Tema: Analiza structurii i

dinamicii resurselor
financiare publice din bugetul
consolidat al Romniei

Realizat de: Murafa Cristin

Grupa: 2321

Iai, 2014

CUPRINS

Introducere
1. Structura resurselor financare publice din bugetul de stat i
din bugetele locale criterii i componente
I.
Resursele financiare publice aspecte generale
II.
Clasificarea resurselor financiare publice din bugetul de
stat
III.
Clasificarea resurselor financiare publice dn bugetele
locale
2. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul
de stat n perioada 2010-2013
3. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetele
locale n perioada 2010-2013
Concluzii
Bibliografie
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4

Introducere

Am ales pentru cercetare urmtoare tema Analiza structurii i dinamicii resurselor financiare
publice din bugetul consolidat al Romniei pentru c am posibilitatea s analizez structura
resurselor financiare publice din bugetul consolidat al Romniei. Aceasta mi arat o imagine
totala despre situaia financiara prezent la moment ct i n trecut a Romniei. Astfel am
posibilitatea s compar rezultatele din diferii ani pentru a putea vedea dac a crescut sau a sczut
nivelul resurselor fnanciare a statului.
n proiectul dat voi face analiza structurii resurselor financiare publice din bugetul de stat i
din bugetele locale i mutaia n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat i
locale n perioada 2010-2013.
n Romnia n sistemul de bugete se include:
a.
b.
c.
d.
e.
f.

Bugetul de stat
Bugetele statelor membre
Bugetele locale
Bugetele fondurilor speciale
Bugetele asigurrilor sociale de stat
Bugetele instituiilor publice

Bugetul reprezint un proces de repartiie bneasc a PIB ca un coninut economic, Din punct
de vedere juridic, este un act normativ care autorizeaz ncasarea veniturilor bugetare i
efectuarea cheltuielilor bugetare.
Toate operaiunile bugetare se exprim n moned naional, iar ntocmirea, aprobarea,
execuia i ntocmirea bugetului se face n limit de 1 an.
n lucrarea dat voi analiza mutaiile bugetului de stat i bugetului local(administrativeteritoriale)
Bugetul de stat reprezint nite relaii financiare exprimate prin intermaediul cheltuielilor
necesare pentru realizarea obiectivelor de interes naional. Printre aceste cheltuieli mobilizate la
dispoziia statului sunt incluse cele pentru: aprarea rii, protecia social etc
Bugetele locale(unitilor administrative teritoriale) sunt nite relaii financiare la nivelul
colectivitilor locale. Bugetele locale satisfac nevoile social-economice i culturale ale
populaiei la nivelul teritoriului respectiv.

Structura resurselor financare publice din bugetul

de stat i din bugetele locale criterii i
componente
I.Resursele financiare publice aspecte generale
Resursa ca element de baz reprezint o rezerv sau surs de mijloace susceptibile care
necesit a fi valorificate ntr-o mprejurare dat.
Pentru funcionarea normal a societii sunt necesare diferite resurse cum ar fi: cele materiale,
umane i de alt natur. O deosebit importan le revin resurselor financiare.
Resursele financiare reprezint totalitatea mijloarcelor bneti necesare realizrii anumitor
obiective economice,sociale i de alt natur, care se afl n posesia cetenilor, agenilor
economici, autoritilor publice etc...
n asa mod, resursele financiare ale societii nglobeaz resursele financiare ale diferitor
deintori cu diverse tipuri de proprietate
Resursele financiare sunt clasificate pe dou ramuri, astfel deosebim resurse financiare: ale
societii i publice. nsa o clasificare general ar fi resurse financiare: publice si private.
Resursele financiare publice reprezint totalitatea mijloacelor bneti care se administreaz de
ctre autoritile publice cu scopul de a ndeplini funciile ce le revin. Resursele financiare
publice, monitorizate de ctre stat i autoritile publice, sunt utilizate pentru satisfacerea
nevoilor publice.
Resursele financiare ale societilor reprezint resursele financiare la nivel naional care redau
ansamblul resurselor financiare ale autoritilor i instituiilor publice, resursele ntreprinderilor
publice i private, resursele i resursele populaiei.
Formarea veniturilor publice are loc n procesul de repartiie financiara, care se produce prin
intermediul unor instrumentele aferente statului i deasemenea prin metode specifice.
Astfel, principala surs a veniturilor o constituie PIB-ul, care e mai completat i de anumite
fluxuri financiare din exterior.

II. Clasificarea resurselor financiare publice din bugetul de stat

A. Regularitatea folosirii finanelor publice
a) Resurse ordinare
Impozite
Taxe
Contribuii obligatorii
Venituri din exploatarea ntreprinderilor
Venituri din exploatare proprietilor
b) Resurse extraordinare
Emisiune de moned
mprumuturi de la stat
B. Nivelul administrativ al finanelor publice
a) State unitare
Resurse ale administraiei centrale
Resurse ale administraiei locale
Resurse ale asigurrilor sociale
b) State federale
Resurse ale statului
Resurse ale statelor
Resurse ale entitilor administrative locale
C. Locul de provenien al finanelor publice
a) Interne
b) Externe
D. Coninutul economic al finanelor publice
a) Resurse fiscale
b) Resurse nefiscale
c) Resurse de trezorerie
d) Resurse mprumutate pe termen mediu i lung
e) Resurse din emisiunea de moned
E. Componentele bugetului consolidat al finanelor publice
a) Resurse ale bugetului de stat
b) Resurse ale bugetelor locale
c) Resurse cu destinaie special
d) Resurse ale asigurrilor sociale de stat

III. Clasificarea resurselor financiare publice din bugetul local

A. Venituri proprii
Venituri curente
a) Venituri fiscale
1. Impozite directe
Impozite i taxe de la populatie(impozite pe venit, profit i
ctiguri)
Taxa pentru folosirea terenurilor(proprietate de stat)
Impozite pe cldiri i terenuri de la persoane juridice
2. Impozite indirecte
Alte impozite i taxe fiscale
b) Venituri nefiscale
1. Venituri de proprietate
2. Venituri din vnzari de bunuri i servicii
B. Venituri din capital(venituri din valorificarea unor bunuri ale statului)
C. Venituri cu destinaie special
D. Operaiuni financiare
a. Prelevri din bugetul de stat
1) Cote defalcate din TVA pentru bugetele locale
2) Cote defalcate din impozitul pe venit
b. mprumuturi
c. ncasri din rambursarea mprumturilor acordate
E. Subvenii
a. De capital
b. Curente

Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat

n perioada 2010-2013

Bugetul de stat este o categorie fundamental a tiinei finanelor legat de existentul statului
i mecanismului pieei.
Sub aspect formal, bugetul de stat, este format din venituri i cheltuieli care se refer la un
interval de timp. De regul aceasta se face timp de 1 an.
Sub aspect juridc, bugetul de stat este o lege care autorizeaz venturile i cheltuielile statului
timp de 1 an.
Sub aspect economic, bugetul de stat arat relaiile economice care apar n legatur cu
formarea i repartiia PIB-ului n form bneasc i ndeplinirea funciilor statului.
Bugetul de stat, ca principal component a sistemului bugetar cuprinde resursele puse la
dispoziia statului pentru ndeplinirea mai multor scopuri cum ar fi repartizarea resurselor pentru:
1)
2)
3)
4)
5)
6)

aprarea rii,
asigurarea ordinei publice,
realizarea aciunilor social-culturale,
asigurarea proteciei mediului i refacerea lui,
asigurarea msurilor de protecie social a populaiei,
realizarea unor cercetri i investiii publice.

Tabelul 1. Ponderea veniturilor financiare din veniturile totale n perioada 2010-2013 din
bugetul de stat
Indicatori

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Venituri totale

68,050,7

79,371,2

87,171,5

90,561,4

% din total
82.73
0.60
11.94
0.41

% din total
87.6
0.27
9.22
0.35

% din total
86.74
0.18
8.96
0.35

% din total
88.53
0,17
7.02
0.33

3.61

2.08

3.72

4,33

0.74

-0.03

0.48

0.05

-0.4

Venituri fiscale
Contribuii de asigurri
Venituri nefiscale
Venituri din capital
Sume de la UE n contul
plilor efectuate
Donaii
Sume ncasate n contul
unic, la bugetul de stat

Sursa: http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin + prelucrare proprie a datelor procentuale

Din tabelul dat observm diferene nesemnificative ntre diferii ani, nsa se observ o cretere a
veniturilor fiscale i sumele de la UE n contul plilor efectuate. Ceea ce ine de veniturile
nefiscale, venituri din capital, contribuii de asigurri avem o scdere semnificativ dac s lum
n comparaie anii 2010 si 2013, aceste scderi se datoreaz majorrii veniturilor fiscale i
sumelor de la UE.
Diagrama 1 Ponderea veniturilor financiare din bugetul de stat anul 2010

82.73
Venituri fiscale

Venituri din capital

0.03
0.74

Contribuii de asigurri

Venituri nefiscale

Sume de la UE

Donaii

3.61 0.41 11.94

0.60

Sume ncasate n contul unic, la bugetul de stat

Din diagrama 1, ponderea veniturilor financiare n anul 2010 observm c veniturile fiscale au
ponderea cea mai mare de 82,73% din veniturile totale. Au o pondere att de mare pentru c
includ toate tipurile de impozite si taxe, care stau la baza veniturilor statului din categoria
veniturilor proprii. Deasemenea are o pondere destul de mare i veniturile nefiscale de 11,94%
din veniturile totale i sumele primite de la UE de 3,61% din veniturile totale.
Diagrama 2 Ponderea veniturilor financiare din bugetul de stat anul 2011

87.6
Venituri fiscale

Contribuii de asigurri Venituri nefiscale

Venituri din capital

Sume de la UE

Donaii

Sume ncasate n contul unic, la bugetul de stat

0.27
0.48
2.08
0.35 9.22

Din diagrama 2, ponderea veniturilor financiare pe anul 2011, observm aceeai situaie ca n
anul 2010, doar c cu mici diferene ntre ponderea diferitor categorii. Veniturile fiscale au
crescut cu aproximativ 5%, ceea ce arat c unele impozite i taxe au fost mrite, care au dus la
mrirea ponderii veniturilor fiscale, nsa cu toate acestea observm i o micorarea a veniturilor
nefiscale cu aproximativ 3% i a sumelor primite de la UE cu 1%. De aici conchidem, c cu toate
c au fost majorate veniturile fiscale, cele nefiscale au fost micorate i n final ajungem practic
la acelai echilibru iniial din 2010.

86.74
Venituri fiscale

Contribuii de asigurri

Venituri nefiscale

Venituri din capital

Sume de la UE

Donaii

Sume ncasate n contul unic, la bugetul de stat

0.05
3.720.35

0.18
8.96

Diagrama 3 Ponderea veniturilor financiare din bugetul de stat anul 2012

Din diagrama 3, ponderea veniturilor financiare din anul 2012 observm c veniturile fiscale au
sczut comparativ cu anul 2011 dar au rmas deasemenea mai mari ca cele din 2010, iar ceea ce
ine de veniturile nefiscale ele au continuat s scad, ajungnd n anul 2012 la 8,96% comparativ
cu anul 2011 cnd au fost de 9,22%. Cu toate aceste schimbri, observm c comparativ cu anul
2010, n 2012 contribuiile de asigurri, veniturile din capital i donaiile au sczut semnificativ.

Diagrama 4 Ponderea veniturilor financiare din bugetul de stat anul 2013

7.02

0.33 4.330.4

0.17

88.53

Venituri fiscale

Contributii de asigurari

Venituri nefiscale

Venituri din capital

Sume de la UE

Donatii

Sume incasate in contul unic

Din ultima diagrama, ponderea veniturilor financiare pe anul 2013 observm o majorare
semnificativ a veniturilor fiscale, atingnd o valoare mult mai mare n comparaie cu anii
precedeni, chiar comparnd anul 2010 cnd aceste venituri reprezentau 82,73% din veniturile
totale, n 2013 acestea reprezint 88,53% din veniturile totale. Cu toate acestea veniturile
nefiscale au sczut cu nca 1% fa de anul precedent iar sumele de la UE au crescut desemenea
aproximativ cu 1%(din veniturile totale). Ceea ce ine de ceilali indicatori, acetia au sczut
mult mai mult ca anii precedeni.
Tabelul 2 Venituri totale(miliaone lei)

Anul

Venituri totale (mil.lei)

2010
2011
2012
2013

68050.7
79371.2
87171.5
90561.4

Diagrama 5 Venituri totale din bugetul de stat(mil. lei)

100000
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0

2010

2011

2012

2013

Venituri totale (mil.lei)

Din diagrama 5 observm c veniturile totale ale Romniei sunt n continu cretere din 2010
pn n 2013, ajungnd de la valoarea de 68050.7 milioane lei din 2010 la 90561.4 milioane lei
n 2013. n decurs de 3 ani se produce o cretere de aproximativ 22000 milioane lei, ceea ce este
o parte pozitiv pentru bugetul de stat al Romniei.
Tabelul 3 Venituri curente(mil lei)

Anul

Venituri curente (mil.lei)

2010

64825.1

2011

77058.3

2012

83577.1

2013

86694.0

Sursa: http://www.mfinante.ro/execbug.html?
pagina=buletin

Diagrama 6 Veniturile curente din bugetul de stat(mil. lei)

Venituri curente
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0

2010

2011

2012

2013

Venituri curente

n diagrama 5 sunt reprezentate veniturile curente ale Romniei pe perioada 2010-2013. Dup
cum observm din diagram veniturile curente sunt n cretere ajungng din 2010 pn n 2013
de la 64825.1 milioane lei la 86694.0 miliaone lei. Deci au crescut cu aproximativ 20000
milioane lei, ceea ce este un moment pozitiv pentru bugetul de stat.

Tabelul 4 Venituri nefiscale(mil. lei)

Anul

Venituri nefiscale (mil.lei)

2010

8125

2011

7315,2

2012

7806

2013

6358,4

Sursa: http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

Diagrama 7 Venituri nefiscale din bugetul de stat(mil. lei)

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

2010

2011

2012

2013

Venituri nefiscale (mil.lei)

Din diagrama 7, obsrevm o oscilaie diferit de la an la an a veniturilor nefiscale. Dup o

scdere n 2011 fa de 2010 de aproximativ 1000 milioane lei, n 2012 acestea cresc cu 500
milioane lei, ca n 2013 s scad din nou, ns cu mult mai mult ca n anii precedeni ajungnd la
o valoare de 6358,4 milioane lei.

Tabelul 5 Contribuii de asigurri

Anul

Contribuii de asigurri (mil.lei)

2010

395

2011

215.4

2012

155.2

2013

160.5

Sursa: http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

Diagrama 8 Contribuii de asigurri din bugetul de stat

Contribuii de asigurri
400
300
200
100
0

2010

2011

2012

2013

Contributii de asigurari

Din diagrama 6 observm ca contribuiile de asigurri sunt n continu descretere din anul 2010
pn n prezent scznd aproape dublu din 2010 pn n 2011 de la 395 milioane lei la 215,4
milioane lei. n anul 2013 aceastea au atins valoarea de 160,5 milioane lei, totui un pic mai
mare ca n anul 2012 cnd era de 155,2 milioane lei.

Mutaii n structura resurselor financiare publice

din bugetele locale n perioada 2010-2013
Finanele publice locale i au originea n autonomizarea autoritilor teritoriale n
administrarea comunitilor locale respective.
Comunitile locale reprezint colectiviti umane, delimitate teritorial din punt de vedere
politic i administrativ care au autoriti publice diferite de cele ale statului.

Autonomia financiar a acestora este absolut necesar, deoarece autonomia administrativ nu

ar fi posibil fr autonomia financiar.
Bugetele locale asigur necesitile, nevoile locale ale populaiei.

Tabel 6 Ponderea veniturilor financiare din veniturile totale pentru anii 2010-2013 din bugetele
locale
Indicatori
Venituri fiscale
Venituri nefiscale
Subvenii
Sume de la UE
Venituri din capital
Donaii

Anul 2010
% din total
69.02
14.73
10.68
4.56
0.59
0.42

Anul 2011
% din total
63.68
17.64
10.94
6.78
0.77
0.19

Anul 2012
% din total
64.46
18.94
8.71
7.25
0.51
0.13

Anul 2013
% din total
63.11
18.48
10.53
7.25
0.46
0.14

Sursa: http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin + prelucrare proprie a datelor procentuale

Din tabelul 6 observm diferene nesemnificative de la an la an ale indicatorilor. Ceea ce ine de

veniturile fiscal, acestea se menin constant n anii 2011-2013, dup o scdere de aproximativ 5%
din anul 2010. Veniturile nefiscale se mresc din 2010 pn n 2012, ca n 2013 s scad
nesemnificativ. Cea mai mic valoare subveniile o primesc n anul 2012, de 8.71% din totalul
veniturilor financiare, n comparaie cu nivelul mediu de 10,5% din veniturile totale n ceilali 3
ani. Deasemenea se observ o cretere a sumelor de la UE i o scdere a donaiilor. Iar ceea ce
ine de veniturile de capital aceste oscileaz ntre 0.45% i 0.75% din veniturile financiare de la
an la an. Toate aceste schimbri se datoreaz mririi/micorrii impozitelor i taxelor dintr-o
parte i mririi/micorrii celorlali indicatori de alt parte.

Diagrama 9 Ponderea veniturilor financiare din veniturile totale pe anul 2010

Anul 2010

11%

Venituri fiscale

5% 1% 0%

Venituri nefiscale
Subventii

15%

Sume de la UE
Venituri din capital

69%

Donatii

Din diagram 9 observam ca veniturile fiscale(aproximativ 69% din veniturile totale) detin
ponderea cea mai mare din veniturile totale urmate de veniturile nefiscale(aproximativ15%) si
subventii(aproximativ 11%). Veniturile fiscale mari sunt determinate de impozitele si taxele
adunate si prezinta a 2/3 din totalul veniturilor la nivel local. Ponderea cea mai mica o detin
donatiile si venit din capital.

Diagrama 10 Ponderea veniturilor financiare din veniturile totale pe anul 2011

Anul 2011
Venituri fiscale

Venituri nefiscale

Subventii
Sume de la UE
7% 1% 0%

Venituri din capital

11%

18%
Donatii

64%

Din diagrama 10 se observa ca veniturile fiscal deasemenea detin ponderea cea mai mare insa in
comparatie cu anul 2010, in 2011 acestea au scazut cu aproximativ 5%. Insa au crescut veniturile

nefiscale si sumele de la UE cu aproximativ 2% fiecare dintre ele. Donatiile si veniturile din

capital deasemenea detin ponderea cea mai mica din veniturile totale din bugetele locale.
Diagrama 11 Ponderea veniturilor financiare din veniturile totale pe anul 2012

Anul 2012
Venituri fiscale

Venituri nefiscale
9%

1%
0%
7%
Subventii

Sume de la UE

Venituri din capital

19%
Donatii

64%

Din diagrama 11 observam ca ponderea veniturilor fiscale a ramas aceeasi comparativ cu anul
2011 insa veniturile nefiscale continua sa creasca, iar subventiile tind sa se micsoreze. In cazul
dat avem o marire a veniturilor nefiscale cu aproximativ 2% comparativ cu anul precedent si o
micsorare a subventiilor la fel cu 2% comparative cu anul precedent. Sumele de la UE ramin a fi
constant, la fel ca si donatiile si venituri din capital.
Diagrama 12 Ponderea veniturilor financiare din veniturile totale pe anul 2013

Anul 2013
Venituri fiscale

Donatii

Venituri nefiscale
11%

0%
7% 0%
Subventii

Sume de la UE

Venituri din capital

18%
63%

Diagrama 12, care ne prezinta situatia anului 2013 a veniturilor financiare din veniturile totale
ale bugetelor locale ne demonstreaza ca avem o micsorare cu 1% a veniturilor fiscale in

comparatie cu anii precedenti si o marime a subventiilor cu 2%. Veniturile nefiscale si sumele de

la UE ramin aceleasi, iar donatiile si veniturile din capital scad.

Tabel 7 Venituri din capital din bugetele locale (mil. lei)

Anul

Venituri din capital (mil.lei)

2010
2011
2012
2013

294.6
396.8
274.4
262.4

Sursa: http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

Diagrama 13 Venituri din capital din bugetele locale (mil. lei)

400
350
300
250
200
150
100
50
0

2010

2011

2012

2013

Venituri din capital (mil.lei)

Din diagrama data observam caveniturile din capital din bugetele locale atinge cea mai mare
valoare in anul 2011 si anume 396,8 milioane lei. Din 2011 pina in 2013 veniturile din capital
sunt in continua descrestere, ajungand in 2012 la caloarea de 274,4 milioane de lei si in 2013 la
262,4 milioane de lei.

Tabel 8 Venituri fiscale din bugetele locale (mil. lei)

Anul

Venituri fiscale (mil.lei)

2010
2011
2012
2013

34524.3
33023.9
34447.9
35898.7

Sursa: http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

Diagrama 14 Venituri fiscal din bugetele locale (mil. lei)

36000
35500
35000
34500
34000
33500
33000
32500
32000
31500

2010

2011

2012

2013

Venituri fiscale (mil.lei)

Din diagram data observam ca valoarea cea mai mare a venitului fiscal o obtinem in anul
2013, unde ajunge sa fie 35898,7 milioane lei din bugetele locale, iar cea mai mica in 2011, de
33023.9 milioane lei, este o diferenta de aproximativ 2000 miliaone lei. Aceasta s-a datorat
scaderii impozitelor si taxelor in 2011 si o majorarea a taxelor si impozitelor in 2013 care au
generat aceste venituri statului.

Tabel 9 TVA din bugetele locale (mil. lei)

Anul

TVA (mil.lei)

2010
2011
2012
2013

14982.4
13175.4
14929.7
15216.7

Sursa: http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

Diagrama 15 TVA din bugetele locale (mil. lei)

15500
15000
14500
14000
13500
13000
12500
12000

2010

2011

2012

2013

TVA (mil.lei)

Ca o ultima diagrama am decis sa iau TVA din bugetele locale pentru a analiza oscilatiile ei in
diferiti ani si de aici observam ca in 2011 valoarea TVA este minima in comparatie cu ceilalti ani,
fiind de 13175.4 milioane lei in comparatie cu anul 2013 cind aceasta a atins valoarea de
15216.7 milioane lei, aproximativ cu 2000 milioane mai mult. In anii 2010 si 2012 se atinge
aproximativ aceeasi valoare a TVA si anume: 14982.4 milioane lei si respectiv 14929.7 milioane
lei, dar totusi mai mic decit in 2013, ceea ce determina un efect pozitiv pentru bugetele locale.

Concluzii
Proiectul dat reprezinta o analiza a structurii si dinamicii resurselor financiare publice din
bugetul consolidat de stat al Romaniei in perioada 2010-2013. Partea cea mai mare a proiectului
o reprezinta insa analiza mutatiilor diferitor indicatori pe diferiti ani.
Am analizat clasificarea resursele financiare publice din bugetele locale si de stat . De aici am
observat ca ele pot fi grupate pe mai multe criterii care li-am prezentat in gruparile anterioare.
Am ales aleatoriu citiva indicatori s i-am analizat cu ajutorul unor tabele cu date si diagrame,
astfel acest fapt m-a ajutat sa-mi creez o imagine de ansamblu a situatiei bugetului de stat al
Romaniei pe ultimii 3 ani si am reusit sa concluzionez ca toti indicatorii oscileaza de la an la an
atit in parte negative cit si pozitiva, insa la nivelul anului 2013 se vede o crestere consistenta a
valorilor tuturor indicatorilor in comparatie cu anii precedenti.
In medie anii 2012 si 2013 sunt anii cu valori mai mari ale indicatorilor analizati, insa si in
anul 2010 se manifesta o oarecare asemanare. Ceea ce tine de anul 2011 este reprezentat de cifre
mult mai mici ca anii 2010, 2012 si 2013.
La nivel local este la fel ca si la nivelul statului, doar cu unele diferente in ceea ce tine de
subventii si sume de la UE, unde la nivel local se manifesta o aprofundare mai mare pe baza
acestor indicatori
Deasemenea am observant ca cea mai mare valoare a veniturilor totale se inregistreaza in anul
2013 - 90561.4 milioane lei din bugetul de stat. Iar ceea ce tine de veniturle fiscale la nivel local
cea mai mare valoare o inregistreaza deasemenea anul 2013 - 35898.7 milioane lei, iar cea mai
mica anul 2011.

In final pot concluziona ca importanta resurselor financiare se manifesta prin intermediul

faptului ca ele prezinta totalitatea mijloacelor banesti cu ajutorul carora sunt realizate obiectivele
economico-sociale ale societatii intr-un anumit interval de timp.

Bibliografie
1.
2.
3.
4.

http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

Dr.Gheorghe Filip; lector. Dr.Bogdan Zugravu, Suport de curs, anul II, FEAA
Clasificaia Indicatorilor Privind Bugetul De Stat, Ordinul MFP nr. 1954/16.12.2005
http://wikipedia.ro/

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4