www.dacoromanica.ro

37
nicd , a fostd tocmaT dumnluT acela, din pna dinfla egise cu catI-

va mil maI

urmat6rea anatema rimata contra ortodoxiel


g Frum6s5.11 e natura, o bella Romani.!

C Avuta qi intinsi e veselall campa,


De Dudare ndata, umbrita de Carpatt
g De tl-ard fi data .noroeula cata atde la natura,
g De n'al fi fost' tradata de bruta impostura
a Coreligionarit ce al privita de fratT.
C AT fi mal' miorati, ca ni suroril mal' maro,
C De rudele'y d'aprpe, ce te nesocotescii !

Printeua fatalitate, fuselY greita tare


4 De te rupsee de Roma. O, rituiri celi grecescil! .
g Acsta'ti este Culpa de n'afli mangaere
In sinulii case'l tollo, In care cu placere etc. (1)

2
SECOLUIXT XV.

NicT un principe romanii nu s'a ardtatil vre-ul data mal rOvnitord


pentru prosperitatea bisericeI ortodose , decum cronicele i documentele ni represinta anume pe- domnuld moldovenescd Alesandru
celd Bund, a1t.caruia regimii imple mal tta prima jumdtate a secoluldi XV, formandd und lungd intervalti de pace esteribra gi de organisatiune interna, adeca ul adeverata anomalia in sinulA uneI totalitatI pline de neastOmpOril, de lupte, de furtuna, de amestecatura.
Cronica lu Urechil descrie pe largd activitatea cea eclesiastica a
acestul principe inteleptd i devotd
Fkut'a doud monastill marT in Moldova , Bistrita i Moldovita,
egi le-a inzestrata cu multe sate gi eu vecinT i ca helegtee 1 cu
vestminte scumpe i cu od6fe.
qi daca s'a vellutd luminatd in ciustea domnieT, in duoI an'i aT
domnieT sle, fiindd mal' intregd gi mal cu minte decatd cei trecutl
inaintea domniel lu, gi multe nevoindd spre cele de folosil sufleLuid sed, adus'a ca mare cheltuiala din tal pagana sfintele mgte

ga mareluI mucenicd Rana NoviI gi le-a pasa intru a sea vestita


(1) Boitiaci, Odei la Ronteinia,

www.dacoromanica.ro

38

ecetate,ce este la oragula SuceveY, cu mare cinste gi pohvall (lauda),


de ferirea domniei sle gi de paza scaunuluI sea.

Si antia data a trimisa la Patriarhula de la Resarita de a luata

data scaunt u santa


alagoslovenill gi a facuta mitropolita
anastire in oragula SuteveY sa fi a mitropoli1,16nga curtea domnscl,
dandu'l multe sate gi ocine (mogie) safla de poslugania (ascultare)
santel mitropolie ; dat'a gi u. sdma de tinutufl in eparchia mitropolitulta, facndula epitropa legit
MO facut'a i ald duoilea episcopil , dupl. mitropolita , la santa
dete eparchia ul parte de tinumonastire Itt oraga in Romana,
aurl pe sub munte in josa.
Mal. facut'a gi ald treilea epis.copt la monastirea Radauta , gi eparcbia 1-a data tinuturile din tra de susa despre tra legsca.
pusti
Daca a age4ata vladiciY , le-a facuta cinste mare , ca
scaunele de ati ge4utti din drpta DomnuluI , maY susa , adeca maI

apr6pe.de Domna, decatti toy sfetnicl s (1)


EI bine, tocmaY acesti principe gala de pravoslavnica, acesta arnica all patriarculuX constantinopolitana , acesta matora de mgte,
acesta fundatorti de monastirY gi de episcopate, a fosta tota-d'ua-data

una protectort declaratil ala catolicismulur, pe care In profesa in


t6ta libertatea sotia sea, fiica unui magnatti rnaghiara din Transilvania.

Inca in anula 1646 se afla in biserica catolica de la Baia ul


tica inscriptiune latina, pe care a copiat'o atuncalatorult Marco
Bandini in interesantal relatiune medita despre starea papismuldi in
Moldova, gi care sana in traducer aga
Acesta templa in on6rea Pr-fericitel FecI6re Maria s'a edificata
in anula 1410 de catra Ilustrisimula Principe Alesandru-volia ; a
cart& cons6rta de pi6sa memoria Margareta nee aci sub baptiste riti , odihn.6sca-se in vita cea eterna p6n6 la Resurectiune ,
c mina.* (2)
SI treceind acum in Tra Romandsca, unde domnIa Ylada-Voda
poreclita Dracula, tatala faImosuluI Tepegii, nu mal pu9ina canoscutll
Efu-set prin ua energia de fell in administratiunea
Letopis, t. 1, p. 103, 104.
Kemeny, Ueber das Bisthum za Bakov; in Kure, Magazin; t. 2, p. 15.

www.dacoromanica.ro

39

teri6r6. a StatuittY gi prin ill vitejia eroica in focula una batalie, incat-a ua poema germana contimpurna despre espeditiunea de la Vara
marturisesce, ca puternicula Sultana Amuratti na se temea de nimenI, ca de ..:( Trakle gross waida van Walachei. (1)
In archivulti monastiriI franciscanilora din Cluja se pastrka urmatorula acttil, descoperita de c5tre reposatulti comite Iosif Kemny,
give care na nu credema de prisosa de all traduce aciin intregula sea:
e Ion Vlad, cu gratia lui Dumneptl domnula Tent RomanescI gi
c ducele terelora de Amlagri gi de Fagaragti, facema ateny prin acs.ta
e scris6re pe toy, cine o va ved, ca de faAgi eel viitoff, cum-clIata
e Serenisimula Dornua Sigismunda , Cu gratia la Dumne4eti regele
c Romanilort, Ungariel etc. snzeranulti nostru , la a carul'a curte no

e alma acum din causa unora afacert f6rte grave., avnda a trig mite ul grill de venerabill gi religiogI fray din ordiuea minoritie loll in partile Tera Romanescl , lipsite actualmente cu totula do
C mangaerea spirituald a saute biserice Romane ; aga dara , . pentru

C ca acel fray sa 00, av din parte-ne tota felulii de ajutora , de


C protectiune gi de fav6re, ordonan3a gi recomandama cu staruinta ,
e.sub pedpsa cela mai aspre nemultumirI a n6stre la casti de orl-ce
4 abatere , tuturora gi fie-caruia din locuitoril Terel itomanesci, fie
c calugkI, fie boeri, fie de ofi-ce demnitate, conditiune, stata sal ore dine; intru cata sunt supugI jurisdictiuniI n6stre , ca 0, fie datori a

c acorda acelora fray WI cinstea cuvenita preotilord romanesa ,


e lasandul a lucra gi a veghia la propagarea gi la conservarea eredintel ortodoxe dupre propriula loril rita , ingaduindu-le libera in trare gi libera rdere, fara, al turbura , fara, a'l supera gi fara a'I
e vat6ma catull de puina in mergere gi in intrcere, fiindti la mide loca autoritatea gi testimoniula acestei scrisorI a n6stre i pe care
ama ordonata a o redacta marele nostru vornica, espedianda ton de-ua-data, -pentru ua mal mare sigufanta , ni ingi-ne una duplicatti scrisa in limba diplomatica a TereI RomanescI. Data in Me remberg , in paitile Germania , a la Februarit in Nile , anulti
1431 (2).
Karajan, Gedichte Beheint' s ; in Quellenund Forschungen zur vaterl.
Geschichte ; Wien, 1849, vers. 732-742.
Kurz, Magazin ; t. 2, p. 45.

www.dacoromanica.ro

-40
CatI se observ/mkin trcItil, el tocmal in timpuld petreceril luI
Vlad Draeuld la Nuremberg, de unde eliberase crisovuld de mal
susd, imperatuld SIgismundd, despre care noI vorbir/md deja in capitolulti precedinte, se ocupa cu organisarea una imense persecutiunl sistematice contra secteI hussitilorO : astd-feld se aliad acolo faO in faya, unta lngI altuld , und monared de prima ordine d'Inda
esemplulti netolerantel religi6se celei mal invIergunate, gi unti. Elid
principe romftnescti , ce uu se sfiea a declara in gura mare , el tte
confesiunile crestine sunt de ul potrivI e ortedoxe , z fie-care din
puntuld de vedere all propriuld sed ritt.
Alesandru celd Bunk ciAdindti templuel catolice allturea ca biserice roniOne gi. Vlad Draculd recunoscndd preutilord papistagI absolutamente aceleagI drepturl gi aceTagI consideratiune , de cari se
bucura &raid nostru nationalti ; ne scutescrt de trebuinta de a mal
enumera aci uI multime de altc probe de estrema toleran tl religi6sI a RomInilord in privinta rituluI occidentalti In totti cursuld secolului XV; ca atItd mal alesti, cl dintre toy cel-l-aly prineipI anteriorl gi posteriori din acea epocI, niel unuld n'a fostd mal pravoslavad' de catti Alesandru cela Bunti, niel unuld n'a fosal mal emit
de cItil Vlad Drama , niel unulti prin urmare nu putea fi mal dispusO peutru nisce acte de fanatismil gi de g6ul. . . .

3
SECOLULt XVI.
Numele luI Ngoe-vodl este totd atltd de poporard, totd atItil de
simpatictl, totd atattl de eternd in memoria RomInilord, ca gi suvenirea luI Mircea sai a hl Stefand , a ha Alesaudru cela Bunti.sa a
lui Mihiiti Vitzuld , dei acastd principe n'a domnitil niel milcard
lece anI gi n'a diseigatd niel mIdard uI singurl bAtalil.
Amied cu t6te puterile invecinate , iubitt de cltire poporuld sed,
fericitd in sinuld familia sale, traindti in pace chlard cu turbulenta
gi ambiti6sa boerime, elti n'a cugetatil, in teta intervalulti regimuluI
sed , de la 1512 p6n6 la 1521, de cItti mima 'la inflorirea bisericel

www.dacoromanica.ro

-41 -romano, pe care o considera tota-d'a-una, maT multa p6te decum laxa
fi fosta do cuviinta , ca ua parte integranta din eclesia ecumenica
orientall.
Tta, vita luT Ngoe-voda se reduce, mal multa sa maT putint ,
la unnatarea seria de fapte evlavi6se, dintre carT numaT ua jumtate

ara fi fosta suficiinte spre a fi pauta procura unta rege francesa


sa germana spladrea canonisatiuniT :
.1. D'abia urcatil pe trono, indata sa grabi a scate uA film-Osa editiune a Liangelinlul, esecutata cu d'ha luxa, ce ara face on6re chlara
artel tipografice de asta41 (1).
Edifica superba biserica de la Argeti , gloria architecionica a
RomanieT, ski maT bine qicndt , unta din monumentele cele maT
stralucite ale architectureT eclesiastice orientale in genere.
Scrise in limba romana ua seria de tractate -de filosofia momia,
conservate intriunti codice din secolulti XVII In biblioteca national
lin BucurescI, i in carT la Mil pasulti, cu cale sil fara cale, transpira profunda preocupatiune teologica.
Fusese amiculd personalt1 cela maT intimu ala patriarculuT
constantinopolitanti Santulti Nifona, care
numla ou efuSiune efiia
ala sea sufletesca : ,,vEutICCTIZV TEStVoy (2).

5. Nemultamindu-se de a inzestra cu bogate darurl monastirile


romane din Muntenia, intinse bine-facerile sle aliara asupra Ante
lord locaprT din Moldciva (3).
6, Ferindu-se de alianta cu ua principsa neortodoica , hl de femeil pe Despina Milita, filca DespotuluI serbesca Lazara George7. Cheltui miliane pentru sustinerea aprape a tuturora monastirilora grece din muntele Atosa , din Constantinopole , din Sinae , din
Ierusalima, etc., incatil cronicarula contimpurna esclama cu emfasa,
incurcandti 1 desnaturandil ua multime de numI proprie roa
cde'mprenna, t6te cate snnt in Europa, in Tracia, in Ellada , In Accheia, in Ilirica, in Cambania, in Elispoda, in Misia, in Macedonia,
cm n Tetulia, in Sermia, in Lugdunia, in Peflakonia, in Dalmatia, i
Odobescu, in Revista Ronia*
Engel, t. J. p. 1P8.

t: 1, p. 816.

Wickenitauser, Moldowa oder Beitrage zu einem Urkundenbuche;

Wien, 1862, t. I, p. 77.

www.dacoromanica.ro

-42
(in t6te laturile , de la reserita pne la a,pusa vi do la m41-4i pOne
da m641-n6pte , t6te sfintele biseriee le hrenIa , vi multa mile, preetutindene da, vi maY vrtose-pe ceI ce se stilina prin pustie, vi prin
epevtere, vi prin sehiturI, fare, de niel WS. seumpete hrenIa (1).-

i totuvI, orl-eeta de devotata rituluI ortodoxa, Ngoe-vode. nu


era niel de cum fanatice sd bigote, dupe cum se vede fortate a o mar-

turi insuvI cronicarula in cestiune , adaugenda indate dupe phsagiuld de mal ma urmetrele caracteristice cuvinte : e vi nu numaI
e trevtinilora fu bunt'', ci vi peganilora.
Pe noI inse , in casula de fa91 , resande la ue, parte t6te cele-lalte religiunT, ne interesze rolula acestuI principe, in adevera evangelice, esclusivamente in privinta catolicismulul.
In 1519, vellndd in scaunula apostolica ilustrula Papa Leone X,
pe care nu putea se nu'le respecte niel chiarti insuvI Luther, una ambasadora romenesca fu anunciata la curtea Roma., presintendu-se
in numele ambilora principI, ce domnIati atuncI in terele n6stre, Ngoil-voda din Muntenia vi 't efantt cela Tener(' din Moldova.
Scopuld ambasadeI era rugemintea de a fi incluse Romenia de'mpreune cu t6te cele-l-alte Statuel crevtine la eventualitatea unei
aliante comune contra OtOmanilorii; fuse particularitatea, ce ni se pare
a fi maI remareabill in acsta ocasiuue, este ce pr-ortodoxuld suverane ale TreI RomenescI, .dei amicti ala luY Nifona vi ale Greeilord, totu-vrnu dita de a c'ere benedictiunea papale nu "numaI pentru
propria sea pers6ne , ceea ce s'ard putea socoti ca und termenti de
politete, ci tad pentru ambiI sel fiI, pe carI II eitze anume, ra capule catolicismuluI fi respunde : e te, fili Bassaraba , el dilectos fi lio's Theodosium et Petrum fijos et descendentes tuos etc. , (2)

Dar proba cea mai elocinte despre absoluta libertate a cultulul


catolicd in Romenia in secolula XVI, se coprinde maI cu Mail in
istoria 1111 Bartolomeo Brutti, una personagia d'abia cunoscutti pone

acum autorilord novtri , de vi viata luI abunde in tete elementele ,


din cad se compune in genere ue, celebritate politica.
Albanese de rigid, , evita din aceiavY familie cu marele vizira
Sinan-pava, Brutti.imbrativase de june cariera diplomatice, servindti
(1) Archiva istoricit a Romciniei, t. 1, part. 1, p. 147.
(I) Theiner, Monumenta Slacorum, t. 1, p. 571.

www.dacoromanica.ro

43

d'anta Venetianilorti (1) i apo Spaniolilora in negotiatiunile lord


la Constantinopole, unde le era de ua imensa utilitate nu numni
prin fineta spirituluI set', ci inca prin cunoscinta Umbel turce i prin
legature personale cu mal multi demnitari al imperiului otomanti.
In 1580, inteunil raporta oficiala ala anabasadoruld francebil in
Tuck De Germigny dare regele Enricil III, ne intiinpina de ua data
urmatorula detaliti biografica :
e Brutti , ce fusese intrebuintata d'impreuna cu Don-Marillano ,

ambasadorula regeldi Hip II., la impacarea Spaniel cu Parta


Otomana, apoI arestatti in Lezina pentru nesce prepusurI, de aci elie berata dnpa, m6rtea viziruluI Mehmed-paa. , micilocise restituirea
actualuluI Domna alti Moldova' i, mergbda acum de curndti in
e acea tra,, primi acolo o resplata stralucita. : 4isult1 principe
e facu capti peste calarime i pedestrime, IT dakui venitula uneI vame

In valrea anuala de 3000 galbenl, i'i mai harazi pe de asu.pra


averea , remasa dupa unii bona, ce fusese esecutatd pentru
e ua crima
(2).
Eta dara, aventurariula nostru semi-Abanesri, semi-venetianil
semi-spaniol, stabilita in Moldova, la curtea luI voda Petru cela
Schiopti, asupra caruia esercita , firesce , Vita influinta unuI vechiii
bine-facatorti i tott prestigiulti muff ma deprinsti a invrti luerurfle.
Brutti era catolicti declarntii, i totu-I nimene in t6ta Moldova,
uncle poporuld nu se prep. temea, de Petru cela Schiopti ,ra boeril
ii jucaa pe degete dupa placa i dupa voe pe acestil principe male
i speriosa , n'a protestata contra numiril unul papistaa la una din
cele mai principale deinnit,atI ale tereI, fara a mal vorbi despre cele-lalte beneficie materiale, enumerate in raportula de maY susti ala ambasadorului francest:

In adevara , cumca catoliciI eraa legalminte admisibili la t6te


functiunile Statului, p6na ce regimula fanariotilorti n'a Introdusa principiulti neromanescii ala esclusivismulul ortjdoxti , dovada este,
unit' mare numerti din generaliI luI Mihaiil celti Vitza ail fosta Unguri', era succesorult sea, Radula voda erbanti, principe mai puOnti
(1) Bulengeri Historla sui tentporis; Lugdani, 1619, p.283. Mauroceni,
Historia Veneta, Venetiis, 1623, in-fol., lib. XIV, an. 1591.
(2) Charrire, Ngotiations dans le Levant; t. 3, p. 913, nota.

www.dacoromanica.ro

44
, dar nu mai puginti brava , dede tata armata romana in
manele until Italiana de la Cremona , contele Atillio Vimercati

ambitiosii

c General Sergente Maggior del principe Radulo (1).


Insa Brutti nu se multamia de a figura WI insug in divanula- celii
pravoslavnica ala Moldovei , ci concepu vastula plena de a intrce
tata Romania spre catolicismti, indemnanda cu acesta scopa Pe Petru

cela Schiopa de a invite in trii vela cati-va predicatori jesuiti ,


pe car)", negreitti, inaltula dell din Polonia, farte interesata inteul
asemenea conversiune , s'a grabitil a'T trimite la cea dInteitiserere.
T6te piesele , relative la acstit mare afacere , sunt publicate in
preti6sa colectiune a lid Theiner.
In corespondinta sea cu nuntielti papaltt Anibala di Capua, Brutti
se intitulza : c Gran Camarier di Moldavia et Capitano di Lapusna ,

era Petra celti Schiopt ila numesce i maI pomposa : c =gnus


-c aulae nostrae magister .
In Moldova se numera atunci ca la 15,000 de catolici, in cea mai

mare parte Sae i Unguri. .


Bisericele loll pordati in linisce case, moie, .veniturl destulti de
insemnate, precum, de. esemplu, acea de la Cotnara avea anualmente
peste 500 galbenI.... (2).
Incercarea jesuitiloril nu reni, de i nimeni nu s'a gandita mama
de al persecute catu-1 de pucina , ci s'aa retrasti ei nil de bina
voe, v646'ndal cu mirare i cu nemultamire ufiti poporil estraordinara,
asupra carul'a teologia nu producea nicI ua impresiuue , incata tata

abilitatea i WI rtorica -Mora MI Ignatia de Loyola se isbia In


Waal contra stalled de granita a indiferentismulut
Brutti insa remase mare 1 tare in totti cursula domnief lui Petru
cela Schiopa, mai cu sma de calla unti Ora alii sea, anume Sinanpaa, ajunse la culmea puteril pe 16'nga Parta Otomana.
In 1591, peste una-spre-4ece ani dupa sosirea acestui venetica in
Moldova , noula princig Abma-voda , numita in locula luI Petru

cola Schiopd , porunci armailora ca sa innece pe Brutti in Nistru.


Acsta. oribill marts fost'a ea ua pedpsa pentru criminalele sale
Spontoni, Historia de la Transilvania; Venetia, 1638, p. 208, 233.
Cf. Bethlen, De rebus Transilvanicis, ed. 2, t. 5, p. 392.
Theiner, Nonunienta .Polonia; t. 3, p. 5, li altele.

www.dacoromanica.ro

45 --uneltiff contra bisericeI ortodoxo? enea ea 6re in vedere cestiunea


catolicismuluml? perit'a Ore nenoroeitula diploraata din causa confesiuniI sle ?....

Nu!
Rehgiunea n'a jucatil niel cela niaI mica rola in acsta, catastrefa.
Una cronicart1 polonti contimpurna, 'catcher' ela insu-1, constata
f6rte limpede motivula faptuluT.
Brutti funda milionara , imprumutale nesce banl l'II Arontl-voda

inca mi 'nainte de a ajunge acesta la domnia.


Principele preferi acum maI bine a beca pe creditorult sea, de
cata a'l plati daforia.
Eta totulti
(1).

4
SECOLULt XVIII.
Tragica m6rte a luI Mihaili cela Vitza semnalza pentru Roman
inceputul secolului XVII, ua, epoca de trista transitiune.intre timpil
anteriorl de gloria nation. ala i tntre ruinosula perioila posteriort
de apesare fanariotica.
Amara plangeati strabuniI nostri perirea erouluI de la CaluggrenI,
a caruia vita, sa, se mal fi prelingita inca pu9inti-pu9ina, ne-ara fi
m'Uta de 01'1 secolI vi, jumetate de suferinte, realisandasle pe atunci
regatula DacieI luI Traiana.
Nu edema insa, ca Romanil ceI ortodoid sa fi jelita cu ua durere
maI profunda catastrofa vitzuluI Mibaia, decum al" jelit'o papistaiI
din Tra Romansca.
In biserica catolica de la r6rgovisce se conserva ua mica crouica
monastica manuscrisa, pe care ne-a comuuicat'o in copia d. profesora
Arona Cralnica, i. unge, sub anula 1601, dupa asasinatulti l'A Mibaja cela Vitza la Turda , ne intempina urmat6rea frumsa esclamatiune:
a Val! acela Mihaiti-voda peri pr curanda ! Elii fusese un ii proa tectoril ala nostru , facnda sa reinflorsca acsta biserica deja in
(1) Bielski, Kronika polska od 1587 do 1598; Warszawa, 1851, p. 164.

www.dacoromanica.ro

-46
e treT randurT ruinata, , i RI tle ce noT estragemt pentru memoria

e din cronica romansca istoria resbelelort sle (1).


Diva acestil elocinte esemplu de toleranta religi6s1 a Romanilort
din Muntenia in privinta catolicismulul la inceputult secolului XVII,
s'o mai vedemt acum pe la sfritult set , utilisandt aceiaI cronicu'ti papista de la Yrgovite, in care aflamt urmat6rele":
In wild 1679, domnult Constantint erbanii din familia Canc tacuzenilort ne harazi male multe proprietati i se pregatia chiart
e a edifica templult , daca dupa lece anT de do.mnia nun& fi sure prinst m6rtea ...
c In 1689 domnult Constantint Brancovnt realisa gandult prec decesoruluT set, restaurandt biserica i tumult , i harazindu-ne
c dout clopote i alte inland (2).
,Cata sa, nu uitilmt ,. ca ambil acetT principT , atatt Constantint

erbant precum i vestitult Brancovnt , at fostil f6rte devotatI


eclesid orientale, pentru care ultimult a i suferitt mal apoT cu t6ta,
familia sea martirult cell mal oribilt din man& TurculuT, ceea ce
ridica , negreitt , cu atatil maT mist generositatea purtariT lort In
respectult eatolicismului.
Trecndt acum la Moldova, ne-aril fi de adiumt de a cita aci urmatrele doue documente:

I. -nil crisovt de la Duca-voda din 1665, Iulit 7, in care dice:


t Dat'am cartealdomnieT mele rugatoruld nostru archiepiscopuluT

a de la episcopia cea ungursca din trgil din Baal , Is'a fie tal! i
c puternicl Cu cartea domniei mele a cauta i a tin6 in tra domnieT
e mele, dupa obiceiult lort, pe totT UnguriT i SaiI , carT sunt pa-

pista! de lege, de mail, 1 de cununia, i de sange amestecatt,


e call se voril aduna ruda barbatil Cu femeil; i deugubing (glba
c pentru crime capitale) sil nu aTbal trba ugubinariT, cu Ungurii niel

c cu Saii, ci.sa alba trba numai episcopult ce maT sust scriemt ,


e i de alte adetiurl (obligatiunT consuetudinare) dupa cum acre
e obiceiuld loril de vet , pre uniT ca dceIa se aIba a'T judeca i a'T
a globi i al certa (pedepsi), carele dupa vina sea, cum este obicina
c (datina) kit. . . .
(I) In Archiva istoricd t. 1, partea 2, p. 48.
(2) Ibid.. p. 53.

www.dacoromanica.ro

-47
2. Una crisova de la Antonia Rosetti , din 1675, Decembre 14,
eare sutil aa :

(La totI slujitorii.... pentru rugatoruld nostru I6n Zambateia


c Burcuta , episcopula unguresca de la episcopia ungursca din tr:
e gula Bacaulul i pentru totI preutn sei i tircovnicil , carn sunt
din clirosultbisericeI
lora
ca sa avetl: al lasa in pace de dajde,
.
c de zletI, de le, de talen, de ortl, de sulgia, de ili11 , de unta, de
c miere , de s'II, de piel, de cure, de jolda , de podv6da, de cal de
a ()laca, de desetina de stupl, de gotina de mascuri i de o'l
i tu,
cloltuzil (primara) i ea panul' (municipal!) de acolo din trguld
a BacauluT , l'Art.' nemica sa nu'l invaluitI i sa nu'I ameste,patI ca
e Orgulti , precum ail cartl de miluire i de la alti Donml... i vol,
c parcalabI (prefectI) de la acela tinuta, O, nu ve amestecatI in jue detele lora.... l'ara catt ce mil fi gree1I rnarI de furtiagurI, d.
c avetI atuncI trba a le cerca
, (1).
Prin urmare, ca i in timpri precedintI, catolicismula se bucura In
Moldova i in Tdra Romansca , in tota cursulil secolulul XVII, nu
numaI de libertatea religi6sa cea maI absoluta, ci inca de maI multe
privilegie eseeptionale, precum , bulla 6ra, de ua jurisdictiune canoniel independinte, de unele imunitatI fiscale, i de alte prerogative,
pe carI nu p6te sa le ac6rde asta-4I nicIchiara legislatiunea Statelora
din Occidinte.
sa nu'I fnchipusca cine-va, cum-ca ua asemene estraordinaria
toleranta nationall ara fi avuta drepta organti ntimaI autoritatile civile ale tereloril n6stre.
Nu!
Cleruni romnesca era tota-d'a-una in acsta privinta nu mal pu9inti liberala de cata poporulii, de cata boerff, de cata principn.
Astil-fela in a doua jumatate a secoluluI XVII, mal' multl catolicl
din Moldova imbratiVindil din diferite impregiurarI religiunea ortodoxa, vicariula papan' se adresa, personalmente catre celebrula Mitropolita Dosofteia , cela mal' ilustru parinte ala bisericeI romane, i
ca.tre ceI-altl patru episcopI diocesanI, carl totI Fati priimita Cu cea
mal mare afabilitate, eliberandu'l indata una acta, in puterea carilla
era permisti tuturort catoliCilora, ce trecusera deja la ortodoxia, de
(1) Veg ambele documente 1E Fdia pentru minte, 1845, p. 23 i 37,

www.dacoromanica.ro

48 -a se reinterce-la rituld 16rd primitiva, rara niel' tal temere din partea administratiung laice i'eclesiastice a terel.

Ata insee cuvintele archiepiseopulul catolicd etru Parchevid


din 1670:
a Accessimus Metropolitanum Provincias et Diocesanos Episcopos
e Schismaticos Valachicos , rem serio proponendo 1 obtiuuimus ab
e omnibus favorabiles literas, .ut si qui ex nostris velint ad pristinum
e Catholicorum statnm redire, possint et valeant..: (1).
Desfidemd pe orT-cine de a descoperi cera analogd In analele ce-

lord-l-alte pop6re : facut'at vre ua data astd-felh catolicil pentru


protestentI ? muscaliI sed greciT pentru papistaI ? rnusulmaniT pentru

cretinl ? sunnitiT pentru iitT ? ul secta reformata pentru vena alta


secta ?....
NoT uniI fu zadarti ne sgandarimd memoria spre a gasi macard
und singurd esemplu de III abnegatiune religiosa atatt de sublima!
Ba inca din contra, pe candil cleruld romanescti autorisa pe cei
IntorI la ortodoxia de a reveni la rituld occidentald, tocmal in ace1a1
timpd , adeca ton cam pe la 1670, eta ce scriea inteua situatiune
identica una preutil papistad, stabilitd In Muntenia :
III Bombea din Campu-lungd, maiitata dupa n'id catolicd, pric mise relikiunea barbatuluNed ; murindd fusa acesta , ea redevesi
e ortodoxa d'impreuna cu duoI fiT al' seT.
e O d6mne! daca ara fi in puterea mea, pe nesce asemenT fiinte, ea

e le-ail biclui ca cru4ime pe piata publica, le-ad stigmatisa cu seme nuld infamieT perpetue, i 1e-ad forta a se reinterne In sima bisee riceI mele! (2).
Ce enormi diferinta futre sangerosuld limbagid ald acestuT fanatica din Europa cea civilisata i intre dulceta eminemente evangelica
a mitropolituluT 1 a episcopilord din barbara Romania !

SI ne fialertatil a nu vorbi nemicd despre secoluld XVIII, cad nu


este ald nostru, ci ald acelord lapedature din Fanard, pe carl II respinsese cu desgustil din sinulti sea nationalitatea, greca, i pe carl
Kurz, Magazin, t. 2, p. 70.
Relatio de statu Valachiae, In Engel, Vesch. d. Walachey, p. 116.

www.dacoromanica.ro

-49
urgia Cerului, batandu'I joeti de omenire, 11 puse apoi pentru und
vct intregil in fruntea posteritatiI lui Traian !
SI spunema numal atata, ca pang O. in acea infernala epoca, liberalismula natural ala poporului romanti incerca a se lupta, din calla
in cand, contra bigotismuld bizantina , ce se impusese terei ca ua
noul specia de beilica.
Operele filosofului dela Forney gasTati una resunetti pe termii
DunariT , i revolutionarula Carra , ce petrecuse mai multi ani in
Romania, observa cu acsta ocasiune :
Gustula autorilorti francesi ara put deveni aci una obiectil de
a comerciti, dad, patriarcula de Constantinopole n'arii fi amenintatil
I cu mania luT Dumnellea pe toti aceT ce ara cut* O. citsca car( tile serse de catolici i maI in specia de Voltaire !... a, (2).

(2) llistoire de la Moldavie; Paris 1778, p. 219.


4

www.dacoromanica.ro

IV.

MAHOMETISMUL IN ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Originalurile tractatelora nstre cu Turcia nu maI esista de multa ;


dar nu este cm neputinta de a le restabili 6re-cum, daca nu in litera,
cela' putint in spiritti , multamita, indicatiunilora , conservate pe id
pe colea in cronicele natiOnale, gi a caxora veracitate, in acsta pHvintit, se justifica pe deplina prin tnsrigl natura &did a secolarelora
relatiunI ale Moldova' gi ale 'revel RomaneseI cuimperiulaotomana.
Romanfl ,
4ice Cantemirt , vorbinda aci despre amhele termuff ale MilcovuluI totti-d'ul-data ,
dei imOratieI Turculdi
e banl a da legatI sunt , lug bisericele , lege, judecatile, obiceiele ,
nesmintite i nebetejite
pazita; copiil Romanilora
jail a fi, precum alte supuse wile patil , n'aa' suferita ; medgita
turcescti a se zidi, sti biserica In giamil a se preface, png la vre (1).
C mile n6stre
veluta
In respectulii Moldovei, cronicarula Nicolae Costina napI specifica

a.poI, cum-ca definderea de a editca templud musulmane In Val


ar fi formata anume puntula ala 9-lea din tractatult luI voda Bogdan cela Orba cu sultanult Baezid II din 1512, resumanda sensula
articluld In urmatorulti moda
Duch' nu vora put6 cump'ra panAnturI in Moldova , ori a
e av ,

sa a se al*, niel a av sa a face giamie niel intr'unti

a chip . (2)
Cata se atinge de Tora Romansea, istoria fratilora Tunusli , basandu-se pe alusiunile mai multora firmane posterifte, enumera, pinCroniculit Romano-Moldo-Vlachilorii; Ia.ii, 1835, t. 1. p. 92.
In Cogdinicianu, Archiva Romeinscd ; ed. 2. t. 2. p. 265.

www.dacoromanica.ro

54

tre conditiunile tractatului la von Vladislav Basarab cu P6rta Otoman din 1460, urmdt6rele clausule esentiale :
e TurciI, ce von veni in trd pentru comercid , vord fi datorl A
e ardte de nude gi din ce loca sunt, gi dupd, ce vord cumpha sd volt
e vinde marfd en derddicata, numai in orage, rd nu gi in alte locuri,
e se .vorti int6rce fard intdr4iare inder6td ; el' nu volt fi liberI a lua
e niel servitord nicl servit6re dintre Romani, niel sa and locd deoe sebitd pentru inchinaclunea lord
(1).
Aga dark este positivti, cuma strdbunif nostri nu permitead niel
de cum Turcilord de a cladi in trd templurI musulmane , ceea ce
constitud, negregitd, und actd de netoleranta, Ina politicd, rd nu
religiosa, de vreme ce mobilulti cell% invederatd ald Romamilord era
curatti numai tma de a nu deveni cum-va mid pagalicd otomana.

In adev6rd, maI nainte de luarea Constantinopolii, pe andd Osmantaii nu se parean hied a fi destuld de periculogl, multimea lord
implea Romania fli-1 ca mal micd pedecd din partea strIbunilord
nogtri.
. Pe la 1454 und marturd ocplard povestla, ca a gasitti pietele Mun-

tenieI totd atfttd de pline de Turd ca gi de Romftni: c-in als grose ser menig als dy walachen selbst
(2)
Cuviintulti e kirvand sd e kervanti , ne intimpind in cris6vele
muntene deja de pe la 1480 (3), ceea ce corobor6z1 intr'unti modd
filologict fntinderea vechfului 'leg* otomand in aceste tore
Ina , &lard In urma in cheidrii tractatelord celord restrictive cu
P6rta, Romanif WO inca ad avutti sute de ocasiunT ca a probeze ,
camel scid a tolera religiunea musulmand, intocmaI ca gi pe cele-lalte, mal bune s66 mai rele.
0 carte domnscd de judecata, din 21 Iunid 1560, suna aga :
e Intru Domnulti Cristd binqrcredinciosuld gi multd-piosuld gi au tocratuld Petru voevodd, fiiuld marelul Mircea voevodd,iu gratia lui
e Dumnoled gi cu darn% dumnepescti stdpantigi domad a t6td Tora-

e Romdascd , amd bine-voitd domnia mea, cu curatd gi luminatd,


e Anima, a da acestd pr-cinstitd gi de preferintd, crisovd domnescd
Tradacerea lul Sionti, p. 69.
In Archie des Vereins fur Siebenbtirg. Landeskunde, N. F., t. 2, p.163.
Venelin, p. 122.

www.dacoromanica.ro

55

a santa gi dumnepescil mitropolie , care este marea bisericg dome nsca din T6rgovisre , uncle se serbza Inaltarea DomnuluI Durna neipg gi Mantuitoruld nostril Jesu-Cristg , ca sal fie mogig totg
satulti numitg Anin6sa cu totti hotarulg , fiindu'i vechia gi drpta
a proprietate , cump6r1tura reposatului Basarabi-vodg dela jupanita
a lul Mico gi dela fiii sel gi dela ginerele luI Mico anume Nang ,
c dreptt 20,000 de aspri; lar dupg acela pgrintele vladica kyr Efremli
a dela acelg santti locagg avandg judecata de 'naiutea dornniel mole
a Cu Hamza Turculti i cu nmulti liff pentru acelg satil sitipra-4isg,
a cliandil Hamza gi nmult seg, cum-ca Anin6sa aril fi proprietatea
a lorti, decI doinnia mea amt cercetatti gi aniti judecata dupre drep tate cu tog cinstitiI carmuitorI domnesci, gi mg pusa la cale aga,
a ca Harnza gi nmulg seg sa aduca 24 de boIerI, sl jure el de 'naintea

a domnieI mele ea satult Aningsa este in adevarti alg lorg ; apoI


a de 'naprenna cu ace 24 de boIarY pusu-m'amg domnia mea a
cauta din nog causa acelul satti , gi ama cititg cris6vele tuturorti
a domnilorg preceding , gi mg constatatil , curnca incg mogula lul
a Hanna perduse satulg Anin6sa pentru tradare in pie reposatului
a V1adg-vodg Calug6rulg , carele dede atuncI acelg satg jupartuluI
a Milco... , (1)
Iatg darg stabilitil de secolI in Muntenia , nu langl Dunare , ci
tocinaI in mung, wig nmg intregg musulmang allg Turculul Hamza,
al' cgrilla strabunI stapanisera 'in linisce satulg Aninsa , servindd
domnilorg gi terei de o potriva cu tog Romanil , p6n6 ce ung mogti

alg seg cat's pe la 1510-1512 in disgratia luI vodg Vlada-CIlugarida.


Asemenl Turd trebuIag sa fi fostg pe atund 1estu1a de numerogI
in Muntenia , de yreme ce crisovult lul Petru cela SchIopg notificl
faptula ca pe ling lucru frte ordinart, afetanda limpede, ca Aninsa
nu se cuvine 1111 Hamza , nu pearl' el e Turca, ci pentru ca nu are
dreptate, cad' altg-fellu, cu tag paggnatatea sea, principele nu s'artt
fi sfiitti niel decum de a'I da o precadere cbiard asupra venerabilulul

mitropolitg Efremt!
In Moldova ne intimpina totti pe atund el Alta specia de colonic
musulmane nu maI pu9inti curi6se.
(1) Ibid. p. 175-178,

www.dacoromanica.ro

56

Acolo tractatele Cu P6rta Otomana, mal esplicite in acsta privinta


de catt acele muntene, precum s'a putute deja observa maI suse din
comparatiunea textuluI luINicolae Costint cu alti fratilore Tunusli,

nu ingiduke sub niel une cuvinte aedarea Turdloll in tra, inse


numal a Turcilore , 'far nu i a celore-l'alte nationalitatI mahometane.
Italianule Giovanandrea Gromo , carele cunoscuse Moldova cam

pe la 1564-70, dice intro altele :


c Sunt Pr'ua trel-sute de cottine locuite numaY de Mari, earl
g se lupta sub stgurile donmului tere contra tuturord inamici4 lore de pe'npregfurti, cu acela1 credinta, ca i insiI Moldove4 nil.... (1).

Mint-nit Georg Reichersdorff, ce visitase Romania eu vrio treldecT de ani maI 'mike, aflase acolo nu trel-sute , ci One la einclsute de stabilimente taterescio , dil tre call se vede insa ce, o parte a
emigrate apoI peste Prute sal peste Nistru, in intervalult necontenitelord desordial administrative i resbele civile.
Eta ce dice acestil caletort
t TatariI din Moldova servesce cu fldelitate domnilorti terel chlar
C contra invasiunil celord-PaltI `Mari din earl. (2)
Din acsta poporatiune Mara eira mal multe familie boerescI
din Moldova , unele adjungendt pone la domnia, precurn CademiriI i CehaniT, done nmuff d'ua potriva ilustre in analele Romania , dintre call celd d'anteie a esistatt One maI de-una-ti in
Bucovina , cufundatti in seraeia i in obscuritate, rti cel-l-aly s'ati
desmembrate in mg 7nulte ramure deosebite , WO de 'neolo pre- .
cum i de 'ne6ce de Milcove, sub numele maY modernti de Racovita.
In secolulti XVII, afara de TatariI eel' colonisatI, ma.I apare inca

In armatele moldovene patru i mal multe regimente see capitanatuff de aa numitiI lipeani, (3) venig din Polonia i in privinta earora noI suntemt dator a presinta aci cate-va detalie, neeunoscute
istoricilorti nostri.
La inceputule secolulyl XV maI multI 'Mari, alungatI din cuIbuArehiv des Vereins ; N. F., t. 2, p. 43.
Chorographia Moidaviae; Coloniae, 1595, p. 50.
Kantentir, Besehretbung der Moldau; Leipzig, 1771, p. 210.

www.dacoromanica.ro

57

rile lord delng5. Volga prin furia luptelort intestine, cIntaserd. adlpostt in Lituania, capdtAndt de la principil de acolo privilegiuld de
a reman rtahometanT.
13n6 la re.gele Sigismundt III, bigott din sc6la jesuitismului,
posteritatea acestort emigrant' primitivl se bucura in deplind linisce,
pe acelaei picIort Cu toff locuitorii crethii al Lituaniel, de diferitele
drepturI ale cetriteniei poloue.
In 1609 se incepu de-IA-data u g6di. sistematicI i incuisitorialtt
contra nenorocitilorti musulmanI, i n'a mal incetatii, mal multt st
maI pu9int, pni: la ingt-I cgderea Poloniet (1)
Acsta fu causa veniril unora dintre el in Moldova, unde at fostil
primitI cu bra9ele deschise , ea totI aceI ce oferTat cu siuceritate
saugele lort pentru aprarea hotarelorti terel, fir1 deosebire de oriLine i de credintl. (2)
Se nasce acum intrebarea, cum de puteat top acet1 TiltarI din
Moldova, Lipcani i ne-LipcanI, vechi i nouT , precum
eel
colonisati din Muntenia, de a satisface in libertate prescriptele religiunil musulmane pe teritoriulti romInt , de vreme ce nu posedeat
niel tint templu de cultulti lord' ?
Cestiunea nu e anevoe de resolvitt pentru ori-cine a studiatt macart in trctd dogmele proorocului de la Mecea.
Ttl lumea este ut gia mid.,
4icea Mahomedt.
Edificarea templurilort nu se p6te considera ca ug necesitate reci simpla numaI ea ud, fapt6 merit6ri6.
Butil sc6lele, spitalurile, sunt mai pldcute lui Dupinepti decatt
zidurile uneI giamie.

OrI-ce loct pur sti purificatt pte servi pentru religiositatea


unul adeNdratt musulmant, intocmaI ca i templult.
Fa pe pAretele easel tle sernnult numitt krible , carele artl
directiunea spre Mecca, i apoI inchin-te in pace lul Allan i Pro-

fetului set. (3)


(i) Czacki, O Tatarach, in Dziela , Poznan , 1845 , t. 3, p. 312.
Ved'i scrierea mea Baba-Norcieft", in B mitinalft, 1868, Aprile.
Gantemir, Siskma religiunti mahometane, (rusesce); Petersburg, 1722,

in-f., p. 175, 216. Acsta carte, de ui raritate f6rte rnare chiarii in Rusia, se
an in biblioteca mea.

www.dacoromanica.ro

-- 58
Precum vedetI, Madi gi chiaril Turca Jiu aveali theY u trebuintl
absolutA de gIamie spre a put gusta in RomAnia t6t1 plenitudinea
toleranteI religise.
InsA ceea ce probzA, mal' bine de cAtil orI-ce alta, cum-el poporuld
romAnd nu se gAndfa nicI-1.1-datl la mahometismd, in desele sle benirl Cu pAganil , este vechfa balad nationalA despre c Codrnulti de

la Movilld
Acestd pretiosd monumentti de literatura nlistrA poporarA, compusri pe la inceputuld secolulul XVII, pe candti domnla in Moldova
vodl Alesandru Ilia, adjunse p61.16 la nol in gura teranuluT sub
doue forme, ce se deosebesed maT cu gala, prin urmatoruld variantd.
Intriuna cAntAretulti dice
Domnule

Ta!

e Tu pe Gua* nu'l asculta ,

C el vlata ti-ora scurta!


Greca-i fiar clumtin6sg,

Grecu4 limb veninsI,


sit !...
e Ce parunde

In cea-l-alt1 forml, In locd de Greca apare Turculd


Turcu-i fiar sd duml6sil,
e

Turca-i 1imb venins,

4 Ce p6trunde

6s !...

(1)

Prin urmare , Greculd cela pravoslavnied gi Turculd celd mahometand sunt absolutamente totd una in ochil RomAnului , tildad avemd dreptuld de a maf repeta incl u6-datl, cu uA convictinne intal:HA gi mal multd prin seria probelord de mal susti, cum-cA netoleranta pArintilord nostri in respectuld Osmaulailort a fostil totdd'a-una curatd politieg, rti niel de cum religi6s1

(1) Alexandri, Poesie poporare ; editia 2-a pag. 90, 95.

www.dacoromanica.ro

V.

ARMENII.

www.dacoromanica.ro

Rituld armnd se pate considera mal multa ca ul secta egita din


biserica ortodocsa, durad ca urt confesiune deosebita.
Estrema rigurositate a postula, obiceiulti de a celebra Cradinnulti
In aceIall 41 cu Apa-botza , gi altele de ae6sta natura, sunt nisce
diferinte pr-secundare pentru a constitu distinctiunea una eclesie.
totugI Greca' ati manifestata tota-d6-una mili despreta suprema
gi chiara o ura inv'paiata contra religiunil Armenilorti, mergnda cu
calomnia pan acolo, in cata sa impute acesteI pacInice gi industrise
nationalitatI scandalulti de a adora pe un t cane. (1)
Este Ile mirare, ca 011'6 gi strabuniI nostri, atatti de moderall in
tate-cele-1-111e privinte, nu se putear' staprtni de una felti de necad
contra Armenilora , motivata pe de ua parte prin vita posomorita
1 ascunsa a acestuI poporti, pe de alta prin avutiele luI, in fine prin
fabulele, ce le inventza orIli-unde invidia gi le mantine misteriula.
e Irmnulil pl5tesce glaba, dice cu ironirt una vechiti proverbiti,
rti templulti armenesca se numesce in limba 'lastra vulgar. nu biseria, , ci capisce, ca gi ala idolatrilorti.
Unti canted haIducesca canta :
Vornti cobort noI la tr
c 'omil imblti la scarit
g Png 'n mandra primbrit,
'onli'l ei la codru r,
La marginea qesuld,
g La captulil codikluI,
4 In calen Armnuld

* (2)

Hudobaw, Monuntentele istorice ale religiunii armene , (rusesce);


Petersburg, 1847, p. 150-152, 207-209.
Ronicinia literarci, suplem., p. VII, nr. 30.

www.dacoromanica.ro

-62
A fosta und principe moldovenesca cam smintitti , lima Romana
de origina, Stefana Rarea , care merse i mat departe decata hop,
comitanda In privinta religinniT celeT mal neofensive unicula actd de

netoleranta, mentionatt in cronicele n6stre : c pre Arment, pre unit


c de buna voie, cu juruinte i Cu darurt finplandu-T, pre altil Cu sila
c l-a botezatti. (1)
'apot ce este 1 mat curiost, tocmat acesta persecutora Tubta ult
Armncl, ca care avu und fiin, anume pe celebrula mal in urma prin
vitejiele Ole Iona-voda celt Cumplitt , fncata fnsaT g6na contra
ritulut armenesct s'ari put esplica, pe base psicologice, dad nu prin
caracterula nebunateca ala principeluT , bleat prin fanatismula unel
amante convertite la ortodocsia (2).
Lasandi ins6 la a& parte acsta singura esceptiune de tott estravaganta, generalitatea istoriet romane ni arta pe Armen!, dei persiflati 6re-cum In unele nevinovate idiotisme ale limbet n6stre, dei
trainda cam in disarmonia ca volnicit de prin codri, totut In fapta
prosperanda i f6rte multamitt pe termil Dunaril, uncle et se stabiliaa mat cu preferinta In Moldova , ce le venia mat apr6pe decata
Tra Romansca. In cama lora din Oriinte.
Biserica armna din IaI a fosta fundata fn anula 1395, ra acea
din Botoant inca In 1350, adeca inainte de aa numita descalecare

a VI Drag*. (3)
Pe la 1418, sub Alesandru cela Bunt , alte 3000 de familie armene, alungate din patil prin ul inVasiune persiana, se aplara tota
In Moldova, distribuindu-se mat cu sma fn oraeje Sucva, Hotina,
Botoant, Dorohoia, Vasluia, Galati i Ia1. (4)
Este Invederatti , ca acsta Doug colonia nu T-art fi fndreptatti
paii spre Romania, sa n'o fi precesa buna primire, pe care o avusesera deja coreligionarit lora cel stabilitl de mal nainte.
In adevera , fuse1 fontanele istorice ale Armenilora ni arta Intro anit 1415-1445 una vladica. ala lora In Moldova, anume AveUrechiei, t. 1, p. 174.
Toth de acsta vorbesce Hazy, Historia Hungariae, Tyrnaviae, 1737, t. 3. p. e, intr'unil pasagih, pe care Gebhardi , En-

gel, etc. nu l'ail Intelesti, aplicinTO'hi cutre Bogdanh Lapusnianulh.

Vep opera mea lonn cellti Cumplitfi, BucurescI, 1865, p. 6-7.


Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie ; p. 53.
Pray , Dissertationes historico-eritiecte ; Vindob. 1775 , p. 170.
Wolf. Besehreib. der Moldau, t. 2, p. 60.

www.dacoromanica.ro

63

dica, (1) ra peste una secola i. jum'tate, acesta episcopata eterodocsa avea in fruntea sea pe unula nurnita Iba, a caraa reedinta.
era in Sucva, adeca chiarti in antica capital a Moldova. (2)
Totil acolo, pe la mi4a-1ocula secoluld XIV, una Armnt edifica,
ua monastire in numele Santuld Axentie ,, in partea occidental l a
oraguld , unde se conserva pOnt+ ma d-una-4I O, ptra sepulcrall
en inscriptiuuea : 4 aci jaco Agopa , fundatorula acesta locati in
anula 1551. (3)

Pe la 1600 Bogdana Donovaca zidi raI in Sacha, in numele


PA-curatel FecY6re Maria , tia alta monastire , pe care o gasima in
fl6re inca in 1707. (4)
In fa9a, unora asemea fapte , estrase din monumentele armene
proprie, rti nu din ale n6stre, este imposibilti de a se maI indoi cine-

va despre marimea toleranta religi6se a Itomanilort pentru acesta


rita in cuisa de maI bine de cincI secolI1
Urmatorula documenta din 1669, aflatora in originala in Archivulti Statului din BucurescI, pachetula monastiril Golia , va servi a
mal complecta conclusiunea de mal susa, basata esclusivamente pe
izv6ro istorice esterne
e Adeca ea Chirill, oltuzulti armenesca de Oiga de Sud," 1 mi.
4 fecIorult mea cu DraghicI, scriema i marturisimti cu acestil ade-

e vsratti zapist ala nostru , de nimeni nevoiy niel asupritI, ci de a


c n6stra Una vae , ama vhduta.a n6stra drpta ocing i moil, ua,
falce de vida la terga la Atuhrg in denla Mandru, futre viia la
e 'vana potropopula armenesct din josa i intre vila la Marco are 'anula din sasa , care falce de vill ne-aa fostil nona moia de la
e moif nostri i de la parintil nostri, acsta o ama vnduta noI pa rintelui*Macarie egumenulil de la santa monastire de la Golia de
4 trgil de IaI, dreptil cincI-4eci de la batutI, i ne-a data Orin-

e tele egumenula totI acetI bala 50 de lel batutI, filtra mande


n6stre , de 'naintea potropopula Ivana cela armenesca de Sue cva, i fecIorulti sea popa Simiona i Carstea ginefele Chirilet, i.
Barancz, Vieiele cdebrilor 'el Armen in Polonia (polonesee), Lemberg,
1856, p. 55.
Ibidem, p. 141.
Ibid., p. 5.

Ibid., p. 80, 31.

www.dacoromanica.ro

64

Luca armnn , i Tudori negutatorulti i Mihalache negutatorn i


a de 'naintea a multi negutatorI i 6menI bunI etc. (1)
Acesta documenta , in care vedemil preuti i potropopI armeni ,
pe de ua parte confirma datele deja cunoscute despre libertatea cultuluI lora in Romania , Ora pe de alta ne mai inzestrOza ea ul notiune nourt frte importanta, i anume , cumca burgesia, armna era
atatil de respectata f ii unele orae ale n6stre, incatil la Sucka, buna
6r1 , ea potedea ua administratiune municipala separata, in fruntea
carira se afla in 1669 Chirila goltuzd armenesca D.

Se scie, ca cuOutula oltuzi. derivata din Schultheiss germana,


desemna alta-data, in limba de dincolo de Milcova, pe capula munipe care MunteniI liti numiati judetti
Acsta esistinta a uneI organisatiunl comunale armene neatrnate
de acea romaasca , ba Inca tocmai in v. echla reedinta princiara
Sucva , demonstra ea singura inaltulti grada de fav6re

religisa, ci chTaril politica, ceca ce este negreitti co multa maI


-grava, pe care strabunii nostri nu s'ati sfiitti d'a o acorda laborioilora 6spey, veniti ad de sub plele Caucazulu.
Cata *sa, observainti, ca Armed': scieaa a se areta In impregbrarile
cele maI momentse destula de bunI patrioti romanl spre a fi meri-

tatil ca tan dreptulti uti asemenea distinctiune.


In secolulli XVI, sub voda Tacobti Despota, pe calla boerff moldovenI se resculara contra acestul nefericitti martira alli civilisatiuniI occidentale , numaI ArmeniI se intreceati care de care in manifestari de devotamenta pentru dnsula , fiinda espuI asta-felii , in
urma catastrofel, a suferi tota urgia invingtorilorti (2).
In 1671, domninda in Moldova Duca-voda , Arnauta lacuna de
bauTi de sang, ArmeniI aa fosta OraI eel' de 'ntkiti dea lua parte

la ul conspiratiune curata nationala, in capula cad% se pusese


falmosula serdaril Hancu (3), prototipula spirituld de opositiune in
Romania, remasil nemuritorn prin proverbiula rnoldovenescil : von.
vrea, Mimi ha .
Revolta fu nenorocita.
Archiva istoricii. t. 1, partea 1, p. /39.
Sommer, Vita Despotae, p. 46.
Pray, loco citato.

www.dacoromanica.ro

-65
ConjuratiI aa fosta invinI tutea batalla. de 1nga. Chiinla i
silip a fugi din tra.
In orI-ce casa insa, ArmeniI se pota lauda de a fi jertfita i eI capetele lora, asta-data, ca 1 in timpff cel vechI, d'impreuna cu pafinta nostri, pentru isbanda causeI romane...

www.dacoromanica.ro

VI

LIPOVENII.

www.dacoromanica.ro

Romanil numesca LipovenI diferitele secte religi6se esclusivamente

muscalescI, dintre cari una avusese de fundatora pe una eresiarca


Filipt, de unde I-a i remasa numele de Filipovenl, prescurtatt apoI
In limba n6stra prin suprimarea une)" silabe. (1)
De gi numarula acestora secte este f6rte mare, deosebindu-se una
de alta prin mii de nuante, totugI se obiclnuesce in genere a le imparti in doue marl categorie : popovscina adeca ereticI ca preutl gi
bezpopovscina sOn ereticI Ara preutI. (2)
Dintre acestI din urma, secta cea maI pericul6s6 este aceea a aga
numitilora scopiti, ce se distinga nu numal prin barbara mutilatiune
ci inca prin ua ard6re criminall de a supune acesteI opea

ratiunl pe altil, cagtiganda adepti prin fort, prin fnduplecare


priu corupthine : ori-cine dintre angii reugesce a face doui-spre4ece proselitI, dobandesce venerabilula titlu de apostola.
Acsta secta, apandar in Romania pentru prima.ra in secolula
de fa9a, a fosta singura espusa la una grada Ore-care do persecutiune,
in privinta carita ta ce serie una Lipovna nascuta i traita in Moldova, Mena opera, f6rte interesanta pentru istoria tuturora sectelora
muscalescI din terele n6stre

c Scopitii aa fosta alungatl din Rusia sub imperatula Alesandru I, fiinda considerati ca cele maI fetide capre din turma lui
e Crista.
c Cautanda refugia la IagI, eI fusesera dintru 'ntia respine din t6te
c partile, p-ana ce alergara, in fine, la mitropolitula Veniamina, supliVernav, Physiographia Moldaviae; Budae, 1836, p. 16.
Krasinski, Histoire rligieuse des Slaves ; Paris, 1853, p. 371.

www.dacoromanica.ro

70

e canduld cu umilinta de al. protege, sub cuvantdminci unosd cuma,


e t6til. dissidinta lord de cata biserica resaritna n'a , consista de

t catd numa in unid de a se castra.


c Mitropolituld , ca una parinte induratord, mai fiindti inc. linee lata prin ipocrisia lord , i se fa,cu mil de aceste oI retacite inteul
c tara straina. , incatd il lua sub ocrotirea sea, cu conditiunea insa
e ca eI se frecuenteze regulatd biserica metropolitana, A se impartae 6sca, din Antele Talle cate de trel off pe totd anulti, i s nu mai
e castreze pe nimenI, mal cu sama dintre Romant
a Cu acsta randuiala scopitil ad petrecutd in Moldova aprpe
e doua-lecI de anl, bucurandu-se totd-d'a-una de fav6rea mitropolie tuluI.
e In sr6ritd , fiindd industi in banuiala chiard de catre ceI-1-alti
e LipovenI , carI se iritati de a nu posede celd puind in aceiaI proe portiune gratiele capuluI bisericeI moldovene , mitropolitald se dee cise ideo cji a se incredinta eld insuI despre sinceritatea scopitie lord, invitandu-I la und pranpi i oferindu-le nesce bucate de carne,
t ceca-ce este In orare la acsta secta.
e Pue in positiune de a fi desmascatl, el se turburara, incepura a
e striga, i se aruncara cu ameuintarY asupra archipastoruluI , carele
e diabla putu scapa din manele lord, fugandil i inchiOndu-se hit? tia
a cada.
c Dupa acsta proba, mitropolituld, retragandti protectiunea ce o
.e dedese scopitilord , II lasa pe manele puteril" laico, cu alta maI
a multd, ca tocmaI atuncl el maI cutelasera a castra pe und Romand.
Divanulti ii osandi la pedpsa de a fi impucatl.

e Speriatl de acsta otartre , el" parte emigrara in Tra Romae asea, de unde ad fostd silitl a trece in Turcia, parte cntara sprie pulid consulatuluI rusesca, obligandu-se inscrisd a nu maI castra
e pe nimenI p. (1)
Aa clara toleranta re1igi6s1 a Romanilord se intindea in fondti
pana i asupra perniti6seI secte a scopitilort, pe care autoritatea civill

a terel se valu fortat a o infrana numaI in urma unord violinte i


abusurl nepomenite, fara sa fi avutil in vedere catull de puind, gil
(1) Ceilugrula Partenie, Ceiltoria prin Rusia, Moldova, Turcia fi Palestina ; (rusesce); Moseva, 1856, t. 1, p. 178-180.

www.dacoromanica.ro

71

t'ara a fi cercetata matara , dogmele teologice, ritualutti gi. cultuld


acestora furiogI propagandigtI aI castratiunit
Cata despre ceI-1-alti Lipoveni, mal inofensivI prin eresurile lora,
nemica gi nimenI nu'l-a impedOata niel' ua-data de a funda pe teritoriula romanescil colonie intregi, de a zidi biserice gi monastirl in sensulA

propriei lora credinte, de a locui in orage gi prin sate, de a av una


clera separata, mal' pe scurta de a usa de tte avantagiele libertatil
religi6se, Ara cea mal' miel icana din partea administratiunii civile
sg eclesiastice.
Eta ce ne mal simule in acsta privinta cattorula lipovnti, pe care
ila citaramti deja asupra sectei scopitilord :
c La distanta de patru poste de la IagI, nu departe de trgula Falc ticenii , futre apele Moldova gi Sireta , este satula Manullovca ,
c al' caruia toti locuitorri sunt Muscarf ereticI, in num'rd de O, suta

c de case gi maI bine, venil aci din Rusia sunt acum peste 150 de
c anI.

c In apropiarea satuhfi se afla treI schiturI, unde petreca calugriI

c gi calueritele lora.
c Acsta colonia nu profesa tia singura credinta , ci maI fil-care
a dintre el form45. cate ua secta individuall, discutanda gi certnduc se mena uniI cu altiI asupra punturilord de doctrina . (1)

Autorula lipovna scriindg aceste randurI in 1855, se constata


dar, cuma, satula Manullovca fusese fundata inca maI 'nainte de
anul 1700, adeca tocmai in acea epoca, in care d'antld reformele
bisericesci ale celebruluI patriarca moscovita Niconti gi ual in urma
porunca lu'l Petru cela Maro; relativa la raderea barbelorti, produsesera ua adev'rata perturbatiune in spiritele Muscalilora , indemn'anda pe cei mal fanaticI dintre el de a cauta tia alta tra, mal pulir reformatrice gi rnaI multa barbo-fila.
De atund in c6ce, in cursa de una secold gi jum'tate, sectarii, fugaritl din Russia gi age44 in Manuilovca, igI mantinura in linisce
-eresuld lora, de gi tocmai *in vecinatate, cale de veu cate-va csurI,
esista ua monastire romansca f6rte ortodoxa, numita Vorona.
Cal'torala lipovnti mal' descrie fila, mai multe alte asemenf colonie de eretici in diferitele pIrtI ale Moldove, precum, de esemplu
(1) Ibidem, p. 78.

www.dacoromanica.ro

72

satula Socolintil de langa Sucva, la departare numaI de ul aruncltura, de ochI de la monastirea Dragomirna , creatiunea familia Movilescilora i unula din culburile cele mal' renumite ale ortodocsiel
In Bucovina. (1)

Iceste detalie , estrase t6te dinteo Matara propria. aa clicnda


lipovensca , ni se para a fi pr suficiintI spre a demonstra %tetina
moda palpabila toleranta religisa a nationalitatiI nastre pentru
feluritele secte, resarite din brazda ordoxid, precum ama mal demonstrat'o deja mal susti, prin ua lunga seria de probe documentale, in
respectula protestantilora , a catolicismuluI , a musulmanilora i a
ritului armna...

..-/+-..-..W..........-sey.,

(1) Ibid p. 18.

www.dacoromanica.ro

VII

JUDAISMULU IN ROMANIA.

www.dacoromanica.ro

Nu credenn , ca pe t6ta, fa9a pamentuluI sa fi esistatil candil-va


vre-ua alta, nati onali tate atatil de universalmente persecutata, atatti de
universalmente despretuita, atatq de universalmente urici6sa, precum
# fostil maI in totl timpil i mai in tte locurile vagabunda posteritate a luI Israela , a carub, istoria se pare a fi ua lunga demonstratiune a und urgie fatale i misterise.
Cele de mal multe ori acsta neimb1an4ita g6na contra Evreilort
avea unq caracteril religiosA in bita puterea, cuvintuluT, mai cu grill
in sinulti pop6relorq crestine, an carora fanatismti 41 lacea ua, pla-

cere de al confunda la unil lo0 eu ristignitorii lui Cristri , de i


Sublimulil Mantuitorti alti omeniril ne poruncesce a Yerta, &ti niel
decum a ne resbuna asupra ucigailorA set
Romania formza una dintre cele doue-trei esceptiuni isolate din
acstil regula generan, : strabuniI nostri ail acordatil totti-d-una IsraelitilorU, si-i mal bine 4ic'ndA diferiteloril confesiuni judaice, maI
multil sei mal puOnil departate de la legea primordiala a luI Molse,
intocmaI aceNY toleranta , de care se bucurail la noI t6te culturile
eterodocse, crestine i necrestine.
Dorindti a arunca aci ua, ray, de lumina asupra acestel cestiunl,
p6'n' acum atatti de obscure, noI suntemil datoff, maI 'nainte de t6te,
de a distinge cu starninta treI fase cu totun deosebite in istoria Israelitilorti pe termiT Dunarii, fara niel' unq nodb de legatura una cu
alta, i anume judaismulli primitivg , judaismult spanion , judais-

mun plonil.

www.dacoromanica.ro

76

1
JUDAISMULtj PRIMITIVt.
Se pretinde , cumca imperatuld Traian ar fi ghsitd deja in Dacia
stabilimente de Evrel , incatd d. Vaillant nu se sfiesce a esplica numele OrguoruluI Adjud din Moldova prin etimologia Ad-Judaeos,
adica o colonia, jidovscit (1), uitndd din zapac611, c maI este inca
ebraisamd i
und Mud in Transilvania, pe care WI ard trebui

pe acela , orl sl le Wand in pace pe amnduoe; iar Sasuld Hauer,


mergndfi i maI departe ca escentricitatea unei filologie red intelese , deduce numele oraulul TalmacIu din cuvntuld Talmud, (2)
uitndd i eTti ce-va, i anume cl Mina, primuld monumentti al*
talmudismuluI, este cu multii posteri6ra cuceriril Daciet
Nu e maI puind contraria regulelord unei entice rigur6se de a
canta memoria judaismului primitivil in numer6sele localitatl f6rte
antice , cunoscute din vechime in gura poporului romand sub numele de Jidova, precum ul cetate del6nga Chmpu-lungd, nut munte
de 16nga Zlatna, maI multe burgurI transilvane, mentionate in documentele unguresd sub forma de Sidovar, (3) satuld Jidovscita dinteund crisovii muntenescd din 1429, (4) i altele.
Derivatiunea cea maI probabila a tuturord acestord denumirI vine
nu de la Evrei, ci din numele Suzidava, comund mai multord locaMAI din epoca independintel dacice, i carele, din causa consonanteI
tare s i z, trebuia naturalmente sa se prescurteze cu timpulti , de
'nteid in Szidava i apoI in Jidova.
Cu t6te astea , noI nu voimti a tagadui esistinta Israelitilord pe

termil Dunarii mai 'nainte de cucerirea luI Traian , ca athtd mal


multd ca node ini-ne ni se intarnplase a descoperi in districtuld
Hotinulul, celd maI nordicd all Besarabid, ul moneta jidovsca din
lilele luI Macabed ; nu credemd fog, a fi posibilti , sd celd pu9inti
oportund, de a aprofunda, de ul-cam-data, mal cu sma aci, intinde(0 La .Romanie, charta Daciet
Historia ecclesiaram Transilvanicarum, lib. 2, p. 38.
Archiv des Vereins, t. 2, p. 154.
Venelin, op. cit. p. 56.

www.dacoromanica.ro

77

rea i. norma situatiunri Evreilora in Dacia in acela perioda semifabulosa din istoria nationalitatiI n6stre.
Prima mentiune positiva, sigura, ltimurita despre contactulti Romanilora cu judaismula, ba Mel numai presto Dunare, adeca in aa
numita provincia a luI Aureliana, noI o gasiinti in pretisa relatiune
a rabinulul Beniaminti de Tudela, carele visitase fruntariele Macedoniel inainte de anula 1170, lasandu-ne urmatorulti curiosti pasagia :
e De 'nulo de Hula Sperchio se incepe Valachia , ai carila locuie toff, ae4ati pe munti, iI dal numele de Valachi...
e In lutla eI se asmna capri6relorti , facAnda mereti incursiunI
c in Grecia pentru prda f hotia.
e NeminI nu cut646 a'I infrunta in resbelti i niel unti rege n'a fosta
c in stare de ari birni.
g El nu se pr tinti de legea cretinsca , del copiilora numI eC braice i numesca pe Evrei fray , cela ce indmna pe uniI de a le
atribui o origina israelita.

g Cana apnea pe unti Jidova, ilti desp6ia , dar nu'lit ucidt, preC cum sunt deprin0 a ucide pe Greet... (1)
Lasanda la ua parte glumta abs.unlitate de a 4ice , ca Romanil
se traga din IsraelitI, simplu numaI pentru ca., asemenea puritanilorri englesi, el obicInuiatt adesea orI, chIara In secolula XVII, nqte
numI luate din vechiulti Testamenttl, precum, de esemplu, in familia
princiara a Movilescilora vedema unil Ieremia , net Simeon , una
Gabriela i pang i untInfoise ; lsandti la ua parte acsta portiune
de tota ridicola din naratiunea 'al Beniaminti a Tudela, noi ne vom
multami'de a constata numaI stralucita marturia a naivului rabina
despre estrema toleranta a strabunilora nostri pentru religiunea Evreilorti.

e Prate este una din cele dou'6 vorbe , prin carI debuta istoria
limbei romane.
C Torna fratre , adeca intrce-te, frate , strigat in secolula VI,

sunt acum ul mill trei-sute de ani , voluntariI romauI din armata


gr6ca in foculti mid batalie. (2)
Veli testnl' ebraicti in c Archiva istoricA a, t. 2, p. 25.
7'hunmann , Untersuchungen ueber die aesch. der westlich. Voelker ;
Leipzig, 1774, p. 341.

www.dacoromanica.ro

78

Acsta esclamatiune , conservata in cronica bizantina a luI Teofalla, e cea d'antela revelatiune a graYuld romanesca.
D'atuncI li pone astadl cuvntula e trate este acela, ce resuna

mal' desa decatd orIli-care altuld in gura Romanuld : e asculta,


trate , 4icemti nol unii catre altiY, chIara atuncI canda ne intelnima
pentru, prima r, tara a ne mal fi cunoscutti vre-ul-data.
Beniamind de Tudela atesta, cumc strabunil nostri , ducencla ul
vita pe jumetate selbateca in muta' Macedonid, acordaa pOne i.
Evreilord acesta dulce epiteta de e trate , tocmal in acela secolli ,
in care Francesil li Englesil', ce ne arunca astadi in braza acusatiunea de netoleranta, religi6sa, credeat c, nu este destulti ca regele
se lea pelea Jidovulu, ci mal' trebuia inca ca subalternii sal maI iea i.
matele : e ut quos rex excoriaverat, comes evisceraret . (1)
Nu mal pu9inti interesante sunt cuvintele rabinuld israelita des-

pre obiceiula banditilora romad de a ucide pe Grecl, pe cana in


privinta Evrellort el se margidaa numal: cu precia.
e Capuld plecatti nula taie sabia 3., dice unti proverbti strabuna, de
la care parintil nostri nu s'ad abatutti nicT-ua-data.
Greca se l'apta], kii eta de ce Bombilla, iritatti prin resistinta, le
da cu furia lovitura de 'liarte; Jidovulti erpda ea umilinta la picI6rele celu mal tare, i Romanuld i se fcea mill de atata ticaloia.
Asta-fela , in frum6sa cantoneta a ha Alexandri , Hercu Boceegiula scapa sanetosil -din manele hotilorti din codruld Hertd, strigandu-le : e noY suntemd 6med bunl cu friki , pe canda una cre-

tiva Greca sal chfard Romana, ar fi cadutti moda cu arma in


mana...

2
Ji7DAISMUL-6 SPANIOLt.

Spania a tosta alternativamente paradisula i infernula nmulul


evreescti.

Sub dominatiunea Arabilora in provincicle meridionale ale peninsuld pireneice , Israelitii s'ad bueuratil , inteun intervala de
(1) Cattaneo, Memorie di econornia publica; Milano, 1860, t. 1 p. 37.

www.dacoromanica.ro

79

cincI sd gse secolI , de 116 putere po1itic atatt de lilting, precum


n'o avuseserg, p6te, niel chiard strOmogiI lord din Palestina sub seep-

trulti lul Davidd i aid luI Salomond.


De aci us, indatI dup diderea califaturi/ord mauresce de la Toledo, de la Cordova gi de la Saragosasub loviturele cregtinilord,
urgia cgruluI, prin organuld regelul Ferdivanold, poreclitd celd Catolied, i ald ministruluI sed, teribiluld cardinald Ximenes , s'a lgsatd
ca atta violintl asupra elementului israelitd, in catil numaI in anuld
1492 optt sute mg de Evrei a fostd siliti a pOrlsi 1ncOntat6rele regiuni ale Esperidelord, cauttindil und refugid In alte tere mai putinti
fanatice, afar6 de yeut patru-pci de mil, remagI in Spania ca conditiunea de a imbratiga lamina Evangeliulut (1)
Respingl succesivamente din Francia, din Italia, din Germania ,
din cuiburile cele mai ilustre ale civilisatiunii occidentale,Evreff spani-

oli at aflatd ul primire cordial, dintre t6te terele cregtine , numai


pe douA termuri f6rte deprtate unuld de altultt, pe litotatuld niderlandesd gi pe malurile Dudril aded la acele clod. pop6re , ale el-

rora tolerantOreligisti, emanatl dinteund decrett providentialt


nu s'a desmintitd nicI ul data in must de vcurI; cxci, in adevhd,
unde Ore se adOpostlat hughenota dupl revocarea edictuluI de Nantes gi Voltaire candd premedita vre-und lucid fulgerd contra bigotismuldi, dad nu totti in flegmatica OlandO? iar in privinta RomAailorti, o prob6z1 totalitatea studiuldi nostru de fa95.
Muntenia a fosta in Oriinte principalulti asid aid Evreilord spanioll, unde ei erati nevoitI a se opri cu voe ski far/ voe, ne mai pu-

tndd a trece inainte spre nordd, flindd-cl tocmaI atunt torturele


cele mal oribile Ii agteptati in selbateca UngariA. (2)
Und israelita venetiaad , rabinuld Lattes , (3) posedl in liaba ebraid und pretiosd manuscriptd despre istoria judaismulul spaniold
din imperiuld Otomanii , compusd in anula 1523 pe insula Candia

de dtre unti Elias Capsali.


Beugnot, Les Juifs. d'Occident; Paris 18.24. Depping , Les Juifs
clans le moyen-d ge.

Bonfinius, .Rerum, Hungaricaes, lib. 4, sec. 5, ed. 1581, p. 718, sub a.

milli 1496.

Luzatto, Notice sur Abou-Jousouf Hasdai /bn-Schaprout;Paris 1852

p. 9, nota.

www.dacoromanica.ro

80

Acstl opera ar putea, negreitd, sa avance u mare lamina asupra imigratiuniI evreesd in Tra Romlnscl in secolii XV i XVI.
Ceea ce vornd spune insl de ul-cam-data nol din parte-ne, chiard
mal 'nainte de a cun6sce cdtu-I de putind manuscriptuld in cestiune,
este profunda couvictiune, el eld ard veni a confirma in moduld celd
mal strAlucitd factuld tolerantd religi6se, ce a gustat-o totti-d'a-una

in Muntenia acea specid de Jidovi, pe carl strIbunil nostri,.in consideratiunea venirii lord din Occidinte i a usuluI traditionald ald
limbeI spaniole, ii distingead de toti ce1-1-alti israelitI prin epitetuld
de FrncI .

Ne va adj unge a constata ad numai atata , ca pe la 1573, sub


vodl Alesandru Mircea, und Evred spaniold, flrl a se boteza i frl
a'i schimba mIcard numele, aind fiiuld lui losa, cunoscndd bine
limba slav6nI, reui a se ridica penit la trpta de unuld dintre secretarii domnesd ; (1) cela ce, de sigurd, nu se va ggsi nic/iri in istoria
Francid s6i1 a AnglieI, unde JidoviI erad atuncI legalmente considerati ca nesce dobitce necuvintIt6re : comme les animaux . (2)
Sub MihaI cela Vitzt, ce e dreptd, s'a intmplatd i in Muntenia,
anume in Bucurescl , o miel micare anti-israelitI; ascultatl inse
cum o descrie nemuritoruld Balcescu :
c Porunca domnscI eise, ca totT TurciT, ce se aflad in Bucurescl,

81 se adune la casa vistierulul Dant spre a li se anta i rtfui da toriele.

In datI ce Turcii se gr/mIdirl in acea curte, Mihai cu boeriI


sei ei de 'llaintea ostallord i a poporuluI , setosd de resbunare ,
c ridicI steuld liberttil i poruncindil sI se incungI6re curtea, puse
de patru plry de deterl fodi case!, unde erad TurciI adunatT, i
impucar/ cu tunurile, cu carI ingrijise maI de 'nainte a incongTura
cartea i casa.
Pe 16ngI Turd, cdtI-va Evrei furl mlceldriti.
Acsta nu izvori dintr'o netolerant/ , dar del Evreil , atuncT in
mare favord pe 16ngl Turcl i sultand, se impreunad cu acestria
ca s prade Ora i sl'i faca stricdclunI... - (3)
Venelin, op. cit., p. 205.

Merlin, .Rpertoire de Jurisprudence ; articold : Juifs.


Revista Romdnd, 1861, p. 283-284.

www.dacoromanica.ro

81

La inceputul secolulul XVIII, sub Stefanti Cantacuzino, cronicele


ne mal povestesca inca unti acta de cruilime contra Evreilora , tart
in Bucuresd , dararnandu-se sinagoga lora din ordinea lul InsuI
voda.

Dar natiunea nu pte fi'responsabila de absurditatea individual


a unuI principe absoluta, pe care acelea1 cronice Ila zugravesca in
urmatorula moda
Era omit nestatornicti in cuvinte i in fapte, i in jafurI
cale
ti fara dreptate , gala nil n'a remasa episcopti, egumena , value Ora , negutatorti , boera , marl i miei, earl sa nu fie jefuitr i
t pradap... (1)
ET bine, hahamiI avura atund eel pucinti mngaerea de a suferi
de 'mpreuna cu episcopil !
Din 'pm Romansca Francil se incercara, cu timnula de a se res'Audi i de 'ncolo de Milcova, de unde insa sciea
respingasistematicti, prin ua concurenta comerciala fraudul6sa , daca nu chiara
prin calomniti, rivalita tea Evreilorti polonI, despre earl' va fi loculti

rndula de a vorbi ma la vale.


Colonelulti rusescti Andreia Meier, carele visitase Romania pe la
1790, dupa ce 4ice ca cartile bisericescl ale Francilorti din Ia sunt
serse In limba spani6la en litere ebraice, maI adauge apoI : e dupre
t opiniunea tuturora , acesti JidovI sunt maI onetI decata acel din
t Polonia v. (2)
Astap nu esista in t6ta, Moldova unti singura Evreti spaniolti, dei nu I-a gonita de acolo netoleranta religiosa a Romanilora, ci numa i numaI persecutiunea mercantila din partea israelitilorti leesci.

Mara de unti grada Ore-care maI desvoltatti de onestitate, Francil

se deosebescrz de eeI-I-alp Jidovl prin ut dog tnal mica de fanatisma, tinndu-se mai cu preferinta de legea luiMoyse propria
adeca de tnOtatura vechiului Testamenta , decata de cIudatele comentariI ale Talmudului.
Dovda cea mai positiva In acsta privinta este, ea toemaI din sinulti
Magazinsil istorica, t. 5, p. 179.
Opisanie oczakovslciia zendi (Descrierea tent de Oczakov); Petersbarg,
1794, In 8, p. 58.
6

www.dacoromanica.ro

-82
Evreilord spaniotf din Tra Romansci a egita unica secta israelita,
care formza,u doctrina intermediara fare mosaismd i cregtinismt,
ba Inca se p6te ice ca se alpaca maI lesne cu Evangeliuld decatd
cu Biblia.
Iacobd Iosifd Franck, sd mal bine lidndt Franculd, se nascu in
Tora Romansca pe la 1728.
Fara a imbratiga in totuld preceptele cregtinismuldi ifara a respinge 6110 in totuld traditiunile mosaice , eld facu insa und mare
pasd inainte, recunosandt divinitatea luI Cristd.
Molse i Evangeliuld sunt invlatoril nostri
licea eld ,
rd Talmuduld trebue respinsa, de vreme ce coprinde in sine blase temurI contra luI Dumne4ed
Isbutindil a cagtiga ua sma de ucenici gi setosd de a respandi
ideele sle inteund cerca mal intinsd de cum era pe atunci mica comunitate israelita spaniola din Muntenia, acestil Luther ald judaismuluI s'a transportatd pe la 1750 in Polonia, care era in top' timpil
ca und imensil oceand de evreime.

Asta data Mg Franculd nostru o Ai red.


Calomniatd de catra talmudigtl, ela fusese intemnitatd i apol fortatd a fugi In Germania, undo muri la Offenbach, in ducatuld de Hessen-Darmstadt, lasandd interesanteI sle secte semi-cregtine namele
de e frankigti . (1)

Grabill' a adjunge ctti mai culindd la conclusiune , ne vomt


opri aci in privinta judaismulnl spaniold, multamindu-ne de a fi probatd, cu istoria in mana, mold, aceI , ce esercitasera In contral
netoleranta religi6sa , a fostd , ca sa nu 4icemd ca mai sunt Inca
asta-41, numal d6ra JidoviI din Polonia, fratl al' lord de sange
coreligionarT de credinta , in protiva carora plangerile Francilorti ar
trebui sit fil maI-maI totd atatd de amare ca gi ale n6stre proprie...
3

JUDAISMITLti POL
Precum Tora Romansca, dete ospitalitate Evreilord spanioll, tad
aga Moldova primi in MHO pe acel poloni, numiti vulgarmente Lehi.
(1) Vedf disertatiunea luY Czacki despre End, polonesce, in Dziela, t. 3, Poz-

nan, 1845, p. 191, nota 235; i Peter Beer, Histoire des sectes religieuses
des Juifs; Brunn, 1823.

www.dacoromanica.ro

83

Mara de unele diferinte teologice (1), JidoviT din Polonia diferescd totd-d'a-una, inteuna modri f6rte pronunciatt, de coreligionaril
lora din Spania , gala in privinta fisica prin und esteriord aga
abastardita, daspoiatd cu totuld de acea espresivitate orientall,
ce distinge de la prima vedere figura midi Franca, precum i in
privinta filologica prin usuld unlit jargona germand f6rte coruptd ;
cela-ce face naturalmente, ca Evreuld polond i aceld spaniold nu
sunt in stare nu numaT de a simpatisa , ci nicT macart de a se lutelege unulti cu altuld.
In secolulti XV, pucina timp dupa fundarea MoldoveT , Israelital

legescI incepura deja a se areta din dada in clad dincolo de Mildesfetandu-se , ca i astalT , maT cu sema in acele ramure comercfate, pentrn cart se cere ma pucina munca i ma pu9ing pud6re,

resultaudil totd-d'ua-data net mal baud cestigti.


Astrt-feld, de esemplu, vecinatatea Tatarilort, necontenitele invasiunT, perpetua stare de resbeld, procurati Evreilord din Moldova ua
specula f6rte lesnicisa gi in celd ma mare grada lucrativkrescumperandli din mama@ paganilord cu und preta micd pe robiT ceT maT
de frunte, carora apoT le vindead libertatea pentru na suma in4ecita.

Dovada, fare altele, este ua scris6re a marelul Stefand dare principele polonti Alesandru Iagello, in care citimil urmat6rele :
Ambasadoruld t gasi aci in Moldova la nil Evred pe ul d6mna
legsca, rescumperata din robia tatara , i ne avendd banT ca ce sa
e platsca Jidovulu, puse chie7agti pe boeruld nostru Teodora , sta (2)
e roste de Hotint, pentru suma de 120 galbenT ungurescI
In 4ilele luT Stefanti celd Mare und galbend era atatti de scunipil,
Incata in archivuld Statului din Bucuresc se afla documente despre
vin4area unui salt" intregd pentru 75 de galbenT : ye putetl 'lag inchipui imensele profiturl, ce le scotea fare niel ua batae de capt speculatiunea judaica din rescumperarea prisoniarilord de resbeld !

msa epistola lu voda Stefana este importanta nu numa pentru


caracteristica comerciuluT evreesca , ci Inca maT cu deosebire in respectula tolerantel religiase, aretanda ca guvernulti romand ingaddla
Buxtorf, Synagoga Judaica; Basilae, 1690, p. 8.
Actele Rusief Occidentale, publicate de Comisiunea Archeogralicil ;
(rusesce); t. 1, p. 1803.

www.dacoromanica.ro

84

legalmente, ca ua cregtina sfi sclava unifi stapla Israelita, cera


ce ara fi revo/tata in acea epoca tate spiritele din terele cele civilisate ale Occidiutelul, ce se inearca asta-di a ne recomenda precepto
de moderatiune, in loca do a le studia ele inse1 in istoria Romanilora.
Nu mal vorbima nemica despre inaltula grada de siguranta , de
care se bucura averea Jiclovilon sub administratiunea aceluI teribila
Stefana-voda, dinaintea carda paliaa sultanil i regii : una ambasadora polona, ne-avnda ca ce sa reseumpere pe ua damna compatriota, se ved silitti a intra in negociatiunI, oferinda Evreului cautiunea prefectuluI de Hotinti , care, dupa ierarchia boersca de atuncI,
era nnula din ceI maI mari demnitarI al tereI. (1)
In secolula XVI toleranta religisa a Moldovenilora pentru Jidovil
din Polonia merse mal departe decum o pata permite ratiunea de
Stata chiara in lilele nastre.
Asta-fela , pe la anula 1540 cronicarula leesca Martilla Bielski
povestesce, cum-ca EvreiI se apucara a converti pe mal' multI Polonl spre judaisma, essecutandd asupra-le ceremonialula eircumcisiunfl i apoi trimitndu-I deja catechisatl in 3ioldova , unde aceti
cregtinI jidovitl gaslal una refugia contra persecutitmil cleruhil a-

tolla. (2)
IJ toleranta religi6sa pan' la und asemenea punta,
este una
abusa saa uit nebunia de toleranta!!!
Cu t6te astea, in 1578 Domnula Petru cela Schiopti decretza de
ua data alungarea tuturon Jidovilon polonI din Moldova.
Eta ul gana contra legiI luI MoIse! vera striga ,-negreitti , acei
ce cauta cu off-ce pretil' de a zugravi natiunea nastri, in faca Europei ca pe una monstru de fanatismil i de crinlime.
Din norocire, actulti de izgonire s'a conservan pana astall in archivula municipala din Lemberg, fascicola 516, Nr. 109, i nu coprinde in sine niel una cuvnta, niel uit silabit, niel uit virgula in
privinta religiunit
c Comereiantil EvreI faca ul concurenta mincinasa negutatorilora
Letopisefe ; t. 1, p. 104.
Kronika polska; Krakow, 1597, p. 580.

www.dacoromanica.ro

85
c moldovenI ,

i tocinal de acea , niel mai multa niel mal puOna ,

c noT if sc6tema din 'Ora , dice principele roman. (1)


SIfi Ore acsta ug, notoleranta religi6sa ?
Atund cata s'o maI imputamti de asemene ilustruldMontesquieu,
din gura drula ei u ideia analog : e libertatea comerciuld nu este
(2)
ca negutitorula sa fac tota ce'l place
Decretulti lui Petru cola Scbiopt1 nu putea s dureze multa.

In secolult XVII Evreil lepscI incepura din noa a navali de


peste Nistru, maI alesa din causa grozavelorii torture, la cari IT supuneail Cazacil ZaporojenI, emancipati de sub jugul PolonieI i setog de a'I resbuua pentru tine , cate suferisera maI 'nainte , ca terauT, din partea Jidovilorti arcuda1. (3)
Archidiaconulti araba Paula de Aleppo, caiele petrecu in Romania
la timpula 1111 Mateiti Bassarabil , dice intre altele
Evreula Iankel , refugita acum in Moldova , ue-a spusa f6rte
c multe lueruri despre barbaria hatmanului cazacesca contra Jidoc vilort . (4)
Gasitu-sla Ore pe atuncI vre-unt Evrell ca sA povestsca altora
barbaria Rornanilord ?
In secolula XVIII, sub dominatiunea fanariotilora , no intimpina,
in cronica greco-moldoveusca a luI Amiras una factti, prin care noI
ama put ineheia acsta lunga galeria de probe.
Locuitoril satulul Onitcanil In Basarabia acusara patru Ewa do
a fi omoritti copilula unui Romiln e din portuica hahamulul .
De aci n'a urmata niel ua turburare, niel ua violinta, niel itA vendeta din partea poporulut
CeI inculpatl a fosta trimi1 de 'naintea lul voda la 14, 41 toMihaiti Racovita , care domnla atuncl , dei ii cretie.a vinovati in
realitate, tottiI nu socoti cuviincIosti de a da ul sentina pripita, ci
din contra organisa unti fell de tribtmalti;la care laa parte tta poporatiunea israelita din capitula.

Vep iariu1

Din Moldova, anulil 1862, t. 1, p. 19.


Esprzt des lois; lhr. XX, eh. 12,
Clbevalier, Histoire de la yuerre des Cosaques; Paris, 1662, p. 31.
Travels of Macarius, in Archiva istorieci, t. 1, partea 2, p. 110,

www.dacoromanica.ro

86
4 Voda ,
dice cronicarult ,
flcut'a divanti i a chiamatti pe
e totT Jidovii din IagT, gi Turcil, gi pe totT boeriT cu mare cu mict . (1)
In faca acestuT majestost sanhedrint , compust din crestinT , din

musulmani i din talmuditT, ceT acusatT at fostil supugi interogatoriuluT, gi insigi IsraelitiT at pronunciatt verdictult, qicndil 1111 voda :

e cum Mi facutt, s6'I iea plata.... v


Intrebamt pe orl-cine, daca ua asemen6 procedura, unid in feltilt
set in analele lumiT , nu trebne A rogsca pe totT aceTa , ce mal declama inca astadl contra netolerantei religi6se a Romanilort P....
In fine, eral despre secolult nostru , nernicil nu depinge mal' bine
rolulti Jidovului polont in Moldova, decatil unti pasa& dintr'o poema de pe la 1821, descoperita maT 116-una-dl de catrg D. Alexan-

dri , i in care se relata in urmatorult modt intrarea Turcilort in


IagT :

e Spart'ail boltI negustorescI


e Dar' sfaturI jidovescI,
4 De milrfurT preandu-le,
e La JidovI vinpndu-le !
4 Care boltit maI era,
4 JidoviI le-o arita;
4 De era moldovenscit,
C El le licea ci'l grecseg,
e i TurciI aprinI pe locil
e O despoia qi'i da focil.
C Muda averea cretinscg
c In mina cea jidovscit .

. (2)

Judece acum orT-cine, daca RomaniT persecutat pe Evrei, sg mal


bine EvreiT pe RomanT P..

...

Letopisefe; t. 3, p. 133.
Pressa, nr. 14, 19 martM 1868, follleton5.

www.dacoromanica.ro

VIII

EPILOGU.

www.dacoromanica.ro

Studiula de fa9a este pr lunga i pr scurta din diferite punturI


de vedere.

E pr lunga pentru totI aceI ce simtIaa de mal 'nainte , inteunt


moda instinctiva, prin una fela de intuitiune, din profundula cugetuluI, din aerula ce respira, fara ajutorulil documentelora, cuma, nationalitatea nstra , inzestrata de insal natura ca spiritula cela mal
straint bigotismuluI, este absolutamente incapabila de ayl perde tim-

pula in sterpele preocupatiunI teologice, incatil e cu toba de prisosa de a maI pune raleara in cestiune toleranta religisa a Romanilorti.

E pr scurta, acsta lucrare , pe de alta parte, in proportiune cu


gramada de materialurI, ce se imbubllail cu abmidanta sub m'amelo
n6stre , beata ne-ara fi fosta cu putinta de a fntinde fia-care capitolil p6na la dimensiunile una' voluma intrega , d'anda asta-fela la
lumina opurl separate despre istoria deosebitelora religiunI , succese
una dupa alta sa condensate la una loca pe angustula spatia ala RomanieI.
Pul in acsta dilema de a da pr6 multa sa de a nu da nimica ,
Bol ne tncercarama a alege ua cee intermediart rationald, de ua potriva departata dela ambele estreme, justificluda prin testimoniula
istorieI vocea cousciinteI n6stre nationale , dar ferindu-ne totti-d'ua.data, cu cea maI mare staruinta, de luxula una' eruditiunI in6portune
i de 1'ml:t'Aura unuI pedantisma scolastica.
i totuY, orI-cata de statornica a fosta silinta 'Astil de a ne margini strictarnente In sfera probelora celora mal* decisive , fulaturauda cu deseverire Oto detaliele de o importanta secundara, noI nu

www.dacoromanica.ro

90

suntemt incd sigurl, de nu era cu cale de a fi cu multt i mal sobri


In demonstratiune , de vreme ce numaI uti parte din argumentele
aduse in cursuld acesteI serial, ard fi fostd de adjunsd i de prisco'''.
Acuma, dreptd incheiare, concentrAndu-ni atentiunea asupra resultatului definitivti alt cercetddlord de maY susd , nol ne afidmd in
fna a done conelusiunl , una generala i. cea-l-altd politicd , apartiOndd astd-feld fid-care la ud alta ordine de idele , dei derirandd
dintr'und singard punta de plecare , asemenea acelera perae , ce tinescd din acelaI isvord , plescd dintruintld in armonid , apol se
bifurcd, se 4epIrtdzI, i. in fine mergd a fecunda diferite campurI.
Prima conclusiune este toleranta religi6s1 aa 4ichcZ universala a strdbunilord nostri pentru t6te riturile a tuturord natiunilord,
rail niel lid distinctiune de afinitate , protestantl, catolicl , mallometanY, gregorianY , lipovenI, israelitI, slavI, germaul , turcI, tdtarl,
armenI, etc. dupd cum am demonstrat-o pe randd in seria celord
Opte capitole precedintI ale scrierii de fa9d.
Acstd conclusiune a u6str , .espresd maI-maI cu nesce cuvinte
identice , ni para bine de a o gasi de multd deja emisd de cdtr treI
cdttorl din secoluld XVI, unuld Nmtd, anula Italiand i cela d'ala
troika Polond, manifestIndd cdte-1-trei in acordd admiratiunea lord
pentru minunata tolerant.1 religisa a RomlnieI , ce'I nimia ca n'Id
fenomenti curiosti 1 Para esemplu.

George Reichersdorff, ambasadoruld austriacd la cartea luI Petra


Rared, dice aa
e Sunt aci diverso secte, diverse genurl de religiunl i de nmurl,
e RutenI, Polonl, S'rbI, ArmenI, BulgarI , TatarI, nu maI pu9ind i
e SaI din Transilvania, locuindd pe id pe colea sub sceptruld doine nulul moldovenescd , carl: toti intrebuint6zd t'Ad a se corta felurI
e de &bid de ceremonie i de dogme, avnda fid-care secta sd na-

e tiune deplina libertate de a urma proprielord sle riturI i chi( ceie... (1)
In acelal moda se pronuncia Giovanand rea Gromo , Ara Mateiti
Strykowski , carel cutrierase futre alfil 1572-1575 in doue r6ud uri t6td Romlnia, esclamd cu emfas1 In versad;
(1) Chorographia Moldaviae; p. 50,

www.dacoromanica.ro

-91
Acolo MuntnO , Srbt, Tiganri, Greed , Italiant, lume ameste cata! (1)
Cu duoI secoll mai in urma, deja in epoca fanariotismuluI, calatorult1 ragusanti Raicevich reproducea aceleall laude, 4ie6ndil :
Fie-care secta i religiune e toleratl de a'I esercita cultulti sett
far/ niel o impedecare.
In rpm Romansel se afil maI multe monastiff de FranciscanI
Observany, earl' depinda de la episcopula de Nicopole din Bulgaria.
In BucurescY este o biserica luterana i o sinagoga evresea.
In Moldova, fiinda pr-numeroe, Israelitil ()Minna permisiunea
de a av mai multe templurI.... (2)
Conclusiunea a doua a studiului nostru, acea partiall , acea praclid, , acea politica , dupa cum am numit'o maI susa , i pe care nol
inine o marturisimt a fi adevarata causa, ce ne impinsese a lua pna
In mana, este anume faptulti celt1 ardinte a 500,000 de Jidovi, navaliti in Romania ca tabere intregI, barbatl, femeie, pisice i purceI,
curatti ca imigratiunile cele imense ale barbarilorti asiaticl din evulilme4ia , de sigurA nu pentru a cere de la noi u6, toleranta, , pe care ,
gratia cerultfl, niel ahni nimen1 nu le-o maI refusa asta-II!

Nu este niel de cum cestiune despre credinta acestort venetiel:


d'art' fi el eretinI, idolatri sri budditI, tott una!
Este destula de a constata monstruositatea unul elementa cu totula
straina , ce vine a se suprapune d'ul data peste elementulti romaneseq, inteua proportiune atalfi de spalm6ntat6ria, , In eltil vedema
asta4I una Jidova la patru Romani i suntemn pe cale de a av manI
patru JidovI la unt Rom6.na!
Statelora occiden!ale le da mama de a ne taxa pe no): de barbarI ,
de selbated, de antropofagT, de 6ra-ce in Francia, in Anglia, in Germania, t6t6, poporatiunea israelita este d'abia ca u picatura semitica, inteunA oceanti europeti , MI ea sa rag vorbima , ea acolo nationalitatile sunt deja consolidate , pe canda a n6stra, se afla idea,
stare fluida ateptandti cu MAI de inima, ca viitorula sail dea u6,
forma precisa.
Ifronika polska, Warszawa, 1846, t. 1, p. XVI biografia.
Osservazioni intorno la Valacchia e Moldavia ; Napoli, 1788, p. 245
246.

www.dacoromanica.ro

92

Provedinta oslndi nmuld lui Ismeld a retAci imprltiatd pe


suprafaa globuld pAmntescd , pedepsindd astd-felg nu end
pe eld insue, precum pe ace, asupra cgrora se revrs1 acestd potopt
ald Palestinei.
El bine, este re justg de a insista, ca buba intrgA BA se concentreze i sl spargA pe frumosuld corpd aid RomAniel, In locg de a se
futinde in nesce dose nesimtite in t6te directiunile , de la und polll
1)60 la altuld, dup1 cum a voit'o decretuld DestinuluI ?
Vomd primi atuncl 1 noT ca abnegatiune partea cAtA ni se va cuveni nod din suma total', a acestui bird de ospitalitate; ins/ nu vomd
cousimti niel ul-dat1 de a plAti numal tra n6strA pentru t6t1 lum ea !

Evreil fiincla in proportiune de i la 60 in respectuld totaleT popora-

tiunI a EuropeI , node ni appalling cell multti 80,000 do IsraelitY


pentru Romania intr6g5. , Tar restulii bine-voscA a se distribui, dupl
analogig, in Francia, in Anglia i in Germania.
S'apoi cludatA pretentiune !
Nimeni nu ni contestA dreptuld de a refusa calitatea de cetAtnti
romAnd unul Nrntd , until Francesg , unui Muscalt ; nimeni nu se
indignzA in faa ostracismului celui esceptionald, la care tractatele
n6stre cu Turcia a espusg pe insi1 Otomanil ; i cu t6te acestea,
sndat5 ce vine pe tapetri ce3tiunea Evreilorti , mil de contestArT de
indignatiuue se amid din t6te pArtile, de pe malurile Seinel, de pe terde pe eolinele Hinului , strigAndu-ni pe t6te tormrile
mii
diapazonliluI : netoleranta religi6sA ! netolerantii religi6sA !
Studiuld de faA , pi in grentatea faptelord celord mal autentice,
va servi a convinge , ne mAguliind a crede , chiard pe ceT maY obstinatl din legiunea detractatorilord nostri, cumc1 RomAnulti, in privinta Jidovilorg, ca i in off-care altit de acstti naturA, p6te fi micatd de simtuld conservatiunil nationale st stepinitg de imperiositatea intereselord economice, dar nu se va pogori nici-ul-datA 046
la ideia unel stupide persecutiuni contra Talmudulul, contra rabinilord, contra sinagogeT !
Sfrindri acstti scriere, nu ne putem opri de a nu asemna timpuld nostru, cIndil ni se imputA toemaT nou netolerauta religi6s6, fArA

ca ea sA ni fi trecutti veul-datA mAcard prin gAndil , cu acele triste

www.dacoromanica.ro

93

epoce, pe earl le descrie teribilulh genih all lal Shakspeare , canal


C omulh este privith catrhdittorti ffirl ca sh cun6sch obiectulit trIdhril
C i tremurit fO.r1 ca sil, scie de ce anume se teme 2
But cruel are the times, when we are traitors,
c And do not know ourselves; when we hold rumour
4 From what we fear, yet know not what we fear...
(MACBETH, IV, 2).

FINE.

www.dacoromanica.ro

O NOTA-BENE
In momentula de a egi din presa acsta scriere , intmplarea ni
procura numhult din 2 Main ala pamfletului periodica , numita
Trompetta Carpatilord , in care D. Cesard Bolliaca , ne scinda pe
semne de cine 0, se mat acate, cad* ciad l ani de o profesiune neintrerupta se pard a fi sleita izvarele domniei selle, face urmatrea allusiune la prima editia a operei de fata, egita in colnele Bonainulul :
Crmieux acum urmza sa;g1 fi marginad roluld numai prin
e publicitate : a ocari pre Romani gi a areata publicigtilora europeni
e articolulti din jurnalulti Romanula , iscalita de D. Hajdea , prin

e care se dovedesce cu istoria in mana, ca tra acsta , pbd sa nu


e fie locuita de Romani, a fosta locuita de Jidovi , gi ca prin urmare
v nu Jidovii ado *Marl in tra Romanilord , ci Romanii ail napae dita in tara Jidovilora ; nu tra Romanilora trebue degertata de A dovl, ci tra Jidovilora trebue degertata de Romani v.
Lectorii nostri sunt rugatI de a cauta in una ski in ambele editiuni
alle acestei scrieri ceca ce ne attribue D. Cesara Bolliacti, gi daca vord
gasi nesce lucran i en totulti oppuse, atunci sa bine-vasca dumnlora
high' de a applica domniei selle epitetula , ce i se cuvine , degi acela

epitetti, oil-cata de pu9inti magulitorti , tota inca nu va ii pentru


prima rii.

B. P. Ilitjdea.

www.dacoromanica.ro

OPERELE D-Ltri B. P.114JDEt.


lamina; 4ianl scilntlficfi i literar6; IasI, 1862-63; 3 brofure in

80.

(Ep tisatii).

Vita l scrierlle lui Enea StroicI; Bacuresd, 1861, in 16.


Fllosofla portretulnI luI Tepes:I; Bucuresd, 1864, in 16.

Analise literarle esterue : Wolf, Ralcevich, Entroplus, Palauzow,


etc.; %curad, 1864, in 16.

Mienta, o ramal satirica; BucurescI, 1804, in 16.


Aghluti, Iiarit umoristicri; BucurescI, 1864, in 4. (Epuisata).
Satirn15, 4iar6 literar16 i umoriFtic4; BucurescI, 1866, in f. (Epuisat6).
Iannfi Toda edil': Cumplitfi en un portret6 s't 10 gravure; BucurescI,
1865, in 8. pagino 246. Patine essemplare mal sunt de vin4are la librariele Socek si Ioanida. Pretulil 7 sfantl.
Tra EvreI : Shylock, Gobseck Moise ; stndia literaria; BucureacT ,
1866, in

80.

(Epuisatu).

Talmndulil, ea professiunea de eredintii a poporulnI Israelitfi; stud'a filosofic6; Bncurescl, 1866, in 80. (Epuisatil).

Industria nationala fatI en principlulli coneurenteI; stndia polticoeconomica ; Bucurescl, 1866, in 80. (Epnisata).
Basme romine , aclimate de D. I. O. Fundescn , cu o introductinne despre
Literatura vaporar de D. B. P. lIbleri; Bucuresel, 1867, in 16
RiLzvarth-vodil, drama istoricl in 5 acte in versurI ; Bucurescl, 1867, in
Putine essemplare mal sunt la libran. Pretula 4 sfantl.
80.

Istoria tolerantel religlse in RomAnia : protestantl, eatolicI, in

hometani, armenI, lipoveifltd judanI; editinn.ea 2, Bucuresci, 1868,


3 sfanti.
Pretnlii 2 sfantI; pe harta velinii
in 80.
14. Domnita Roxanda, drama istorica in 5 acte , represintata in 1867.
Manuscriptii.

Archiva istorich a RomitnieI; Bucuresci, 1865-1867, in 4, 3 tomanl


mart De vindare la Socek si la Ioanida. Deposita' de ministerin16
de Instructiune Publica.

letona dreptulnl constitutionalti alliRomanilorfi; 4ece lecture tinnte

Manuscriptil.
in salonulil A.teneulul, SeptembreNovembre 1867.
Articoli istoricI, politicl, polemicI, literarit etc. in Tribuna Romana, Atenen16 Romana, Bncimulii, Romanulil, Viitorula romino-bulgara, Opiniunea Nationalii, La voix de la Roumanie, Bulletinula InstructiuniI Publice, Sentinella, Teatrulil, Perseveranta, etc.

SUB PRESA:
CELEBRITiTILE ROM/INE. Seria ant6i6 : Domnita Elena, Nieolai6
Milescu, tuca Stroiel, BabaNovacil. Una mare volnmil in 80, co
portreturI.

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și