TABLOUL AL IV-LEA

SPAIU TERESTRU, cu imagini PARADISIACE, specifice universului TELURIC

EMINESCIAN
din locul lui menit din cer, locul ordinii, Luceafrul privete spre Pmnt castelul
nu mai exist
CODRUL, pdurea de tei narcotizant
LUME A VEGETALULUI, a speciilor unde toate sunt la plural (spaiul multiplului)
Chipul fetei a devenit CHIP DE LUT
Ea rmne cu aspiraia: l cheam s-i lumineze NOROCUL NOSTALGIE PENTRU
COMUNICARE
LUCEAFRUL se izoleaz n nemurire i rceal
UNICITATEA rmne atributul lui; se descoper prizonier al eternului
MONOLOG cci comunicarea nseamn nceput de moarte; ca i iubirea, ea
nseamn prezena n noi a propriei noastre nefiine
APLICAIE
Prima imagine a ndrgostiilor este cea a doi tineri, ei devenind apoi copii cu plete
lungi, blaie. Care consideri c este motivul acestei transformri?
Motiveaz refuzul Luceafrului de a-i deveni fetei de mprat stea cu noroc.
Ultimul cuvnt al poemului este rece. Aceeai este i aspiraia ndrgostitului n Od
(n metru antic) Vino iar n sn nepsare trist. Exprim-i opinia despre
secvena final, raportnd-o la ansamblul textului.
Hyperion are fire dual:
GENIU (contemplativ) TITAN (activ)
Hyperion ntruchipare a GNDIRII ce susine lumile n fiin (I. Em. Petrescu)
el aspir zadarnic la noaptea uitrii
IDEEA POEMULUI
CEI DOI S-AU CUTAT
El se retrage, dar lumea aceea de jos a nvat cu adevrat s-i ridice privirile
ctre el sau ctre altul ca el, de parc ar sta s sparg cercul su cel strmt
Trecerea geniului prin lume, ca i trecerea lui Hyperion pe deasupra mergtorul
las n urm o dr de lumin i un zvon al ordinii
(Constantin Noica)
Iat aadar c se ntmpl totui ceva deosebit n lumea de jos, pe care geniul n-a
putut-o salva n felul cum vroia el. Ba chiar se ntmpl ceva de necrezut: LUMEA
ACEASTA DE JOS VINE EA S SALVEZE GENIUL... La captul poemului eminescian, un
nelmurit sentiment de armonie i rmne, n ciuda dizarmoniei dintre cele dou
ordini, cea a generalului i cea a individualului
(Constantin Noica)