Sunteți pe pagina 1din 14

Facultatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu , 2011-2012

specializare: arhitectura de interior

Matei Raluca gr. 23 i

1. INTRODUCERE

Filmul si televiziunea, cu toata influenta pe care au


exercitat-o si o mai exercita asupra teatrului, nu i-au putut rapi acestuia nimic din fascinatia actului de contact
direct, nemijlocit, al spectatorului cu actorul, cu scena,
cu ambianta spectacolului, prezent si viu.

Poate tocmai pentru a-i spori aceasta evidenta viabilitate,i se cauta astazi teatrului forme noi de contact cat mai
direct intre actori si spectatori.Pentru aceasta se urmareste
marirea avanscenei si a suprafetei sale, in scopul avansarii
spre sala a jocului actorilor.

Matei Raluca gr. 23 i

2. ISTORIC

La proiectarea Teatrului National (1964-1973),de catre arhitectii


Horia Maicu, Romeo Belea si Nicolae Cucu (structura
de rezisten de inginerul Alexandru Cimigiu), s-a pornit de la
teatrul de tip Italian, adaugandu-i acestuia noi inbunatatiri. Toate
aceste cautari isi regasesc definitia in

ceea ce considera Walter Gropius ca este sarcina de baza


a arhitecturii moderne de teatru si anume aceea de a
crea luminii si spatiului acel instrument obiectiv si flexibil
care sa nu apartina unei singure forme, ci sa imbine idealurile tuturor oamenilor de teatru .

Matei Raluca gr. 23 i

2. ISTORIC

n aprilie 1836, "Societatea Filarmonica" societate cultural nfiinat de I.H. Rdulescu i Ioan Cmpineanu cumpr Hanul
Cmpinencii pentru a construi n acel loc cldirea Teatrului Naional i ncepe colectarea de bani i materiale pentru acest scop.
n 1840, "Obteasca Adunare" propune domnitorului Alexandru Ghica un proiect pentru construcia Teatrului Naional cu
cheltuiala statului. Proiectul este aprobat la4 iunie 1840. Domnitorul Gheorghe Bibescu reia ideea nfiinrii teatrului i aproba
noua locaie: fostul han Filaret. Locul hanului Filaret a fost ales din mai multe motive: se ntindea pn la mijlocul Podului
Mogooaiei (azi, Calea Victoriei) i se afla oarecum n centrul oraului; dupcutremurul din 1838, hanul suferise pagube
importante i trebuia drmat.
Din raportul din 13 august 1843 al comisiei nsrcinate cu ridicarea teatrului, rezult c sunt necesari 20.300 de galbeni pentru
ntreaga construcie a teatrului. La acea data nu erau disponibili dect 13.000 de galbeni. Gheorghe Bibescu prin nalt
Rezoluie spune: Am fi dorit ca acel teatru s se svreasc cu 13.000 de galbeni i cere comisiei s fac economie dar i
acordul n caz de nevoie pentru fonduri suplimentare din capitolul extraordinar al Visteriei. Acestea deoarece Bibescu
considera cldirea Teatrului n oraul Bucuretilor fiind un lucru care privete nu numai la folosul acestui ora, dar a totului
neamului Romnesc, prin influena izbvitoare ce va avea att asupra bunelor nravuri ct i asupra desvririi limbii
Naionale i dezvoltrii literaturii Romneti.
n septembrie 1843, comisia ia legtura cu trei mari arhiteci din Paris, Viena i Mnchen pentru ntocmirea unui plan. Pentru
aceste planuri s-au pltit 3.150 lei pentru cel din Paris, 2.523 lei pentru cel de la Viena i 120 de galbeni pentru cel de la
Mnchen [1]. n urma analizei, comisia se hotrte pentru planul arhitectului C.Roesner din Mnchen. Pentru c domnitorul
nu este mulumit, n 1845 se depun noi planuri. Este preferat planul Villacrose, asupra cruia arhitectul vienez A. Hefft, chemat
n 1846 de ctre noua comisie, i d acordul.

Matei Raluca gr. 23 i

2. ISTORIC

Spre sfritul anului 1847, comisia se modific din nou iar din mai 1848 [2] ncep lucrrile la ridicarea teatrului, lucrri
ntrerupte de evenimentele revoluionare din iunie 1848. n august 1849, dup instalarea pe tron a domnitorului Barbu tirbei,
se reia licitaia pentru terminarea construciei.Fostul Teatru Naional (pe Calea Victoriei lng Palatul Telefoanelor)
Hotelul Novotel, a crui intrare reproduce cu fidelitate faada fostului Teatru Naional.[3]
Suma prevzut iniial n-a fost suficient. n ianuarie 1852 s-a raportat domnului c pentru construcie s-au cheltuit 1.518.675
lei i pn la terminarea lucrrii mai erau necesari 1.039.961 lei. Dar i aceste prevederi au fost depite. Toate cererile
arhitectului Hefft erau aprobate de tirbei. n cursul anului 1852 lucrrile s-au desfurat ntr-un ritm intens. Decoraiunile
interioare au fost realizate de germanul Mhldrfer.

Matei Raluca gr. 23 i

2. ISTORIC

Actuala cldire a teatrului a fost inaugurat n versiunea ei original n decembrie 1973 [6], i modificat apoi n 1983-84.
Proiectul iniial (1964-1973) a fost semnat de arhitecii Horia Maicu, Romeo Belea, Nicolae Cucu (et al), structura de rezisten
de inginerul Alexandru Cimigiu [7]. n anii 1980, la cererea lui Nicolae Ceauescu, cldirea a fost complet remodelat la exterior
i parial la interior (s-au pstrat parial din versiunea original foaierele), de ctre o echip condus de arhitectul Cezar
Lzrescu. Cldirea conceput de echipa lui Horia Maicu a fost remarcabil la vremea ei, cu o expresie care se nscria n
modernismul anilor '60, dar a rmas neterminat la exterior - fresca cu istoria teatrului, care trebuia s acopere trei faade ale
teatrului, nu a fost niciodat realizat, lsnd corpul teatrului n zidarie de crmid aparent, sub "plria" de beton armat,
elegant, care i devenise simbol i care i-a fost totodat fatidic (faptul c forma cldirii nu amintea de o "cas" n sens clasic i
aducea cu o plrie, pare s fi fost cauza pentru care Ceauescu a cerut remodelarea ei). La 31 decembrie 1852 are loc
inaugurarea Teatrului Naional, cu piesa "Zoe sau Amantul mprumutat", vodevil cu cntece. [4] Cldirea teatrului a fost
construit n stil baroc n cea mai mare parte, avea un parter cu 338 staluri, trei rnduri de loji, un foier luxos cu scri de
marmur de Carrara i o mare galerie, unde aveau acces studenii i elevii, n mod gratuit. n primii doi ani de la deschidere,
teatrul a fost luminat cu lumnri de seu iar din 1854 s-au folosit lmpi cu ulei de rapi. Mai trziu, teatrul a fost luminat cu gaz
aerian i apoi, cu lumin electric. n1875, Teatrul cel Mare din Bucureti devine Teatru Naional, sub
directoratul scriitorului Alexandru Odobescu.
n 1944 cldirea Teatrului Naional este bombardat, dar teatrul continu s funcioneze cu dou scene "de mprumut" - Sala
"Studio" i Sala Comedia. Terenul vechiului Teatru National a rmas viran pn n anii 1990, cand s-a construit acolo Hotelul
Novotel. Porticul de intrare al cldirii disprute in 1944 a fost reconstruit, simbolic, devenind portalul de intrare n noua
construcie cu faad de sticl a hotelului

Matei Raluca gr. 23 i

3. ISTORIC

La interior, dou mari tapiserii, probabil cele mai importante


lucrri ale artei decorative romneti la acea dat i pn
astzi, au supravieuit incendiului din anii '70 i pot fi
admirate i acum, n foaierul slii mari. Autori sunt: erban
Gabrea i Florin Ciubotaru(tapiseria "Istoria Teatrului") i Ion
Nicodim. "Recarosarea" lui C. Lzrescu a nlocuit
modernismul cldirii originale,

realizat n materiale de calitate, cu elemente realizate


n materiale srace, pseudo-clasicizante, tipice anilor n care
s-a construit i Casa Poporului sau Victoria Socialismului
Capacitatea slilor a fost parial mrit (prin ndesirea scaunelor, aa
cum s-a ntmplat i la Sala Palatului) i au aprut spaiile
intermediare cu galerii de art i cele "interstiiale" cu Lptria lui
Enache sau terasa "La motoare".

Matei Raluca gr. 23 i

3. SALA MARE

La Teatrul National s-a adoptat ideea realizarii salii principale de tip italian, cu portal variabil si cu avanscena, careia
i-a fost asigurata o scena cu 3 buzunare, sala avand o capacitate de 920 de locuri, care in 1985 s-a suplimentat pana la
1050 de locuri . Am observat ca turnul scenei este foarte inalt
(cca 42 de m) , este dotat cu dispozitive specifice: mai multe

randuri de cortine drapate care urca si coboara ( se depla- seaza


numai pe verticala, si nu se strang), avanscena poate cobori mecanic si sa ofere o fosa de orchestra atunci
cand natura spectacolului o cere, pardoseala este frag- mentata
deoarece dedesubt sunt trape cu decoruri care se pot schimba
foarte rapid (culisante,trape,turnante), exista

Matei Raluca gr. 23 i

4. SALA MARE

dotari speciale, instalatii pentru incalzire, ventilatie si conditionare, precum si dispozitive pentru siguranta spectatorilor in
diverse situatii de risc, trape de fum etc. Pardoseala foaierelor a
fost acoperita cu mocheta si platforme tratate fono- absorbant
pentru a creea o ambianta vizuala si acustica co- respunzatoare
edificiului. Plafonul salii a fost calculat acustic

ca principala sursa de reflectare a sunetului si e conceput in


suprafete cu dubla curbura, riflate si decalate intre ele. Reflectoarele sunt dispuse astfel incat iluminatul scenei sa se
faca sub un unghi cat mai apropiat de orizontala, peretii sunt
imbracati intr-un material textil trasparent la sunet, dar incapabil sa reflecte lumina din scena in timpul spectacolului

Matei Raluca gr. 23 i

5. SALA MICA

In noul proiect de amenajare, modernizare, refunctionalizare, s-a urmarit crearea unor spatii noi cu diverse funcfunctiuni, sali de expozitie sau sali mai mici de spectacol
transformabile pentru experimentari regizorale de tip nou;
spatiile si raportul scena-public putand fi aranjate in functie
de conceptia regizorala respectiva.

Aceasta sala, pe care am vizitat-o prima data era ina- inte un


subsol foarte inalt, de 6 m, care s-a impartit in 2 re- gistre prin
turnarea unei placi si aparitia unor noi stalpi. Gradenele sunt
retractabile, intr-un interval de timp foarte scurt de numai 10
minute, cu ajutorul unui sistem modern. Scaunele se pliaza, se
aseaza pe orizontala si gradenele

Matei Raluca gr. 23 i

5. SALA MICA

intra unele sub celelalte. Scena este dotata cu turnanta, iar nisele
laterale sunt amovibile. In ceea ce priveste finisajele,
toata structura s-a placat cu o membrana acustica speciala
care sa protejeze sala de suntele de impact, de la turnanta si
dispozitivele tehnice aflate deasupra acesteia

care au cauzat neplaceri in trecut.


Peretii interiori nu trebuie sa transmita vibratii in nici o di- rectie,
sunt alternativ reflectanti sau absorbanti in funtie
de necesitati, iar stalpii au un tratament de tip membrana
pentru a absorbi undele sonore joase.

Matei Raluca gr. 23 i

5. FINISAJE. SALA MICA

Pentru o izolare a- custica deosebita, la peretii perimetrali


s-a realizat o structura formata din mai multe straturi.
Pardoseala are o mocheta de lana pentru trafic intens cu
caracteristici acustice deosebite si care se comporta foarte
bine in caz de incendiu.

Deoarece sala nu are contact cu exteriorul exista dispozitive


de climatizare moderne care absorb aerul viciat si reintroduc
aer proaspat.Holurile si foaierele sunt dimensionate,dispuse
si compuse in ideea obtinerii unei miscari fluente si comode
a spectatorilor spre sala, sau in pauza.

Ana Petcana si Matei Raluca gr. 23 i

6. INCHEIERE

Probabil, ca si in cazul doctorilor, dupa terminarea facultatii vor urma ani lungi de stagiatura si numai curiozitatea
aprinsa si setea de cunoastere ne fac sa speram ca vom fi candva partasi la asemenea proiecte grandioase, ca sa
putem simti ca lasam ceva in urma noastra..

Matei Raluca gr. 23 i

6. BIBLIOGRAFIE

www.wikipedia.org
www.tnb.ro
Revista Arhitectura

Matei Raluca gr. 23 i