Sunteți pe pagina 1din 26

1.

Hipoglicemia complicatia acuta a diabetului


Hipoglicemiile acute sunt de diferite grade, usoare, medii si grave, in functie
de severitatea manifestarilor.
- Hipoglicemiile usoare se caracterizeaza prin: senzatie de foame
dureroasa, ameteli, transpiratii reci, tremuraturi, variate tulburari
vasomotorii(inrosirea fetei, paliditate). Tulburarile dispar daca se
administreaza o solutie zaharata.
- Hipoglicemia medie se deosebeste putin de formele usoare. Pe langa
manifestarile descrise, care au insa intensitate mai mare, se adauga:
crampe sau parestezii musculare, cefalee si/sau migrene, stare
confuzionala si tulburari de comportament asociate betiei alcoolice,
paralizii dureroase.
- Hipoglicemia grava are ca forma de manifestare coma hipoglicemica.
Se poate instala brusc sau poate fi precedata de un prodrom scurt,
care imprumuta semne si simptome ale hipoglicemiilor usoare sau
medii. Poate avea intensitate variabila, dar cel mai frecvent este
profunda, constienta fiind complet abolita. Bolnavul prezinta respiratie
Cheyne-Stokes, tahicardie, hipertensiune arteriala, hipotermie, carora li
se adauga simptomatologie neuroglicopenica polimorfa:
- Convulsii, cu caracter epileptiform, in special la copii.
- Contracturi intense.
- Reflexe osteotendinoase exacerbate.
- Paralizii cu origine centrala, care indica suferinta cerebrala, cu caracter
pasiv.
- Pupile cu diametru normal, sau midriatice, iar in cazuri grave, absenta
reflexului cornean.
Toate smenele sunt reversibile, iar revenirea pacientului este spectaculoasa
dupa administrarea de glucoza pe cale intravenoasa.
2. Tratamentul dietetic in obezitate
Urmareste negativarea balantei energetice, prin scaderea aportului caloric, fara dezechilibrare
nutritionala. Pentru aceasta, se va stabili, de catre specialisti, o ratie zilnica hipoglucidica,
hipolipidica si normo- sau hiperproteica. Ratia va fi hipocalorica, ajungandu-se la 10001300kcal/zi. Nu sunt recomandat regimurile de infometare , cu ratii sub 1000 kcal/zi., decat in
cazuri grave, asociate cu sedentarism.
Ratia se calculeaza in functie de greutatea ideala, potrivit inaltimii si osaturii. Ea trebuie sa
cuprinda toate principiile alimentare, in proportii echilibrate, fiind cunoscut continutul precis al
tuturor alimentelor recomandate.
Ratia va cuprinde in medie:

1- 1,5g de proteine/kg corp/ zi.


40-50g/zi lipide, provenite din grasimi vegetale polinesaturate (uleiuri).
120-140 g glucide/zi, furnizate de lgume si fructe.
Necesarul vitaminic este asigurat prin acest tip de alimentatie.
Este necesara o usoara reducere a aportului de sodiu.
Aportul de substante minerale este asigurat; el poate fi suplimentat prin aport extern de
saruri de calciu, magneziu, zinc, in functie de necesitati.
- Se va evita ingestia de alcool, datorita aportului suplimentar de calorii.
- Se recomanda evitarea sau reglarea consumului de cafea si/sau tutun.
Nu se recomanda curele de slabire in:
- Tuberculoza pulmonara sau alte afectiuni, care, pe parcursul evolutiei, consuma
structurile proprii ale organismului.
- Insuficiente renale.
- Psihoze acute depresive.
- Varste inaintate.
- Perioadele de sarcina sau alaptare.
3. Formele clinice ale diabetului
1. Diabetul zaharat insulino-dependent se intalneste cu o frecventa de 15-20%. Aceasta
forma ncuprinde diabetul zaharat juvenil, majoritatea formelor de diabet ale tinerilor,
unele forme de diabet de maturitate sau senil.
2. Diabetul zaharat insulino-independent este cel mai frecvent, cuprinzand majoritatea
cazurilor de diabet, care debuteaza dupa varsta de 40 ani.
3. Diabetul zaharat de gestatie poate fi de doua tipuri: un diabet zaharat preexistent sarcinii,
care se poate agrava, poate ramane nemodificat sau se poate ameliora. Si al doilea tip
reprezinta diabetul gestational propriu-zis, care se caracterizeaza prin glicozurie pusa in
evidenta si existenta doar pe perioada sarcinii.
4. Diabetul zaharat la copil si tanar poate afecta cresterea si dezvolatrea organismului.
Efectele sale pot fi diminuate prin urmarire si tratamente corecte. Exista mai multe forme:
- Diabetul tranzitoriu- poate aparea in primele saptamani de viata, apoi semnele dispar fara
a se manifesta ulterior; se datoreaza maturarii incomplete a rinichilor.
- Diabetul copilului mic, cu debut pana la 4 ani, de obicei prin coma inaugurala.
- Diabetul infantil debuteaza intre 4-15 ani, cu variatii mari de glicemie, datorita proceselor
de crestere.
- Diabetul juvenil propriu zis debuteaza intre 15-20 ani, are manifestari similare diabetului
zaharat al adultului tanar.
5. Diabetul zaharat al varstnicului trebuie diagnosticat, avand in vedere variatiile glicemiei
caracteristice varstei.

6. Diabetul renal consta in glicozurie cu valori mici, independenta de valoarea glicemiei sau
de dieta.
7. Diabetul iatrogen este relativ frecvent in ultimii ani si este de doua tipuri:
- Diabet steroid, indus prin administrarea unor cantitati mari de antiinflamatorii
cortizonice.
- Diabet tiazidic, compusii tiazidici utilizati in doze mari pot determina:aparitia
hiperglicemiei, evidentierea unui diabet latent, sau agravarea unui diabet echilibrat.
8. Diabetul zaharat lipotrofic este o forma rara, insulino-rezistenta, fara tendinta la cetoza,
cu hepatomegalie, care evolueaza cu hiperlipemie, lipoatrofie generalizata, intensificarea
metabolismului bazal.
4. Trat kinetic in alcoolism
Obiective:
- Inlaturarea dependentei psihice.
- Cresterea rezistentei generale a organismului.
- Cresterea capacitatii de efort.
- Profilaxia secundara si tertiara.
- Tonifierea musculara.
- Reinsertia socio-profesionala a subiectilor.
Kinetoterapia cuprinde:
- Programe de relaxare intrinseca (Jacobson, Schultz, Yoga, Zen)
- Kinetoterapie respiratorie.
- Antrenament la efort dozat, cu cresterea lenta a treptelor de efort.
- Programe de exercitii complexe in sala de kinetoterapie.
- Programe de mers si/sau cura de teren.
- Hidrokinetoterapie.
- Elemente din sporturi sau jocuri sportive.
- Masaj relaxant, cu efect la nivel psihic.
- Masaj energic, stimulant, pentru cresterea troficitatii musculare, a tonsului muscular.
- Terapie ocupationala.
5. Metodologia mersului codificat
- Valoarea metodei consta n:
- posibilitatile tehnice diverse de verificare;
- simplitate;
- accesibilitate;
- lipsa unor investitii materiale.
- nainte de aplicare se va stabili capacitatea maxima de mers a bolnavului, folosind un
ritm de 120 de

- pasi pe minut, pe teren plat. Aceasta este distanta maxima pe care o poate parcurge
bolnavul pna la
- instalarea claudicatiei de efort. Apoi se trece la exercitii de parcurgere a 2/3 din aceasta
distanta
- urmate de pauze de 2-3 minute, obligatoriu n ortostatism. Practicarea mersului codificat
(interval
- training) se face 20-30 de minute pe sedinta, de 3-4 ori pe zi.
- Urmarind cteva luni efectul acestui tratament, se va constata ca distanta parcursa de
bolnav pna la
- aparitia durerii (indicele de claudicatie) creste n mod semnificativ. Explicatiile ar fi
urmatoarele:
- mersul respectnd o anumita tehnica, creste rezervele functionale arteriale pe seama
- circulatiei colaterale;
- creste efectul de consum economic al oxigenului printr-o repartitie ameliorata a
distributiei
- sngelui n muschiul antrenat;
- creste activitatea sistemului nervos parasimpatic
6. Complicatii digestive in obezitate
- In timp, apare infiltrarea grasa a ficatului, datorata functiei sale de depozit.
- Litiaza biliara, datorita modificarii cineticii veziculare (hipokinezie veziculara).
- Cresterea volumului gastric, asociata cu scaderea peristaltismului peretilor sai. Aceste
modificari pot determina: pirozis si/sau fenomen de reflux gastric.
- Frecventa herniei hiatale este mai mare.
- Datorita sendentarismului au tranzit intestinal lent(constipatie), care poate fi cauza
hemoroizilor sau fisurilor anale.
7. Tipuri de adenomi tireotropi hipofizari-individualizarea trat
kinetic
In functie de modul de producere, de manifestari si d evolutie, poate imbraca doua forme:
- Adenom tireotrop functional- o tulburare primitiva a hipotalamusului, secretant de factor
de eliberare a STH-ului.
- Adenom tireotip reactional- un adenom hipofizar, secundar unei insuficiente tiroidiene
primare grave.
Kinetoterapia in adenomul functional:
- Exercitii de coordonare si focalizare a atentiei.
- Hidrotermoterapie alternanta.
- Terapii de grup.
- Tehnici de relaxare.
- Programe usoare de kinetoterapie fara mare solicitare metabolica.
- Programe de mers.
- Terapie ocupationala.
- Masaj relaxant.
Kinetoterapia adenomului reactional:

- Exercitii bazate pe contractii active libere, cu intensitate moderata si progresiva.


- Kinetoterapie respiratorie.
- Hidrokinetoterapie calda.
- Programe de mers, in sala, in aer liber, cura de teren.
- Programe kinetice executate in grup.
- Programe de psihoterapie individuala si de grup.
- Masaj stimulant, drenaj limfatic si anticelulitic.
8. Complicatii osteo-art si cutanate in diabet
- Complicatii osteoarticulare.
- In cazurile de diabet cu evolutie indelungata, apar modificari complexe ale scheletului,
mai evidente la nivel cranial, vertebral, al mainii si piciorului care definesc termenul de
osteopatie metabolica. Dintre aceste modificari se detaseaza ca entitate piciorul
diabetic, care include modificari osteoarticulare, cutanate, vasculitice, nervoase. Pe
langa acest tip de afectare apar, mai ales la pacienti maturi sau in varsta,modificari
scheletice de tip osteoporoza si hiperostoza, care determina deformari importante si
dureroase.
- Osteopatia neuropatica diabetica(piciorul Charcot), se caracterizeaza prin deformare a
piciorului, cu instabilitate articulara, insotita de fracturi si dislocari ce determina cresterea
presiunii asupra structurilor plantare. Piciorul apare edematiat, eritematos, cald, cu puls
palpabil la nivelul arterei pedioase. Examenul radiologic poate fi normal, sau poate
decela fracturi de suprasolicitare, dislocari sau fragmentari osoase si/sau tulburari
degenerative, pana la osteomielita.
- 10% dintre diabetici acuza, pe parcurusul evolutiei bolii, neuropatie dureroasa care poate
aparea precoce si poate fi corelata cu momentul instituirii tratamentului diabetic. Durerea
se poate asocia uneori, cu scadere precipitata in greutate.
- La nivelul mainii pot aparea, la aproximativ 30% din diabetici insulino-dependenti,
tegumente ingrosate, cu aspect cerat, mai frecvent pe fata dorsala a mainii, localizate la
nivelul articulatiilor interfalangiene proximale, care produc mari limitari ale mobilitatii
articulare, leziuni cutanate, vasculare, nervoase, musculare sau ale aponevrozei palmare,
care imbraca aspectul bolii Dupuytren.
- Pot fi afectate si articulatiile mari: umeri, coate, genunchi, glezne, cauza fiind
reprezentata de tulburari ale metabolismului colagenului.
- Gangrena diabetica este o complicatie grava, care apare in stadii avansate ale bolii ori in
diabetul nediagnosticat sau neglijat. La producerea sa concura mai multi factori:
vasculari, neuropatici, infectiosi, manifestarile clinice imprumutand aspecte caracteristice
cauzei predominante. Ea apare frecvent in cadrul piciorului diabetic.
- Complicatii cutanate.

- Manifestarile cutanate au cauze multiple: tulburarile circulatorii, rezistenta scazuta la


infectii, modificarile metabolice, neuropatia sau reactiile secundare la tratament,
hipersudoratie, hiperglicemie.
- Dermatozele specifice se datoreaza microangiopatiei diabetice si au aspecte variate.
- Dermatozele secundare tratamentului au aspectul eruptiilor alergice, in cazul
antidiabeticelor orale, sau de lipodistrofie la locul injectarii insulinei.
- Infectiile cutaneo-mucoase sunt frecvente si variaza, ca aspect si localizare, in functie de
agentul etiologic: candidoze tegumentare si mucoase, foliculite sau furunculoze, abcese,
flegmoane.
- Datorita neuropatiei periferice, la diabetici poate aparea xeroza plantara, caracterizata
prin uscarea si ingrosarea tegumentelor plantare, pe care se produc fisuri si ulceratii. Se
mai citeaza prurit ano-genital, vitiligo, etc
9. Tratamenul kinetic in acromegalie
Tratamentul kinetic consta in:
- Programe de relaxare intrinseca(Jacobson, Schultz)
- Programe de kinetoterapie respiratorie, pentru combaterea viciilor de postura, a durerilor
si redorilor articulare la nivelul coloanei vertebrale toracale, reeducarea respiratiei de tip
abdominal, controlul raportului intre timpii respiratori, controlul fluxului de aer si a
volumelor respiratorii.
- Programe de gimnastica articulara, pentru combaterea durerilor si pentru mentinerea
mobilitatii articulare la valori acceptabile.
- Programe de exercitii analitice, pentru asuplizarea si tonifierea musculaturii segmentare
si regionale.
- Antrenament la efort dozat, executat la cicloergometru sau la covor rulant.
- Hidrokinetoterapie, la temperatura de efort termic a apei (32-36 grade C)
- Cura de teren in aer liber.
- Practicarea sporturilor si activitatilor de grup, pentru stimularea emulatiei de grup si
pentru combaterea depresiei.
- Controlul dietei, pentru a aveita cresterea in greutate.
- Masaj relaxant, pentru dureri osoase, articulare, contracturi musculare.
- Masaj sedativ, pentru hipotrofii si dureri musculare sau depresie.
- Terapie ocupationala (ergoterapie)
10. Complicatii cardiovasculare ale diabetului
Reprezinta cauza a peste 75% dintre decesele care survin la pacientii diabetici. Macroangiopatia
nu este o afectiune specific diabetica, dar exista diferente semnificative fata de suferinta
arteriala din ateroscleroza comuna.
In genral, macroangiopatia diabetica debuteaza mai devreme si este mai extinsa, leziunile
specifice putand prinde aproape toate paturile vasculare ale aparatelor si sistemelor.
La producerea sa concura mai multi factori:
- Modificarea secretiei de insulina, indiferent de sensul acesteia.

- Alterarea metabolismului lipidic.


- Tulburarile de coagulabilitate, de agregare plachetara si de adezivitate a trombocitelor si
fenomenul de fibrinoliza.
- Hiperglicemia.
Coronaropatiile sunt declansate sau agravate de evolutia unui diabet zaharat. Leziunile
coronariene debuteaza precoce, din primele stadii ale afectiunii, iar manifestarile sunt cele ale
cardiopatiei ischemice: cardiopatia ischemica cronica dureroasa(angina pectorala), cardiopatia
ischemica cronica nedureroasa(evolueaza cu tulburari de ritm cardiac sau de conducere, infarct
miocardic acut).
Alte afectiuni cardiace posibile sunt cardiomiopatiile si miocardosclerozele.
Hipertensiunea arteriala este mai frecventa la diabetici. Manifestarile periferice sunt
reprezentate de arteriopatiile obliterante, cu localizare preferentiala, la nivelul membrelor
inferioare. Incidenta lor la diabetici este de 10 ori mai mare fata de populatia generala.
11. Calcularea greutatii optime prin metoda indirecta
Metoda se bazeaza pe determinarea, prin masurare, a grosimii a cinci cute de tesut adipos, cu
localizari precise, obtinute cu ajutorul unui instrument special, numit caliper:
- In treimea superioara a tricepsului brahial.
- La nivel subscapular.
- Pe flancul abdominal.
- In treimea superioara a coapsei, anterior.
Valoarea procentuala a greutatii tesutului adipos se obtine prin insumarea dimensiunilor celor
cinci cute, exprimate in mm, suma care se inmulteste cu 0.15, iar apoi se aduna un coeficient de
5,8 si valoarea suprafetei corporale. Aceasta din urma este stabilita in functie de greutatea reala
si talie.
12. Complicatii nervoase si neurologice ale diabetului
Complicatiile cerebrale sunt mult mai frecvente in diabetul zaharat, care, de altfel, reprezinta un
factor de risc major pentru accidentele vasculare cerebrale.
Tulburarile vasculare care apar la diabetici au rasunet major asupra circulatiei cerebrale.
Diabetul zaharat evolueaza in special cu ateroscleroza vaselor mari, dar pot fi puse in evidenta
si leziuni de tip aterosclerotic la nivelul vaselor mici, similare celor din restul organismului.
Complicatiile nervoase sunt multiple si imbraca aspecte clinice variate.
Neuropatia diabetica apare in urma disfunctiilor si modificarilor patologice, care se produc, pe
masura evolutiei bolii, la nivelul structurilor sistemului nervos central, periferic sau autonom.
Se caracterizeaza prin:
- Localizare predominant distala, cele mai afectate segmente corporale fiind membrele
inferioare.

- Tulburarile senzitive sunt mai frecvente si mai importante, ca intensitate, in raport cu cele
motorii.
- Implica in mod frecvent si afectarea sistemului nervos vegetativ.
- Leziunile nervoase au aspect simetric, la nivel periferic.
- Unele manifestari au caracter reversibil.
In functie de compartimentul sistemului nervos afectat, deosebim:
- Neuropatia somatica centrala, care survine foarte rar si se manifesta prin aparitia a variate
afectiuni senzitivo-motorii, cu gravitate deosebita: tetrapareze, tetraplegii, hemipareze,
hemiplegii, parapareze, paraplegii.
- Neuropatia somatica periferica, care este mult mai frecventa, forma de manifestare
caracteristica fiind polinevrita sau pareze ori paralizii ale nervilor cranieni.
- Neuropatia senzoriala este caracterizata prin modificari ale sensibilitatii epicritice si
protopatice: dificultate in recunoasterea obiectelor si texturilor prin palpare, sensibilitate
scazuta si senzatii de furnicaturi la nivelul membrelor inferioare.
- Neuropatia vegetativa imbraca forme de manifestare mult mai variate, cu localizare la
nivelul a diferite organe sau sisteme, in functie de sediul trunchiurilor nervoase afectate.
13. Asocierea obezitatii cu afectiuni endocrine
Cresterea ponderala apare in multe afectiuni ale glandelor cu secretie interna, intre acestea si
obezitate existand relatii multiple, datorate tulburarii metabolismelor intermediare. Cele mai
frecvente afectiuni endocrinecare evolueaza cu cresterea greutatii corporale sunt:
- Sindromul Cushing(sindromul suprarenometabolic).
- Hiperinsulinismul organic.
- Sindromul adiposo-genital (sindromul Babinski-Frolich sau distrofia adiposogenitala)asociaza hipogonatismul si obezitatea.
- Pe parcursul evolutiei, apar alte tulburari glandulare, care sunt consecinta si nu cauza
obezitatii.
14. Metodologia tratamentului kinetic in diabet
- Kinetoterapie in Sali echipate, bazata pe exercitii de mers, realizate in toate formele, cu
rularea corecta si completa a piciorului, mers pe marginea interna sau externa a
piciorului, mers pe varfuri sau pe taloane, etc.
- Programe de kinetoterapie respiratorie.
- Programe de mers/jogging la covorul rulant.
- Antrenamentul la bicicleta ergometrica.
- Hidrokinetoterapie, inot, polo.
- Programe de mers in aer liber, care se prelungesc treptat de la 30 min la 1 ora.
- Sunt recomandata pentru ameliorarea proprietatilor musculare, programe de stretching.
- Programe de relaxare generala (Jacobson, Schultz, Yoga).
- In etapele intermediare ale bolii se recomanda mentinerea activitatilor zilnice, la nivelul
anterior imbolnavirilor, cu control glicemiei si al functiei cardiovasculare.
- Masajul reprezinta un mijloc ajutator.

- Balneoterapia va fi aleasa in functie de complicatiile individuale ale bolii.


- In cazul in care starea pacientilor este stabila, sunt recomandate curele de teren, sau chiar
ascensiunile montane
15. Calcularea greutatii ideale
Cea mai frecventa modalitate de calcul este cea care ia in vedere talia(in cm), varsta(in ani) si
sexul:
- Pentru sexul masculin: G= 50+0,75(T-150) + [V-20] :4.
Pentru sexul feminin: G= {50=0,75(T-150) + [V-20]:4} x 0,9
16. Evolutia obezitatii
- Debutul obezitatii ca boala poate surveni in anumite momente distincte ale vietii. Ea se
poate manifesta din perioada embrionara, ca macrosomie fetala, manifesta la nastere.
Aceasta forma este patologica si este caracteristica fetilor nascuti din mame diabetice.
- O alta perioada propice aparitiei sale este primul an de viata, in cazul sugarilor hraniti cu
alimentatie artificiala.
- In perioada copilariei, in prima decada de viata, cand se formeaza, sub influenta familiei,
obiceiurile alimentare ale individului, se creioneaza un al treilea moment in care poate
aparea surplusul ponderal.
- Un moment important pentru instalarea obezitatii este reprezentat de pubertate, sub
influenta multiplelor modificari endocrine, de altfel normale, pentru maturarea
organismului.
- In viata adultului, se inregistreaza alte perioade de risc pentru aparitia bolii. Statistic,
aceste perioade au fost stabilite intre 20-30 de ani, intre 45-55 ani si la vasrta a 3-a(dupa
60 ani).
Obezitatea evolueaza in 2 timpi:
1. Prima faza este dinamica, consta in cresterea accelerata in greutate, de 10-20 kg, in
cateva luni pana la un an, si se caracterizeaza prin polifagie si lipogeneza. Se observa
cresterea stratului adipos si aparitia vergeturilor.
2. Faza a 2-a este statica. Greutatea corporala se stabilizeaza, dar se instaleaza treptat
complicatiile obezitatii.
17. Kineto in nanismul hipofizar
- Exercitii active , executate pana la limita maxima a miscarilor.
- Programe de asuplizare articulara.
- Stretching general si segmentar.
- Antrenament la efort dozat.
- Programe executate in grup, cu elemente de jocuri sportive sau sporturi, cu durata de 4060 min.
- Hidrokinetoterapie si hidrotermoterapie, la temperatura de comfort termic.
o Tratament asociat:
- Psihoterapie individuala si de grup.

- Masaj relaxant, alternand cu cel tonifiant, pentru stimularea proprietatilor si functiilor


musculare
18. Osteopatia neuropatica diabetica
- Osteopatia neuropatica diabetica(piciorul Charcot), se caracterizeaza prin deformare a
piciorului, cu instabilitate articulara, insotita de fracturi si dislocari ce determina cresterea
presiunii asupra structurilor plantare. Piciorul apare edematiat, eritematos, cald, cu puls
palpabil la nivelul arterei pedioase. Examenul radiologic poate fi normal, sau poate
decela fracturi de suprasolicitare, dislocari sau fragmentari osoase si/sau tulburari
degenerative, pana la osteomielita.
- 10% dintre diabetici acuza, pe parcurusul evolutiei bolii, neuropatie dureroasa care poate
aparea precoce si poate fi corelata cu momentul instituirii tratamentului diabetic. Durerea
se poate asocia uneori, cu scadere precipitata in greutate
19. Kineto in sindromul kushin
- Exercitii fizice, moderate ca intensitate, cu mobilizarea predominanta a membrelor
inferioare.
- Variate programe de mers: mers codificat, mers pe banda rulanta in ritm propriu, mers pe
nicip, mers pe teren plan, cura de teren.
- Hidrokinetoterapie sau inot.
- Programe kinetice recomandat in osteoporoza: mobilizare articulara progresiva, cresterea
progresiva a fortei musculare segmentare, scoala spatelui.
- Programe de kinetoterapie respiratorie.
Antrenament la efort dozat
20. Etiopatogenia diabetului zaharat
Cauzele si mecanismele de declansare a diabetului zaharat nu sunt pe deplin cunoscute.
Etiopatogenia este multifactoriala. Factorii etiologici cel mai des incriminati sunt ereditatea si
factorii de mediu, dar s-a demonstrat si existenta unor factori endogeni, care contribuie la
distrugerea aparatului secretor insulinic.
Factori de mediu:
- Infectiile: virusul urlian, virusurile herpetice, virusul encefalo-miocardic, produc o
agresiune directa asupra celulelor beta pancreatice, care determina aparitia procesului de
pancreatita.
- Alimentatia- consumul exagerat de glucide concentrate, mentinut oe perioade
indelungate.
- Obezitatea, constituie un element important in declansarea diabetului zaharat de tip II,
insulino-independent.
- Traumatismele psihice cu actiune prelungita in timp pot juca un rol declansator, daca
actioneaza pe teren diabetogen.
- Agenti farmacologici si toxici, anumite medicamente si substante toxice pot produce
modificari ale metabolismului intermediar glucidic, mergand pana la diabet zaharat.

Ereditatea. Boala este semnalata la rudele directe, sau colaterale, din diferite generatii,
incidenta familiala depasind-o pe cea din populatia generala. Se poate transmite printr-o singura
gena recisiva, printr-o singura gena dominanta, prin transmitere dominanta cu expresivitate
gradata sau prin transmitere poligenica. Potrivit ultimei teorii, ereditatea diabetului s-ar datora
mai multor gene mutante. Diabetul zaharat insulino-dependent pare a fi determinat si de
prezenta unor antigene.
Factorii care distrug celulele beta pancreatice sau le influenteaza activitatea:
- Bolile pancreasului, indiferent de cauza nu reprezinta cauza determinanta de producere a
diabetului zaharat.
- Pancreatectomia poate declansa diabetul zaharat, doar daca s-au excizat 90-95% din masa
toatala a glandei.
- Hemocromatoza este reprezentata de stari hipersideremice, produse de un aport crescut
de fier, de eliberarea lui crescuta in depozite.
- Hepatopatiile produc diabet prin mecanism similar.
Factorii care suprasolicita si epuizeaza celulele beta pancreatice: alimentatia, sarcina,
traumele psihice, unele traumatisme ale sistemului nervos central, agentii toxici.
21. Stadiile evolutive ale diabetului
- Prediabet sau diabet potential. In acest stadiu, testele uzuale sunt in limitele normale, dar
subiectii sunt susceptibili de a dezvolta, intr-o etapa ulterioara a veitii, diabet zaharat. In
aceasta categorie intra copiii de mame diabetice, macrosomii la nastere dar si femeile
care nasc macrosomi, persoanele obeze, etc. In caest stadiu sunt citate: hipersecretie
insulinica, modificari vasculare capilare, dar etapa poate ramane asimptomatica sau trece
neobservata.
- Diabet latent chimic, care este asimptomatic si nedetectabil, prin teste de laborator
uzuale. Punerea in evidenta a afectiunii se realizeaza prin teste speciale.
- Diabet chimic, asimptomatic, pus in evidenta prin urmarirea curbei hiperglicemiei
provocate.
- Diabetul clinic manifest corespunde formei clasice, cu manifestari care fac obiectul
tabloului clinic si paraclinic descris.
22. Tratamentul de urgenta in alcoolism
Prima manevra este excluderea toxicului. Aceasta se realizeaza prin spalaturi gastrice si/sau
provocarea vomei. In paralel, se procedeaza la:
- Sustinere cardio-respiratorie.
- Rehidratare.
- Vitamino-terapie, cu vitamine din grupul B.
- Corectarea deficitelor nutritionale.
- Combaterea sevrajului, prin sedative.
- Medicatie psihotropa si tranchilizanta, in formele acute.

- In conditii de spitalizare se poate trece la formarea dezgustului pentru alcool prin


adminsitrarea unor produse farmaceutice si mai ales prin psihoterapie.
23. Osteoporoza def-etiopatogenie
- Definitie. Osteoporoza reprezinta o afectiune a sistemului osos, caracterizata prin
reducerea masei si a densitatii osoase, cu deteriorarea microarhitecturii tesutului osos,
avand drept consecinte fragilitatea osoasa si posibilitatea aparitiei fracturilor.
- Frecventa fracturilor pe os patologic este tot mai mare, in SUA inregistrandu-se anual
aproximativ 120.000 fracturi de col femural si 700.000 fracturi de coloana vertebrala.
Printre cauzele mai des incriminate, pe langa stilul alimentar si de viata si predispozitia
individuala, o importanta tot mai mare se acorda poluarii, cauza disiparii radiatiei
ultraviolete, inainte de ajungerea ei la sol.
- In general osteoporoza apare ca afectare secundara, in cadrul altor afectiuni. Ea apare cu
frecventa mare, in afectiunile metabolice, tratamentul fiind al bolii de baza. Cele mai
frecvente forme sunt osteoporozele postmenopauza, de involutie si senila.
- Epidemiologie. Osteoporoza afecteaza peste 7,5 milioane de persoane in tarile dezvoltate
ale lumii: SUA, Europa, Japonia, fiind considerata o mare problema de sanatate publica.
- Factorul de varsta este foarte important, desi in ultimii ani se observa scaderea mediei de
varsta la care frecventa fracturilor creste. Aproximativ 30% din femeile in varsta de peste
65 de ani prezinta un risc crescut de fracturi vertebrale, iar in cazul persoanelor de peste
80 de ani, fracturile de col femural survin la circa 1/3 dintre femei si 1/6 dintre barbati.
24. Tratamentul igieno-dietetic in diabet
Este obligatoriu ca diabeticul, odata cu stabilirea diagnosticului si instituirea tratamentului, sa
adopte un regim de viata special, adaptat functiei sale pancreatice, capacitatii sale de efort si
nivelului metabolismului intermediar glucidic. Dieta hipocalorica si hipoglucidica a fost
adoptata pentru prima data in 1871, de Bouchardt. Ulterior, s-au propus diete bogate in lipide,
considerandu-se necesara suplinirea glucidelor prin surplus lipidic, care ar fi bine tolerate de
organism. Dieta hiperproteica a reprezentat o noua etapa in evolutia conceptiilor privind
tratamentul diabetului, dra prezinta inconveniente majore in cazurile in care au complicatii
renale.
Tendinta actuala este de a nu contraindica, in mod abbsolut, aportul de glucide, fiind preferate
formele naturale, mono- sau dizaharide, usor absorbabile, dulciurile concentrate fiind insa
contrainidicate.
In tara noastra se recomanda realizarea unor diete personalizate, pornind de la principiile
alimentatiei rationale. Necesarul de calorii se calculeaza prin inmultirea valorii greutatii ideale
cu necesarul caloric pe kg/corp, in functie de tipul de activitate:
- 25kcal/kg/corp, in caz de repaus la pat.
- 30-35kcal/kg/corp, pentru munca sedentara.
- 35-40kcal/kg/corp, pentru activitate de intensitate medie.

- 40-45kcal/kg/corp, pentru activitate fizica intensa.


Se recomanda ca ratia zilnica de glucide sa nu depaseasca 180-240 g hidrocarbonate, iar in
cazul obezilor sunt acceptate 120-160 g, in conditii ambulatorii, diete mai drastice fiind permise
doar sub stricta supraveghere medicala. Mesele vor fi reduse cantitativ, dar frecvente, pentru a
preveni atat crizele hipoglicemice, cat si tulburarile digestive.
Pe langa regimul alimentar, diabeticul trebuie sa acorde o atentie deosebita ingrijirii membrelor
inferioare si picioarelor in special. Bolnavul va acorda o atentie speciala igienei picioarelor si
zonelor intime, care vor fi atent spalate, cu sapunuri cu ph cat mai apropiat de al pielii si bine
uscate; se recomanda efectuarea pedichiurii in mod regulat, fara a produce leziuni tegumentare.
Incaltamintea ideala trebuie sa fie confectionata din materiale naturale, sa fie comoda, sa nu
produca eroziuni sau durioane, care se pot suprainfecta.
Diabeticului caruia i s-au diagnosticat tulburari circulatorii va fi sfatuit sa nu paraseasca
domiciliul in conditii de temperaturi extreme. (canicula sau ger)
25. Diabetul zaharat clasificari
1. Din punct de vedere etiopatogenic, deosebim doua forme:
- Diabetul zaharat ereditar, numit si primar, sau idiopatic.
- Diabetul zaharat neeridatr, sau secundar, dobandit in timpul vietii.
2. Din punct de vedere al varstei de debut, diabetul poate fi:
- Juvenil, cand apare intre 0-20 ani.
- Al adultului tanar, cand este diagnosticat intre 20-40 ani.
- De maturitate, cand debuteaza intre 40-65 de ani.
- Senil, cand se manifesta peste 65 ani.
3. Dupa modul de debut, diabetul poate fi:
- Congenital.
- Insidios.
- Manifestat de novo prin complicatii.
4. Din punct de vedere clinic:
- Diabet zaharat insulino-dependent, numit de diversi autori si slab, insulino-sensibil sau de
tip I.
- Diabet zaharat insulino-independent, gras, insulino-rezistent, sau de tip II.
5. Dupa asocierile diabetului cu alte entitati patologice, cu care interactioneaza:
- Diabet zaharat cu sau fara obezitate.
- Diabet asociat cu malnutritie.
- Diabet asociat cu afectiuni pancreatice.
- Diabet asociat cu afectiuni hormonale.
- Diabet asociat cu afectiuni produse de medicamente, sau substante chimice.
6. Diabet datorat unor anomalii ale insulinei sau receptorilor sai.
7. Diabetul indus de stresuri majore.

8. Diabet zaharat gestational.


26. Patogenia obezitatii
Cresterea cantitativa a tesutului adipos este produsa prin bilant energetic pozitiv, energia
integrata, ca aport alimentar fiind mai mare decat cea cheltuita. Suplimentul se depune sub
forma de depozite adipoase. Acest bilant se afla sub controlul mai multor factori:
- Echilibrul dintre energia stocata, cheltuita si disponibila.
- Mecanisme de feed-back, cum sunt: glicemia, nivelul sanguin al acizilor grasi liberi,
nivelul aminoacizilor in sange si starea metabolica periferica.
- Structurile principale de control, care sunt reprezentate de: SNC, SNV, Sistemul
endocrin, aparatul digestiv.
Hipotalamusul are rol esential, deoarece primeste informatii senzoriale referitoare la alimente,
din partea sistemului nervos somatic si a organelor de simt.
Scoarta cerebrala are rol important, atat in debutul, cat si in terminarea ingestiei alimentare,
ambele fiind acte voluntare.
In mod normal, tesutului adipos ii revine un rol in adaptarea pe termen lung a apetitului. La
atingerea anumitor parametri (greutatea corporala, grosimea cutelor), se exercita un efect
inhibitor asupra apetitului. In obezitate, acest mecanism este dereglat si tardiv.
Modificari hormonale: hipercorticism, hipogonadism, hipotiroidism, hiperinsulinism
27. Complicatii cardioresp in obezitate
Complicatii cardiovasculare:
- Ateroscleroza- apare in medie cu 10 ani mai devreme fata de populatia generala.
- Hipertensiune arteriala- este prezenta la 50-90% dintre obezi si apare prin debit cardiac
crescut.
- Insuficienta cardiaca congestiva- apare prin efort cardiac crescut.
- La obezi, creste tensiunea in circulatia pulmonara, ceea ce duce frecvent la insuficienta
ventriculara dreapta.
- Alterari miocardice, prin infiltrate grase, care se localizeaza si la nivel pericardic.
- Tulburari periferice ale circulatiei de intoarcere(tromboflebite, varice).
Complicatii respiratorii:
- Obezii au volum abdominal crescut, ceea ce duce la diminuarea excursiilor diafragmatice
si la aparitia respiratiei superficiale.
- Capacitatea vitala scade.
- Creste volumul rezidual.
28. Kineto in hiperfunctia tiroidiana
- Antrenament mental.
- Tehnici complexe de relaxare.
- Tehnici Yoga.
- Kinetoterapie respiratorie.

- Programe terapeutice specifice pentru ameliorarea sau combaterea: tulburarilor de ritm


cardiac, insuficientei cardiace, tulburarilor circulatorii, respiratorii, metabolice,
neurologice.
- Antrenament la efort dozat.
- Antrenarea segmentara a musculaturii, prin exercitii de tonifiere, bazate pe contractii
active libere sau contractii rezistive. Sunt contraindicate contractiile izometrice, din cauza
riscului de declansare a crizelor de dispnee.
- Programe de mers, dozate in functie de capacitatea de efort restanta.
- Hidrokinetoterapie.
- Exercitii pentru cresterea coordonarii, atentiei, echilibrului si pentru cultivarea rabdarii.
- Practicarea unor sporturi, fara mare angajament fizic.
- Terapie ocupationala.
29. Etiologia obezitatii
- Supraalimentatia- abuzul sau excesul alimentar, este prezenta la 80-90% din obezi.
- Consumul de alcool este factor favorizant prin: aportul propriu de calorii, prin cresterea
apetitului, prin agresiunea permanenta asupra celulelor hepatice si prin tendinta
consumatorilor de alcool la hipo sau disproteinemie.
- Predispozitia genetica- in cazul unui parinte obez, sansele copiilor de a deveni obezi sunt
de 50%. In cazul ambilor parinti sansele cresc la 80%.
- Sedentarismul este prezent la mare parte dintre obezi.
- Stresul si traumele psihice au rol demonstrat in modificare obiceiurilor alimentare, fiind
citat apetitul exagerat pentru dulciuri.
30. Tratamentul kinetic in adenomul corticotrop hipofizar
- Exercitii fizice, moderate ca intensitate, cu mobilizarea predominanta a membrelor
inferioare.
- Variate programe de mers: mers codificat, mers pe banda rulanta in ritm propriu, mers pe
nicip, mers pe teren plan, cura de teren.
- Hidrokinetoterapie sau inot.
- Programe kinetice recomandat in osteoporoza: mobilizare articulara progresiva, cresterea
progresiva a fortei musculare segmentare, scoala spatelui.
- Programe de kinetoterapie respiratorie.
- Antrenament la efort dozat.
31. Manifestari clinice ale diabetului
1. Excesul ponderal este prezent de la debut si pune diagnosticul, putand fi unica
manifestare a obezitatii. Dupa repartitia depozitelor, obezitatea poate fi:
- De tip ginoid, cand depozitele sunt localizate la nivelul peretelui abdominal, pe solduri si
coape.
- De tip android, cu depozite localizate troncular si abdominal.
- De tip visceral, cand depozitele cele mai abundente sunt localizate in cavitatea
abdominala, in jurul viscerelor.

- De tip general.
Excesul poate fi apreciat prin cantarire, cu raportarea valorii obtinute la valori standard sau
prin masurarea pliului cutanat.
2. Treptat, apare suprasolicitarea hemodinamica si respiratorie, manifestate prin dispnee de
efort, palpitatii, edeme declive.
3. Obezul are dureri articulare, la nivelul zonelor suprasolicitatea.
4. Ulterior, se manifesta simptomatologia complicatiilor.
32. Tratamentul igieno dietetic in osteoporoza
Pentru combaterea aparitiei sau agravarii demineralizarii osoase, mai ales in cazul sexului
feminin, dupa instalarea menopauzei, se recomanda cresterea ponderii, in ratia alimentara,a
produselor bogate in calciu, de provenienta animala, completate, pentru facilitarea absorbtiei
intestinale, de fructe si legume bogate in vitaminele A,C,D.
- Produse lactate (lapte, iaurt, branza proaspata sau telemea, urda).
- Oua.
- Peste si produse marine, pentru continutul bogat in vitamina D.
33. Diagnosticarea diabetului zaharat
Diagnosticul este sugerat de datele anamnestice si examinarea cllinica a bolnavului. Insa
diagnosticul pozitiv se poate stabili cu precizie numai prin coroborarea acestor date cu date
paraclinice.
Hiperglicemia apare in toate formele de diabet zaharat. Glicemia normala are valori intre 60 si
110 mg/100ml de sange. Formeparticulare de hiperglicemie sunt cele tranzitorii, care nu sunt
insotite de glicozurie si pot fi induse de stres, de anumite tratamente medicamentoase, de
suprasolicitare pancreatica.
Glicozuria reprezinta aparitia glucozei in urina finala, fenomen care nu apare in conditii
normale, pentru ca se resoarbe la nicelul tubilor renali.
Pentru stabilirea diagnosticului de diabet zaharat trebuie efectuat diagnosticul diferentiat. Pentru
acesta sunt discutate:
- Glicozuria renala, apare cu glicemie normala si este independenta de aportul alimentar de
glucide.
- Glicozuria de sarcina, care poate fi suspectata ca apartinand unui diabet doar daca testul
de toleranta la glucoza nu-l infirma.
Aceste semne justifica diagnosticul daca sunt insotite de prezenta corpilor cetonici. In diabet
cresterea nivelului lor in sange si urina indica agravarea bolii
34. Grupe de alimente permise si interzise in tratamentul
obezitatii
Alimente permise:
- Carne slaba- pasare sau vita
- Peste slab, de preferinta alb.

- Sunca slaba- vita sau pasare.


- Uleiuri vegetale in cantitate redusa.
- Branza slaba, dulce sau desarata.
- Lapte degresat si derivate cu continut redus in grasimi.
- Oua fierte tari.
- Zarzavaturi, legume, fructe fara continut glucidic inmportant.
- O cafea neindulcita zilnic.
- Ceai de plante sau de fructe, infuzat, neindulcit.
Alimente interzise:
- Carne grasa- vita sau porc.
- Peste gras.
- Derivate din carne grasa- mezeluri.
- Slanina, unt, smantana.
- Branzeturi grase sau sarate.
- Derivate din lapte gras.
- Oua prajite in grasime animala sau vegetala.
- Leguminoase uscate, fructe uscate sau oleaginoase.
- Fructe foarte dulci.
- Paine si produse painoase.
- Cartofi.
- Produse zaharoase.
- Alcool.
35. Tratamentul ortopedic si ortodic in diabet
- Dezaxarile articulatiilor portante si fracturile oaselor mici, secundare neuropatiei
senzitive si/sau vegetative, care duc la aparitia piciorului neuropatic Charcot, necesita
instituirea unui tratament precoce, eficient in stadiile acute, constand in aplicarea unui
aparat gipsat, care va fi mentinut pe perioade relativ indelungate, intre 3-6 luni. Aplicarea
ulterioare de orteze circumferentiale, de picior/gamba pe termen lung, poate mentine
aliniamentul corect al piciorului.
- In stadii cronice, cand deformarile sunt ample, iar dezaxarile sunt deja fixate, orice
interventie ortotica trebuie realizata cu precautii, deoarece leziunile cutanate pot aparea si
evolua rapid catre necroza tisulara
36. Clasificarea obezitatii
Are in vedere amploarea surplusului ponderal si se raporteaza la greutatea ideala a persoanei,
stabilita in functie de talie, careia i se pot adauga alte variabile: varsta, sexul, tipul
constitutional, dimensiunile scheletale. In functie de acestea diferiti autori deosebesc:
- Supraponderabilitatea, cand greutatea reala depaseste cu 10% greutatea ideala.

- Obezitatea de gradul I, cand greutatea este egala sau peste greutatea ideala plus 20% din
greutatea ideala.
- Obezitatea de gradul II, cand greutatea este egala sau peste greutatea ideala plus 40% din
greutatea ideala.
- Obezitatea de gradul III, cand greutatea este egala sau peste greutatea ideala plus 60% din
greutatea ideala.
Alta varianta, mai precisa, de stabilire a gradelor de obezitate este cea pornita de la indicele
ponderal:
- Pana la valoarea 25 a indicelui, vorbim de normoponderabilitate.
- Surplus ponderal usor, cand IMC depaseste 27 unitati.
- Obezitate de gradul I, cand indicele ajunge la 30.
- Obezitate de gradul II, cand indicele ajunge la 33.
- Obezitatea de gradul III, cand indicele are valoarea 35 sau peste.
Prof dr I Dragan propune o clasificare putin modificata a obezitatii, in functie de inidicele de
masa corporala:
- IMC sub 18,5, greutate deficitara, risc de boala sau accident.
- IMC intre 18,5-24,9, greutate normala, risc mediu sau scazut de boala sau accident.
- IMC intre 25-29,9, greutate crescuta, risc crescut de boala sau accident.
- IMC intre 30-34,9, obezitate de gradul I, risc crescut de boala sau accident.
- IMC intre 35-39,9, obezitate de gradul II, risc mare de boala sau accident.
IMC peste 40, obezitate de gradul III, risc foarte mare de boala sau accident
37. Antagonistii insulinei
Sunt substante chimice, secretate de diverse structuri ale organismului, printre rolul carora se
gaseste si cel hiperglicemiant. Pot fi grupati in:
- Antagonisti nehormonali.
- Antagonisti hormonali.
Antagonistii nehormonali sunt reprezentati de :
1. Anticorpi antiinsulinici, care se formeaza in organism, ca urmare a injectarii de insulina
exogena.
2. Anticorpi anticelule beta, care apar in unele form de diabet autoimun.
3. Antagonisti umorali, reprezentati de sinalbumina, existenta in plasma, la pacienti obezi
si/sau diabetici.
Antagonistii hormonali sunt reprezentati de toate substantele secretate de celule si structuri ale
organismului, care au scopul de a elibera energia stocata in depozite.
Substantele hormonale au actiune antiinsulinica, prin 3 mecanisme:
- Directioneaza fluxul substantelor energetice dinspre depozite, spre spatiul extracelular.
- Impiedica actiunea insulinei, la niel de receptor membranar.
- Diminua secretia de insulina.

Principalii hormoni cu actiune antagonica insulinei sunt:


- Hormonul de crestere(STH).
- Glucagonul.
- Catecolaminele.
- Cortizolul.
38. Kineto in boala Adisson
Kinetoterapia are ca obiective:
- Readaptarea la pozitia ortostatica.
- Readaptarea treptata la efort.
- Antrenament la efort dozat.
- Exercitii fizice usoare, bazate pe contractii izotonice.
- Terapie ocupationala in grup, pentru stimularea interesului pentru viata sociala.
- Treptat, vor fi introduse exercitii pentru cresterea tonusului si fortei musculare.
- Hidrotermoterapie si hidrokinetoterapie la temperatura de comfort termic.
- Masaj cu manevre stimulante.
Psihoterapie
39. Coma hiperglicemica complicatii acute ale diabetului
Este indusa de mai multi factori:
- Deficit relativ sau absolut de insulina.
- Neoglucogeneza excesiva, in hipercortizolism endogen sau exogen.
- Scaderea consumului periferic de glucoza.
- Cresterea aportului exogen, prin alimentatie.
- Deshidratarea prin aport scazut de lichide sau pierderi excesive, in expunerile la
temperaturi ridicate, sindroame febrile, etc.
- Factori infectiosi, care produc boli grave, meningoencefalite.
- Factori cardiovasculari de tipul insuficientei cardiace sau infarctului miocardic acut.
- Traumatisme.
- Interventii chirurgicale.
Manifestarile clinice apar in 2 etape:
- In prima etapa, cu duarata variabila, de la zile, la saptamani, apar semnele premonitorii:
senzatie de astenie fizica si psihica, inapetenta, scadere ponderala, mai rar, usoare
tulburari de comportament, sindrom de deshidratare.
- In etapa a2-a, a comei propriu-zise, se caracterizeaza prin coma vigila, coma profunsa
aparand doar in 20% din cazuri. Coma vigila se caracterizeaza prin existenta reactiei la
stimuli externi. In aceasta faza apar: tulburari neorologice, deshidratare intensa, tulburari
respiratorii severe, etc.
40. Kineto in osteoporoza
Obiectivele programului kinetic:

- Prevenirea caderilor, pentru minimizarea riscului de aparitie a fracturilor.


- Reeducarea echilibrului si coordonarii.
- Cresterea tonusului muschilor posturali si a fortei musculare in general.
- Ameliorarea performantelor motrice ale persoanelor in vasrta.
- Cresterea mobilitatii generale.
Se recomanda:
- Mobilizari pasi ve, pasivo-active, active si active rezistive. Sunt la inceput analitice, apoi,
treptat, tot mai ample. Vor fi aplicate tuturor articulatiilor, respectand principiile
kinetoterapiei.
- Pentru membrele inferioare se recomanda:
- Flexii ale coapselor din asezat, cu greutati de 3 kg fixate la nivelul gleznei, repetate de 50
de ori, pentru tonifierea muschiului iliopsoas.
- Extensii de trunchi cu rezistenta, pentru tonifierea muschilor erectori spinali.
- Abductii ale coapselor efectuate din decubit, cu greutati de 1,5kg fixate la nivelul
gleznelor. Tonifica intens fesierul mijlociu.
- Programe kinetice specifice.
- Mecanoterapie.
- Scripetoterapie.
- Hidrokinetoterapie.
- Terapie ocupationala.
- Sporturi terapeutice: inot, ciclcism.
Exercitii si programe de mers- minim 30 min la inceput dupa care se va ajunge la cura de teren
cu durata de 60 minsau chiar 90
41. Complicatii infectioase si oculare in diabet
Complicatii oculare.
Sunt de mai multe tipuri si grade:
- De tip infectios, blefaritele, conjunctivitele sau altele, ele fiind consecinta scaderii
rezistentei generale a organismului la infectii.
- Cataracta diabetica, cu originea in tulburaril de metabolism intermediar, pe toate liniile
metabolice.
- Retinopatia diabetica, expresia localizarii si evolutiei, la nivelul vaselor retiniene, a
mictoangiopatiei. In primul stadiu, apar dilatatii venoase perimaculare. In al 2-lea stadiu,
apar microanevrisme si exudate punctiforme. In stadiul al 3-lea apar hemoragii, exudate
confluente, alterari pigmentare, leziuni ale trunchiurilor venoase mari. In stadiul al 4-lea
apar proliferari vasculare, degenerescenta retiniana si, uneori, glaucom secundar.
- Pe masura evolutiei retinopatiei si a instalarii complicatiilor, simtul vizual se
deterioreaza.
Complicatii infectioase.

Sub influenta tulburarilor metabolice complexe, rezistenta generala la infectii scade, prin
perturbarea unor mecanisme de aparare.
Diabeticul contracteaza frecvent infectii genito-urinare, cu manifestare trenanta. Infectiile
respiratorii sunt mai grave decat la populatia generala, iar raspunsul imun al organismului si cel
la tratament antibiotic sunt diminuate. Pneumoniile prezinta de regula risc letal, iar posibilitatea
diabeticului de a contracta infectia tuberculoasa depinde mult de incidenta acestei infectii in
anturajul pacientului si de susceptibilitatea proprie.
42. Kineto in insficienta hipofizara post-partum
- Exercitii de intensitate moderata, realizate sub controlul nivelului glicemiei, bazate pe
contractii active libere, cu lucru pe grupe musculare mari.
- Exercitii active rezistive, realizate antigravitational, cu rezistente mici si apoi moderate,
pentru cresterea progresiva a fortei si volumului muscular.
- Balneoclimatoterapie, in climat subalpin 600-800m, sau pe litoral.
- Programe standardizate de mers, apoi cura de teren.
- Hidrokinetoterapie calda, 32-37grade C.
- Dieta hiperglucidica, hiperproteica si hipo sau normo-lipidica.
- Aport suplimentar de sare, pentru combaterea hipotensiunii arteriale si tulburarilor
electrolitice
43. Tratamentul medicamentos in diabet
Insulinoterapia este recomandata in special in diabetul zaharat de tip I, in care pancreasul
insular pierde capacitatea de a secreta cantitatile necesare de insulina. Insulina utilizata in zilele
noastre este de origine animala, extrasa din tesut pancreatic si apoi purificata.. in functie de
durata de actiune insulina poate fi:
- Cu actiune rapida.
- Cu actiune intermediara.
- Cu actiune prelungita.
Durata de actiune si de administrare a acestor forme, variaza intre 6-8 ore si 20-24 ore..
indiferent de forma, administrarea este parenterala, sub forma de injectii cutanate, iar dozele
sunt stabilite in functie de necesarul, stabilit precis, pentru fiecare pacient in parte.
Efectele secundare ale insulinoterapiei:
- Hipoglicemia post-administrare, manifestata cel mai frecvent prin zenzatie de foame, care
poate fi contracarat rapid prin alimentatie sau prin administrarea unei cantitati mici de
glucide.
- Reactiile alergice la locul administrarii, care apar ca papule eritematoase, la locul
injectarii, sau noduli indurati, care cedeaza dupa perioade variabile.
- Insulino-rezistenta, caz in care se recomanda schimbarea tipului de insulina. In aceste
situatii se recomanda cortico-terapie.
- Tulburarile de vedere, dupa excluderea unei retinopatii, care apare frecvent in cursul
evolutiei, sau a cataractei, precipitate de diabet.

Medicatia antidiabetica orala este indicata in special pacientilor cu diabt zaharat de tip II, in
perioadele in care valorile glicemiei si glicozuriei indica echilibrarea afectiunii. Utilizarea
corecta a acestor produse permite mentinerea unui echilibru metabolic stabil. Preparatele
cuprind doua tipuri de substante:
- Sulfamide hipoglicemiante: tolbutamid, clorpropamidul, glibenclamidul, glicazidul.
Biguanide: metforminul, butforminul.
44. Factori de risc si diagnostic pozitiv in osteoporoza
De certitudine:
- Menopauza precoce.
- Ovariectomia in premenopauza.
- Efortul fizic intens, corelat cu scaderea secretiei estrogenice.
- Varsta inaintata.
Factori probabili:
- Rasa alba sau galbena.
- Raportul inadecvat greutate/inaltime.
- Antecedentele de osteoporoza in familie.
- Consumul crescut de alcool si cafea.
- Dieta saraca in calciu si/ sau proteine.
- Dieta bogata in fosfor.
- Viata sedentara.
Tratamentele cu doze mari sau de durata, cu produse cortizonice.
45. Manifestari clinice ale obezitatii
46. Tratament chirurgical in diabet
Tratamentul chirurgical nu reprezinta o optiune pentru vindecarea afectiunii, el fiind util doar in
cura complicatiilor diabetului. Arteriopatia diabetica beneficiaza de mai multe alternative,
aplicabile diferit:
- In stenoza endovasculara sau in ocluzii arteriale scurte, cu vasele adiacente indemne, este
recomandata practicarea angioplasiei.
- In cazuri mai grave, cand se urmareste salvarea membrului inferior, sunt recomandate
proceduri mai radicale: bypass.
In cazul in care s-au incercat primele doua variante de tratament chirurgical, dar s-au soldat cu
esec, sau cand exista necroza tisulara cu risc crescut de infectie generalizata sau toxemie, este
recomandata amputarea memrului inferior
47. Cetoacidoza-complicatii acute ale diabetului
Este cea mai redutabila complicatie metabolica a diabetului zaharat, se datoreaza insuficientei
absolute sau relative de insulina. In organism, apare acidoza metabolica, produsa prin cresterea
foarte importanta a concentratiei corpilor cetonici. Cetoacidoza diabetica se instaleaza cu

precadere la bolnavii insulino-dependenti si are rata mai mica de aparitie in cazul celor care fac
tratament cu antidiabetice orale.
Poate reprezenta modul de debut al unui diabet nediagnosticat sau poate fi declansata de diferite
evenimente: infectii acute, virale sau bacteriene, TBC, infectii urinare, colectii purulente, greseli
de tratament, erori de dieta, stresuri psihice, modificari endocrine sau metabolice, etc. In alte
situatii episodul este precipitat de hipersecretia de substante antagoniste insulinei, care
determina cresterea nivelului plasmatic al corpilor cetonici. Acestia sunt hormonul somatotrop,
cortizolul, catecolaminele. Pe langa alterarea metabolismului lipidic, apar tulburari complexe,
ale metabolismelor glucidic, protidic si hidro-electrolitic.
Cetoacidoza evolueaza in etape:
- Stadiul de cetoacidoza incipienta se caracterizeaza prin augumentarea simptomatologiei
tipice, diabetice: ph sanguin normal, scade valoarea Co2 total si a substantelor bazice.
- Stadiul de cetoacidoza moderata este caracterizat prin polidipsie marcata, cu poliurie si
glicozurie cu valori mari, astenie fizica si psihica, semne de deshidratare, in unele cazuri
dispnee si semne digestive discrete.
- Stadiul III, al cetoacidozei avansate: astenie si fatigabilitate marcate, lentoare, stare
confuzionala, anorexie, greata, vasraturi, respiratia Kussmaul(ampla, cu expir zgomotos).
Apar semne caracteristice de deshidratare.
- Stadiul de cetoacidoza diabetica severa: bolnavul este palid, deshidratat, flasc, cu
extremitati reci si cianotice. Initial este obnubilat si somnolent, apoi intra in coma vigila
si ulterior in coma profunda.
Tratamentul are ca obiective reechilibrarea metabolismelor hidro-electrolitic si acido-bazic, a
celui glucidic prin mentinerea parametrilor hemodinamici in limite acceptabile, pe langa
tratamentul etiologic si simptomatic. Se instaleaza perfuzii lichidiene, cu cantitati mari de ser
fiziologic, pana la 6-9l/24h, se administreaza insulina, clorura de potasiu, hemisuscinat de
hidrocortizon, tonicardiace, antibiotice
48. Kineto in hiperuricemii
Kinetoterapia de sala va fi bazata pe:
- Exercitii analitice in care nu se recomanda mobilizarea articulatiilor afectate, in timpul
puseelor.
- Mobilizari metodice articulare, aplicate la nivelul membrelor inferioare dinspre distal
spre proximal.
- Exercitii cu rezistenta moderata, realizata prin utilizarea obiectelor portative.
- Mobilizari ample, pana la limita maxima amiscarilor, ralizate fara tensiuni finale.
- Kinetoterapie respiratorie si abdominala.
- Programe de mers.
- Antrenament la efort dozat.
- Hidrokinetoterapie.

- Masaj: articular si perirticular, tonic, stimulant si relxant.


Obiective:
- Mobilizarea articulatiilor, pentru profilaxia redorilor, anchilozelor si deformatiilor.
- Prevenirea contracturilor si atrofiilor musculare.
- Stimularea functiilor neurovegetative si metabolice ale organismului.
49. Guta
50. Diabetul,complicatii renale
Sunt constant intalnite in evolutia diabetului zaharat si apar datorita afectarii vaselor rinichiului.
La nivel renal, pot aparea si evolua urmatoarele procese fiziopatologice:
1. Microangiopatia diabetica- este cea care determina glomeruloscleroza. Poate avea 3
forme: nodulara, difuza, exudativa. Simptome:
- Faza initiala, caracterizata prin proteinurie, cu un oarecare grad de afectare functionala.
- Faza intermediara, caracterizata prin prezenta sindromului Kimmenstiel-Wilson:
proteinurie importanta, edeme, hipertensiune arteriala.
- Faza terminala, caracterizata prin instalarea insuficientei renale cronice, in care dozele
medicamentoase descresc. Bolnavii prezinta proteinurie masiva, pielonefrita,
hiperlipidemie, modificari functionale.
2. Macroangiopatia diabetica renala- semnifica ateroscleroza arterelor renale, cu suferinta
globala a rinichiului.
3. Pielonefritele acute sunt de aproximativ de 4 ori mai frecvente la diabetici, fata de
populatia generala, iar pielonefritele cronice, de circa 2 ori mai frecvente.
Necroza pailara renala apare re;ativ rar, prin distrugerea ischemica a unui numar variabil de
papile renale si are prognostic grav.
51. Kineto in hipofunctioa tiroidiana a adultului
- Tehnici de relaxare.
- Kinetoterapie respiratorie.
- Hidrokinetoterapie calda, la 32-38 grade C.
- Mobilizari articulare analitice si segmentare.
- Kinetoterapie activa, pentru cresterea fortei musculare.
- Exercitii de dezvoltare a coordonarii si reeducare a echilibrului.
- Antrenament la efort dozat.
- Exercitii de mers is cura de teren.
- Cura heliomarina.
- Terapie ocupationala, pentru reeducare prehensiunii, pentru stimularea atentiei.
- Elemente din jocuri si sporturi: tenis, volei, ciclism.
- Masaj.
52. Osteoporoza si efortul fizic
- In ultimi anii, a fost demonstrat rolul trofic benefic al exercitiuluiu fizic asupra tesutului
osos. Reducerea solicitarilor mecanice asupra scheletului(repaus la pat, imobilizari) se
soldeaza cu efecte evidente la nivel scheletic. Repausul prelungit la pat antreneaza o

pierdere progresiva de tesut osos la nivelul oaselor portante, mai ales la nivelul
calcaneului. Pierderea osoasa este reversibila, odata cu reluarea mersului. Refacerea este
uneori completa, in decurs de luni sau ani, dar cel mai frecvent este incompleta.
- Nu orice tip de efort determina cresterea masei osoase: mersul in ritm propriu nu produce
reactie scheletica si periostala, desi capacitatea generala la efort creste, in valoare
absoluta; pentru a obtine raspuns osos, ar fi necesara cresterea importanta a vitezei de
deplasare(alergarea rapida).
- Castigurile in masa osoasa, obtinute in timpul antrenamentului, se pierd progresiv, dupa
ce acesta inceteaza
53. acidoza lactica,complicatii acute ale diabetului
- Acidoza lactica reprezinta un dezechilibru intre producerea si utlizarea lac tatului. La
pacientii diabetici caeasta complicatie apare cu frecventa mult mai mare decat la restul
populatiei, iar intre diabetici, mai susceptibili de a o face sunt cei insulino-dependenti,
tratai cu biguanide pe cale orala.
- Acideul lactic este produsul final al glicozei anaerobe. La nivelul celulelor efectoare se
produce o reactie reversibila, de transformare a acidului piruvic in acid lactic(si invers),
care necesita prezenta unei enzime, lactic-dehidrogeneza. La om, acidul lactic se produce
in organism, in cantitate de 90mg/kgcorp/ora, adica, in medie 150g/zi. In mod normal,
cea mai mare cantitate este produsa in timpul contractiei musculare. Acidul lactic
difuzeaza liber in toate compartimentele hidrice ale organismului, fiind metabolizat la
nivel miocardic, muscular, cerebral, hepatic.in diabetul zaharat, acizii grasi si corpii
cetonici stimuleaza producerea lactatului.
- Tabloul clinic nu este caracteristic. Acidoza lactica apare mai frecvent la pacientii in
varsta si are in general debut brutal. Se caracterizeaza prin deshidratare intensa, cu oligoanurie, hipotermie, colpas, tulburari respiratorii.
- Tratamentul vizeaza normalizarea valorilor ph, prin administrarea de solutii alcaline,
administrarea de glucoza si tamponarea sa cu insulina.
54. tratamentul kinetic al obezitatii
Programele vor fi introduse treptat, dupa testarea obligatorie a capacitatii de efort. Ele constau
in:
- Antrenament la efort dozat, scopul este de a realiza un fitness cardiovascular eficient,
pentru a creste capacitatea de efort.
- Programe de mers, de minim 1h/zi. Ulterior se va trece la cura de teren. Nu se recomanda
climatul marin datorita efectelor sale stimulant-solicitante.
Kinetoterapia in sala va fi bazata pe:
- Reeducare respiratorie.
- Tonifierea musculaturii abdominale.
- Exercitii active libere.

- Ulterior, exercitii active rezistive, cu ingreuierea realizata prin obiecte portative de


gimnastica, doar daca starea fizica a pacientului permite.
- Daca pacientul este in primele faze si nu este decompensat respirator si/sau
cardiovascular, sunt indicate exercitiile de tarare, din decubit dorsal, lateral si ventral
datorita consumului mare de energie.
- Pedalaj.
- Hidrokinetoterapie.
- Termoterapie.
- Electrostimulare musculara.
Masaj anticelulitic si drenaj limfatic.