Sunteți pe pagina 1din 6

Sinteza proteinelor

Este activitatea fundamentala a celulelor din organism. Se desfasoara


continuu, intr-un singur sens , de la structura ADN , trecand prin ARN cu
variantele sale (ARN premesager si apoi mesager matur) pana la sinteza
lanturilor polipeptidice. Datorita faptului ca se desfasoara in aceleasi etape
in toata lumea vie acest proces este cunoscut sub denumirea de dogma
centrala a biologiei moleculare. Aceasta este un proces format din
transcriptie si translatie si duce la formarea proteinelor. Se desfasoara
unidirectional (ADN ARN), dar poate fi si bidirectional (pentru
transcriptie): unde secventele de ARNm sunt copiate in ADN (numit ADN
complementar, ADNc) prin invers-transcriptie.
Fluxul informatiei genetice are urmatoarele etape:
a)
b)
c)
d)

formarea de ARN mesager


formarea nisei polizom unde se asambleaza specific aminoacizii
edificarea unor molecule proteice,enzimatice , imunologice
finalizarea fenotipica cu edificarea caracterelor anatomo-structurale

Teoria semantica a fluxului informatei genetice


Clasificarea biopolimerilor celulari dupa semnificatia genetica:
1.
2.
3.
4.

semantida primara- reprezentata de ADN celular


semantida secundara reprezentata de ARN CELULAR
semantida tertiara- proteinele formate din lanturi polipeptidice
moleculele episemantice- glucide si lipidele care se sinteza in urma
unor reactii cu enzime specifice

Trecerea informatiei din structura ADN in structura ARN


Codul genetic este un sistem de corespondenta intre o secventa de 3
nucleotide care repr. un codon si un anumit aminoacid.
Structura codului genetic a fost descrisa de Watson si Crick care in
1961 au introdus notiunea de codon. Initial exista un codon univoc apoi
unul biunivoc descris de Nurenberg si Malthu. Dimensional, codonul
este o succesiune de 3 nucleotide. Deci vom avea

codoni deci 64

de codoni care acopera si chiar sunt in excess pentru cei 20 de


aminoacizi esentiali.
AUG este codonul initiator/ START de la nivelul caruia incepe sinteza
lantului polipeptidic si (codifica)sintetizeaza metionina. UAA, UAG, UGA

(codonii STOP universali)care semnifica oprirea sintezei lantului


polipeptidic. Ei sunt codoni stop sau nonsens sau codoni terminatori.

Caracteristicile codului genetic:


1.( ce este precedent mentionat)
2. unitatea de functie este codonul
3. codul genetic este degenerat
-

1 aa. poate fi specificat prim mai multi codoni ( pana la 6 codoni


pentru arginina si leucina si 1 codon pentru metionina)
este un aspect favorabil pentru ca impiedica expresia unor mutatii
punctiforme

4. codul genetic din str. ADN este recunoscut in str. ARN pe baza
complementaritatii bazelor azotate
5. codul genetic nu este ambiguu- un codon dat recunoaste un singur
tip de aminoacid
6. codificarea este inepuizabila
7. intre codoni nu exista semne de separare sau o virgula
8. nu accepta suprapunere- bazele nu se suprapun intre codoni
9. codul genetic este universal
10. poate fi modificat prin mutatie
Principalele tipuri de mutatie care apar in codu gentic sunt INSERTIA
(REPETITIVA), SUBSTITUTIA, DELETIA UNEI BAZE, REPETITIILE
TRINUCLEOTIDICE ( sindromul X-fragil), MISSENSE ( schimbarea sensuluisiclemia), NONSENSE ( codon codificator se transforma in codon stop- de
ex. talasemii,) frameshift
Din 2001 au fost sintetizati 40 de aminoacizi de sinteza. S-a descoperit
codonul format din 4-5 baze si al 65-lea codon functional format, ambele
descoperiri facandu-se in vitro de catre 2 japonezi.
Etapele sintezei de proteine si polipeptide:
1. Transcriptia

Procesul de copierei a inf. genetice sub forma codificata,


complementara si antiparalela intr-o molecula de ADN. Are 3 etape:
initierea , elongatia, terminarea. Are loc in nucleu si in mitocondrii.
Elementul central este reprezentat de ARNpolimeraza( ARNpol)
ADN dependenta. Pentru functionarea corecta a acesteia avem
nevoie de o secventa de ADN dublu catenar, de cele 4 nucleozide 5
si 3 trifosforilate NTP ( ATP, GTP, CTP, TTP) si ionii de mg.
ARN-polimeraza te tip 1 codifica sinteza ARN-ului ribozomal,
ARN- POLIMERAZA de tip 2 CODIFICA SINTEZA arnMITOCONDRIAL
ARNpol de tip 3 codifica sinteza ARNt si alte variante de ARN
nuclear sau smallnuclear (sn)

Faza de initiere a transcriptiei sunt implicate 2


casete cu structura cunoscuta: caseta -35 situata in pozitia -35 fata
de situsul initial de transcriptie (adica fata de AUG) cu secventa de
consens TTGACA si cea din pozitia -10 fata de situsul initial de
transcriptie numita caseta PRIBNOW BOX cu secventa de TATAAT.
ARN-polimeraza care va recunoaste acest situs promotor , este
formata din 6 subunitati : 2 , 1 , 1 , 1 , 1 ( cu rol foarte
important deoarece creste afinitatea ARN pol pentru situsul
promotor de pe catena matrita si scade afinitatea pentru catena
nonmatrita).
Sinteza ARN-ului mesager se face din directia 5 la 3 pe baza
unei catene matrite (anti-sens)cu directia 3 la 5; iar catena (pe
imagini desenata de obicei ca superioara) 5 - 3a ADN-ului este
catena nonmatrita (codificatoare), catena sens la care se face
referire si atunci cand discutam despre structura promotorului (adica
situsul 35 si resp 10).
Complexul de elongare cuprinde ARNpol fara subunitatea ,
catena de ADN matrita, ARN-UL in crestere si topoizomeraza , o
enzima care are rolul de a reface structura de dublu helix in urma
transcriptiei.

Etapa de terminare a transcriptiei se realiz. prin 2


mec. :

1. mec. Ro dependent : Ro este o helicaza cu rolu de a desface


duplexul ADN-ARN datorita unor zone bogate in GC de pe catena
matrita care incetinesc rata transcriptiei. In acest caz proteina Ro
ajuta arn-pol si disociaza ADN de ARN.
2. mecanismul ro independent: se bazeaza pe formarea in zona in care
transcriptia este incetitinita a unor complexe palindromice care
indeparteaza spatial ARN-ul mesager de catena matrita si permite
eliberarea lantului de ADN.

Transcriptia la eucariote se desfasoara in aceleasi 3 etape dar aici


avem nevoie si de prelucrarea ARN-ului mesager .
Promotorul la EK are o structura speciala: este format din mai multe
casete : secventa situata in pozitia -25 este TATAAA iar in pozitia -80 se
gaseste secventa CAAT box , inconjurata in amonte (spre 5)si in aval (spre
3) de secvente repetitive de GC. Aceste casete au rolul de a modifica
expresia genica prin controlul transcriptiei. La -125 perechi de baze fata
de situsul initial de transcriptie incep secventele ENHANCERS care au rolul
de a stimula transcriptia ca elemente transreglatoare.
La EK avem nevoie, petru atasarea ARNpol de 2 de factori de
transcriptie= proteine ce recunosc specific secventa promotorului: factorul
2D/ proteina TATA. Urmeaza atasarea factorului de transcritpie 2B, 2F,
ARNpol de tip 2 dupa care este initiata transcriptia .
La EK avem nevoie de 3 enzime de transcriptie.
O alta diferenta intre transcriptia la eucariote fata de procariote este
maturarea ARN-ULUI mesager. Se realizeaza prin :
1. prelucrarea capetelor care duce la cresterea stabilitatiii impotriva
nucleazalor- consta in adaugarea la capatul 5 a unui nucleozid 7metilguaninat care face ca numai codonul initiator care are acest
nucleotid sa fie considerat codon start. Inainte de finalizarea
transcriptului primar, la extremitatea 3 se aduga o serie de 50-250
nucleotide de adenina reprezentand coada poli-A cu rol de a facilita
exportul in citoplasma si protejarea de nucleaze.
2. procesarea / splicing-ul ARNm. reprezentat de eliminarea secventelor
noninformationale urmata de reasocierea secventelor informationale
( unirea exonilor).
Matisarea se realizeaza prin transesterificarea cu situsul donor 5
GU urmata de situsul acceptor AG 3 (eliminarea intronilor) si
reasocierea intre cei 2 exoni prin intermediul unor proteine codificate
la nivelul ARN-ului smallnuclear.
Matisarea alternativa este un fenomen care explica formarea unor
proteine diferite din acelasi ARN-mesager datorita faptului ca in cel.
diferite sunt retinuti exoni diferiti (ex : gena calcitoninei care
produce calcitonina in cel tiroidiene dar produce un neuromediator in
cel. sistemului nervos)
3. Translatia- elemente implicate: ARNm, ARNt, ARNr,poliribozomi.
Prezinta 3 faze: initiere, elongare si terminare.

Reglarea sintezei proteice:

Jacob si Monot au descris operonul lactoza care este necesar pentru


transportul si metabolizarea lactozei la E-coli (o bacterie, procariot).
Operonul lactoza este format din 3 gene structurale: z, y, a ce
codifica enzime necesare pentru metabolizarea lactozei la E-coli.; si
din genele promotor si operator
Elementele principale ale reglarii a metabolismului lac: .
Daca ARN-pol nu se va mai atasa la promotor atunci cele 3 gene nu
vor mai fi transcrise. Evident cele 3 proteine necesare pentru
metabolizarea lactozei nu vor mai fi sintetizate=> scaderea lactozei
in mediu devenind un inductor pt initerea trasncriptiei
Prezenta lactozei in mediu modifica forma proteinei represoare
astfel incat ea nu se mai cupleaza la regiunea operatoare si lasa
liber promotorul care va putea fi citit iar cele 3 gene structurale vor
putea fi transcrise.
Operonul triptofan (operon Trp)
- 5 gene structurale care codifica enzimele necesare sintezei Trp
- este un corepresor
- gena reglatoare codifica o proteina inactiva
Prezenta Trp in mediu va modifica proteina represoare a. i. ea se
cupleaza cu regiunea operatoare, blocheaza promotorul iar genele
nu vor mai fi transcrise.
Deci exista niste bucle de feed-back.

Reglarea sintezei proteice la eucariote


Se centreaza pe controlul transcriptiei pre si post transcriptional
Controlul pretranscriptional se refera la pozitia in spatiu a genelor in
diferite celule, tesuturi, sau organe. (ex. transformare formei B in forma Z
a ADN)
Mecanisme epigenetice
1.
2.
3.
4.
5.

hipermetilarea ADN ducand la represia transcriptiei


amprentarea genetica (sindrom Angleman)
inactivarea aleatorie crz X
schimbarea pozitiei nucleozomilor
modificarea histonelor nucleozomale

CONTROLUL TRANSCRIPTIONAL se bazeaza pe controlul activitatii ARNpolimerazei II. Activitatea ei este controlata de:
-

elemente cis-reglatoare
factori de transcriptie trans reglatori
controlul la distanta al expresiei genice prin enhancers sau silencers
reglarea ca raspuns la semnalele extracelulare-liganzi

Controlul postranscriptional cuprinde:


-

controlul
controlul
controlul
controlul

procesarii ARN
translational
degradarii ARN mesager
activitatii proteice

Controlul procesarii ARN determina cum si cand este procesat ARNm.


Controlul translational determina care ARNm va fi translatat in proteine
si cand. Se realizeaza prin mecanismele de maturare a ARN sau printr-un
proces de editare a ARNm la virusuri.
Controlul degradarii ARNm- ex: ARNm al -globulinei cu timp de
injumatatire foarte lung.
CONTROLUL ACTIVITATII PROTEICE este activarea si inactivarea selectiva,
modificarea moleculelor proteice specifice dintr-o celula sau un anumit tip
de celula, influentand cum si cand actioneaza o proteina.