Vopseaua masinii noastre este elementul care reprezinta identitatea vehiculului.

Si este
principala trasatura dupa care recunoastem o masina. Insa, de cele mai multe ori, vopseaua
masinii este trecuta cu vederea si considerata un element al automobilului ce nu necesita
atentie. Nimic mai gresit insa.
Autoturismele au fost vopsite inca de la existenta lor, din anii 1875. Chiar si vehiculele pe
aburi, realizate cu un secol inainte erau vopsite. Si asta pentru ca lumea si-a dat seama ca
metalul, daca nu este protejat, rugineste. Evident, nu putem compara tehnicile de vopsitorie de
acum 2 sau 3 secole cu cele din ziua de azi, insa rolul vopselurilor auto a ramas acelasi: protectia
suprafetei metalice. Pe langa acest rol, vopseaua care acum este propusa in sute de nuante si
culori, are si rol estetic de personalizare a masinii. Daca in 1904, automobilele se vindeau numai
in culoarea neagra, in ziua de azi, numai o singura marca poate avea in lista de dotari mai bine
de 80 de nuante diferite.
Vopseaua masinilor noastre este insa realizata in urma unor procedee complexe. Noi o
luam ca atare, spunem ca masina este "rosie" sau "albastra" si nu ne mai intereseaza altceva.
Insa lucrurile nu sunt deloc simple cu vopseaua automobilelor. Pentru ca vopseaua reprezinta
poate cel mai 'chinuit' element pe care il detine orice automobil.
Ploaia, vantul, praful, grindina, criblura, soarele si ninsoarea sunt doar cateva elemente
care intra in contact direct cu vopseaua masinii zi de zi. Mai adaugam si factorii care nu sunt
legati de natura, cum ar fi micile accidente, zonele de frecare, noroiul aruncat de roti si ne dam
seama ca ceea ce vedem noi la exterior ca fiind o simpla culoare, are de fapt un rol mult mai
dificil. Pe care, din pacate, mai nimeni nu-l baga in seama.

Din ce este realizata vopseaua auto?

Autoturismele moderne au caroseriile si elementele de caroserie acoperite cu 4 straturi de
vopsea. Fiecare din aceste straturi are un rol anume, fie de protectie, fie de aderenta pentru
urmatorul strat, sau unul pur estetic. In total, pentru vopsirea unui automobil cu o caroserie
sedan din clasa medie, sunt folositi intre 10 si 15 litri de vopsea. La final, dupa uscare, cele 4
straturi vor avea o grosime adunata de 100-110 microni de milimetru. Adica a zecea parte dintrun milimetru, exact grosimea unui fir de par.
Cele 4 straturi de vopsea auto care se aplica in zilele noastre sunt: Stratul Catodic, Primer,
Vopseaua de culoare si Lacul de protectie. Fiecare din aceste 4 straturi este dat pe rand cu
ajutorul unor roboti speciali sau in urma scufundarii caroseriei sau pieselor intr-o baie de solutie.

Primul strat de vopsea: Stratul Catodic

Imediat dupa finalizarea pieselor metalice de caroserie, suprafata metalica este tratata cu
fosfat de zinc si introdusa intr-o baie cu solutie pe baza de agenti de fixare pret de 3-5 minute.
Simultan, piesei (caroseriei) scufundate ii este aplicata o tensiune cuprinsa intre 250 si 500 de
volti in timp ce un alt electrod este situat in baia de solutie. Particulele de solutie incarcate
electric se lipesc de metal si formeaza un strat de aproximativ 20 de microni de milimetru al
carui unic scop este protejarea suprafetei metalice in fata coroziunii. Acest procedeu este practic
un fel de vopsire electrostatica in baie de vopsea, nu in aer liber.

Vopsirea in baie de imersiune catodica este o metoda de vopsire ecologica, deoarece ca

solvent se utilizeaza, de regula, apa. Suprafetele vopsite cu ajutorul procedeului de vopsirea in
baie de imersiune catodica ofera cea mai buna baza cand se combina straturile de vopsea, de
exemplu straturi aplicate prin pulverizare sau straturi din vopsiri anterioare. Motiv pentru care, in
afara de rolul de protectie fata de coroziune, primul strat care este de obicei transparent, este si
un bun suport pentru urmatorul strat de vopsea.

Al doilea strat de vopsea: Primer

Numele stratului de sustinere a vopselei de culoare se numeste Primer, Fueler, Grund sau
Baza. Acest strat are doua roluri principale: indreptarea suprafetei si aducerea la nivel si suport
de fixare pentru vopseaua de baza. Acest strat este de obicei mai gros si este compus din agenti
de umplere anorganici precum gips, creta sau talc, special ganditi pentru a intra in cele mai mici
fisuri, iregularitati sau defecte ale suprafetei metalice. Primerul se da pe masina intr-un strat cu o
grosime de 30 de microni de milimetru.
Primerul este insa un strat destul de moale si elastic. In primul rand, pentru a putea fi usor
slefuit la nevoie cu elemente abrazive, dar in principal este elastic ca sa previna oscilatia
stratului de culoare. Mai precis, atunci cand vopseaua masinii este lovita de pietricele sau
grindina, acest strat absoarbe din socul impactului si previne astfel ciobirea vopselei, prin
disiparea energiei.

Al treilea strat de vopsea: Vopseaua de culoare

Cel mai vizibil strat de vopsea de pe masina noastra este insa si cel mai putin important.
Pentru ca are un singur scop: sa dea masinii culoare. Nu are nici strat de protectie si nici de
fixare pentru urmatorul strat. Vopseaua de culoare se mai numeste si strat de baza (Basecoat) si
este o vopsea plastica pe baza de poliuretan. Are o grosime de aproximativ 15 microni de
milimetru si poate avea sute de nuante diferite, efecte de pigmentare sau efecte de perla,
ingrediente speciale ce dau nuanta de metalizare sau chiar combinatii de culori cu aspect
cameleon.

Ultimul strat de vopsea: Lacul de protectie

La fel ca si primul strat de vopsea, si ultimul este transparent. De aceea i se mai zice si
Strat Transparent (Clearcoat). Scopul lacului este sa-i dea masinii aspectul lucios dar si sa
protejeze masina de factorii externi. In compozitia lacului pot exista o sumedenie de compusi
care pot apara masina chiar si de razele UV, dar aceste lacuri sunt extrem de scumpe. In general
insa, lacul are rol de protectie impotriva elementelor exterioare, cum ar fi ploaia, grindina, praf,
vant si asa mai departe. In plus, lacul prin compozitia sa speciala are si rol de protectie impotriva
fluctuatiilor de temperatura. De exemplu, pe timp de iarna, o capota de motor poate trece de la o
temperatura de -30 de grade la o temperatura de +60 de grade in cateva minute. Si lacul este
cel care protejeaza restul straturilor de aceste diferente de temperatura si nu ii permite vopselei
sa crape.

Lacul transparent al masinii este dat peste vopseaua de baza intr-un strat cu o grosime de
40 de microni de milimetru si este special gandit sa reziste atat in fata altor compusi chimici
puternici, cum ar fi aciditatea 'depunerilor' cauzate de pasari, cat si in fata agentilor artificiali cu
un grad mare de frictiune, cum ar fi solutiile de deszapezire si dezghet de pe timpul iernii.
Asadar, am putea spune ca lacul de protectie este cel mai important strat al vopselei auto.

Coacerea la cuptor a vopselei auto

Fiecare din cele 4 straturi enumerate mai sus este urmat de o 'vizita' in cuptorul de
coacere. De exemplu, stratul catodic este urmat de un tratament la o temperatura de 60 de
grade, Primerul este urmat de o coacere la 87 de grade, vopseaua de baza la o temperatura
cuprinsa intre 100 si 120 de grade, iar lacul este tratat si el la aceeasi temperatura, dar la numai
jumatate din timp. In cazul masinilor care sunt vopsite in camp electrostatic, temperaturile de
tratament sunt ceva mai mari.

Vopsirea in camp electrostatic

Unele marci premium apeleaza la vopsirea in camp electrostatic a masinilor si a pieselor
de caroserie (powdercoating). Mai ales cand acestea sunt realizate din aluminiu sau din aliaj
usor. Este un procedeu mai costisitor, dar care ii confera piesei vopsite o rezistenta mult mai
ridicata. In acest caz, masina este vopsita in aceleasi straturi mentionate mai sus, insa tehnica
este alta: caroseria este pre-incalzita la o temperatura cuprinsa intre 40-80 de grade, este apoi
impamantata si pulverizata cu particule de vopsea uscata prin intermediul campului
electrostatic. Acest procedeu este insa mai de lunga durata, temperatura de coacere in cuptor
este mai mare pentru ca elementele vopsite trebuie sa treaca prin procedeul de polimerizare, iar
uscarea trebuie sa se faca in mod natural pentru a ne bucura ulterior de o rezistenta mare a
vopselei. De obicei, la noi in tara cu acest procedeu se vopsesc jantele sau alte elemente de
caroserie sau metal ce incap intr-o cabina speciala de vopsire cu impamantenire.

Straturi de protectie suplimentara

Cei care doresc sa-si protejeze vopseaua masinii au la dispozitie multe solutii care se
aplica de obicei la centrele de detailing. Exista straturi pe baza de ceara ce protejeaza vopseaua
impotriva picaturilor de ploaie si care confera o spalare mai usoara a suprafetei vopsite.
Straturile de protectie numite "sealant" au ca scop acoperirea vopselei cu un strat invizibil ce nu
permite adunarea apei intr-un singur loc, dar nu lasa nici noroiul sau praful sa se lipeasca de lac.
Caroseria trebuie insa tratata intr-un mod special atunci cand apelam la polish. Ce inseamna
polish auto? Inseamna eliminarea unor zgarieturi minuscule din stratul de 40 de microni de
milimetru pe care ii are lacul transparent. Cu ajutorul solutiilor speciale abrazive, la o procedura
de polish vom scoate circa 10 microni de milimetru din lacul vechi. Insa imediat dupa polish, este
indicat sa apelam la straturile de ceara sau sealant special care sa compenseze micsorarea
grosimii lacului.

Soarele, cel mai mare dusman al vopselei auto

Chiar daca masinile sunt in ziua de azi dotate cu cele mai inteligente si performante
vopsele, in timp, soarele este cel care ii dauneaza cel mai mult masinii noastre. Intr-o vara
calduroasa in care afara sunt 40 de grade la umbra, suprafata caroseriei masinii poate atinge
chiar si 90-100 de grade. Aceasta temperatura este mai mare in zona motorului, adica pe capota
si pe aripile laterale din fata. Daca avem grija de masina noastra si o spalam regulat, nu trebuie
sa ne facem griji ca vom avea probleme cu vopseaua chiar si la temperaturi ridicate pe timp de
vara. Insa cei care sunt interesati cu adevarat de starea exterioara a masinii proprie sunt destul
de putini. Cand este foarte cald, mici particule de praf sau pietrist patrund mai usor in vopsea,
mai ales daca circulam cu viteza si avem drumuri pline de criblura ca in Romania. Straturile de
vopsea sunt realizate special sa reziste la temperaturi mari, insa devin mai moi si mai casante
cand temperatura este foarte ridicata. Adica pe timp de vara, pietricelele aruncate pe drum vor
face pagube mai mari. Daca nu spalam masina, vom avea alta problema: praful acumulat, sutele
de insecte si gainatul pasarilor incep sa actioneze asupra lacului si pot ajunge chiar si la
vopseaua de baza. Din pacate, pentru ca locuim in Romania si in orase aglomerate, ne putem
trezi oricand cu diverse solutii chimice aruncate pe masina, praf din belsug bogat in elemente
poluante, ulei de masina aruncat de vreo basculanta care scoate fum, benzina si asa mai
departe. Spalarea masinii nu este un moft, ci este o masura de prevenire prin eliminarea
diverselor substante ce pot influenta vopseaua.

Spalatoria, detailingul si umbra - cei mai buni prieteni ai vopselei auto

La final, va recomandam sa urmati cateva sfaturi utile, daca doriti sa pastrati vopseaua
masinii in stare buna cat mai mult timp. In primul rand, spalari ale caroseriei cat mai dese,
imediat cum vedem ca s-a depus un strat de praf, ne vor proteja vopseaua in fata actiunii
chimice. Parcarea la umbra a masinii in loc sa o lasam in plin soare va asigura vopseaua sa-si
pastreze proprietatile si sa fie astfel mai rezistenta in fata intemperiilor si a factorilor de uzura.
Iar din cand in cand, poate odata pe an sau la doi ani, un tratament cu solutii speciale care sa
faca un strat protector pe masina este bine venit. Mai ales in prag de iarna, un strat care sa
izoleze complet caroseria de factorii externi nocivi, precum solutiile de dezghetare de pe strazi si
sarea aruncata de autoritati, ne vor proteja atat luciul vopselei, cat si caroseria de rugina.
Asadar, dupa cum ai putut vedea, lucrurile cu vopseaua nu sunt chiar asa de simple. Si daca
pana acum nu stiai ce se ascunde dincolo de o simpla culoare, iata ca de acum inainte, vei sti.