Sunteți pe pagina 1din 37
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAN ORDIN Nr. 333/N/ din: 08.12.2000 Aviind in vedere: “Avizul Consilanlni Tehnico-Stiintific mt. 159/ = in temeiul H.G. nr456/1904 funetionarca Ministerului Lueratilor Publice gi Amer 1.09,2000 Decretului nr. 433 / 22.12.1999, = Ministral ‘ORDIN executare, exploatare)” indicativ P - 7/2000 Constructilor. Constructilor. An d- sensibile la umezite", indicativ P 7-92 An. 5+ Directia Programe de eplinire prevederile prezentulai ordin in MINISTRU NICOLAE NOICA ERITORIULUL publieaté, privind organizarea st sit Veritriult = In conformitate cu Hoticitea Parlamentului nt-57:21.12.1999 ia ‘ritot Publice si Amenajarii Teritoriului cate urmatorul An. 1 Se aproba rexlementarca tehnicd: "Normativ privind fundarea ‘constructiilor pe pamanturi sensibile a umezire (proicctare, ‘Ant 2= Reglomentarea tehnied de le art 1, se publica in Bultinal Arc 3+ Prezentul ordin intra in vigoore Ta data publicist lui in Buletinul ‘1 acceasi data isi ineetcaz’ valabilitatea "Normativul privind proiectarea si executurea constructilor findate pe pi seetare si Reglementini Tehnice va aduce ee MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR St ,0CLINT Ht NORMATIV PRIVIND FUNDAREA CONSTRUCTHLOR PE PAMANTURI SENSIBILE LA UMEZIRE (PROIECTARE, EXECUTIE, EXPLOATARE) INDICATIV P 7/2000 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCT $I ECONOMIA CONSTRUCTHLOR ~INCERC DIRECTOR GENERAL: dr. ing. Radu Paseu LABORATOR DE CERCETARE $1 INCERCARI. GEOTEHNICA, GEOTEHNOLOGIE SI FUNDATH PENTRU CONSTRUCTU DIRECTOR DEPARTAMENT prof. dr. ing. Augustin Popaeseu SEF LARORATOR G-F. conf. dr. ing. Maria $tefinicd RESPONSABIL LUCRARE conf. dr. ing. Maria Stefanica ing. Maria Teodoru Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania (A1IR) Responsabil tema pentru instala acad. prof. onor. dr. ing. Preyedinte AIR. Avizat de: DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE $1 REGLEMENTARL TEHNICE MLPAT DIRECTOR: dr. ing. Octavian Minoin RESPONSABIL DE LUCRARE MLPAT = Domeniul CONSTRUCTIL 1g- Cornelia Rusu = Domeniul INSTALATIT ing. Ligia Forsea COORDONATOR LUCRARE, Pregedinte AUR: acad. prof. onor. dr. ing, Liviu Dumitreseu CUPRENS, LuBHer ARH c 2 DOMENIL DE APLICARE 6 CARACTERISTICL DE BAZA ALE PAMANTURILOR SENSIBILE LAUMEZIRE 16 4, PRINCIPIL DE BAZA PENTRU PROIECEARE Is 4.1 Caleulul torennini de fialans is 4.1.) Caleulul prelimanar al erent de fas 18 4.1.2, Cateulut final al terenului de fandave coon 4.2 Solutii de fimase adoptate p 4.3. Miva de protectic ponte evitorea intiltstit apelin teres 2 Jat. Blemente legate de stractura de rezistenta a cladirilor fundate pe ppansiaturl sensibile La wimerire 23 45, Proieetarea saves relelelor exterioare de aimentare cu apa occ, canalizate. termaticare, inealzine, apa caida de consum si de recireulare, amplasate pe terenuri sensibile fa UMeZiE on 2 46. Proivetaica yi exceutatea insclatiiler sanitare yi de inealzine din interior clidislor anplasate pe tevenuri sensibile fe umezine 31 5 PRINCIPILDE BAZA PENTRU EXECUTIE 36 So]. Misuci de proteetic in caval fandarii pe paninturi sensible ta anserine 36 5.2 Condit ‘carea pe parensil execute’ $1 receptia Iucrarilor executate w dle calitate, ver 6 PXPLOATAREA SLINTRETINEREA CONSTRUCTHLOR SEINSTAS LATHLOR AMPLASATE PE PSU: 40 6.1. Pyploatarea 41 intsetinerea consiruetiifor amplasate pe PSU... 4D 6.2, Exploatares $i inlietinera instalaiilor amplacate pe PSU 4 ANENA 1 - CARACTERISTICH DE BAZA ALE PAMANIURILOR SPNSIRILE |. UMFZIRE a2 4. CARACTERISTICT FIZICP ST MECARICE 2 8 COMPORTARE) SUB SOLICHTARI DINAMICE 0 4 ANENA Hl - IDENTIFICAREA $1 CARACTERIZAREA PAMANT RILOR PSU DIN PUXCT Dr VEDERE AL SPNSIBILITATHE 1 OMEZIRE ANENA fl + EVALUAREA TASARILOR SUIPLIMENTARE PROB, RE PROBA BILE PRIN UMEZIRE A PAMANTURILOR SENSIBILE LA UME/IRE ANEXA NV. PRFSIUM CONVENTIONALE BE CALCHE tn PENTRU TERENURILE DE FUNDARE. CoNSTIIUNTE Bik PAMANTURSIRSIBILE LA UMEZIRE ANEXA V - VALORI LIMITA ALE DEFORMATIN OR BLOCURILOR DE LOCUINTE FUNDATE PE PAMANTURI SENSIBILE LA UMEZIRE ANEXA VI - LISTA PRINCIPALELOR REGIEMENTARI TEHNICE CARE SUNT COMPLEMENTARE NORMATIVULUL 1 GRATATIN PRIIND FUNDAREA CONSTRECTHTOR PE | Indica PAMANTURL SENSIBILE LA UMEZIRE PROIECTARE, | infocuiest EXECUTIE, ENPLOATARE) 1, OBIEET, CLASIFICARE 1.1 Prezentul nosmativ cuprinde principiile de baza si mis tiebuie uate in proiectire, executic si exploatare, in scopul de a evita dezradarea construetiilor amplasate in 2one cu pamanturi sensibile la uumezite (PSU), de a asig 1.2, Prezentul normativ teebuic utiizatimprouna cu CR 1-01 "Cod pentru consttit: Princinit generale de vevticave a sigurantei", CR 7-0) Bazele proicctait geotehmice"; CR 7-01 b "Cod de proiectare. Bazele ‘cereetri tcrenulu de fundare 51 ale stabiliiidatelor gootehnice”, CR 7-01 € "Conditii de baz4 privind supravegherea si monitorizarca luerarilor geotehnice 1.3. Pammturile sensibile Ja umecire (PSU) sunt acele piminnir lor transmise de fundatit sau numai subs care sub actiunea ine gooloyied se tascazi suplimentar, aunt J umiditatea creste pe aanumite limite in ear imundavi, wsisea suplimentna se produce de regula, bruse, aviind wn earaeter de prabusire (eolaps) 14. Din gama pimminturilor sensibile Ia umezire (depozite Jocssoide) fae parte lnessutile si pminturile loessoide. Loessurtle sant piminmri prifowse de culowe {uncori cenusie spre bruni) si se definese, in general, ca pamanturi macropo- tice sensibile la umezite, cu porozitate mare n ~ 40-60 % 91 grad de umnidita- Aprabaide | MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE §1 AMENAJARIE ‘CERCETARE - DEZVOLTARE IN TERITORIULUL ordinal nr 334/N/08 12.2000, SHECONOMIA, on te Sr < OS, consituite din din arg (P), ca factiuae predominant 14 (A < 30%) si din nisip (N) eu Hiaetiyni de carhonat de ealein . Pamdnturile toessoidle « diferd de loessuri prin continutal mai mare de nisip sau angild, Froctiunes predominanté praf (P) este sub 60% (P>60%), LS. Loessurile si pamannurile loessoide, din punct de vede ‘modului in care se tasea78 suplimentar la umezire se impart m dou grupe: cat & vin pitas exe samc a8 sc actiunea inedredrilor exterioare, Z . if im mod convenonal, se considers atv, ss supimenone Townes mh stkne peu prep eae sclon ‘care nu depagese 5 em. eee = zrupa 8. cuprinde pamanturile care la umezive se tasca ‘unlimenta, din stein ologil (in mod semnifeai), it sub actiunea Incadratca terenurilor aledtuite din si a jin pamanturi sen intr-na din cele dowd grupe se face prin studi critetilor specificate hil a wmecre ‘tenice pe Baza Anexele | gi fl ale prezentului normativ i 16, Supatteininse din fra nosté acopetite cw pinot senile la ute Hnlnese in Cann Renan Debeyce, pol Moldove. in angi raion Si, Pit alent Be suas ictaroe psn ana Cryo O hace shoei pnd tenor eh fg Isr pont jee Br Tec, Cities aloita unde eee pm infil 12,19, e183 9 pe Cacpori de pint vb apt geotchnie studiului geotchnic, eH PSU in Rominia la, Constanta, Gulati, Mari at! © pondere insemnata, ta haiile privind raionacea pe se pi 1.7. Prospectinnile efeetuste prin foraje av seninalat urmatoar semnalat urmitoarete tsrosimi de depozite locssoide, funetie de ampiasament Tt = Malul Drept al Duniii de la Osttow spre wval, Cernaved’ yi Intre zonele cu climat arid ire @ P.S.U., in Romania cc in fara nostro simiitudi yi semiarid, ew aria de 15 Tuleca-malul sting al Boresi 30-40 m eee -Teeuci - Nicoresti 130m 8 = Otay Tecuei 78m 88 Tura Magurele W0-30m 5g - Bria, Gala 10-38 m is “retest 25-35 m 5 + Constanta 610m de 5% Riga varyas intspne 10 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Prevederile prezentului normativ se aplic’ pentru fundarea pe terenuri aledtuite din pémanturi sensibile la umezire pentru urmitoarele tipari de structuri (construct) + eivile gi social - eulturale; industeiales agrozootehice; - hidvotebnice edititare: Inert de arti, romur gi cai Ferate 2.2. Eventualele solutii tchnico-constructive, adoptate prin derogare de in ptevederile prezentului notmativ, pentru unele tipuri de constructii speciale fundate pe pimanturi PSU pot fi aplicate dupa ce, tn prealabil, aut objinut aviz favorabil de la Ditectia de resort din cadral Ministeralui Lueritilor Publice gi Amenajirii eritoriuta 2.3. In eaiete de sarcini privind exeeutia constructilor an terenuri eu pamanturi sensibile la umezire (obligatoriu de infocmit) se vor letulia misurile rezultate din prevederile prozentului normiatv sate pe 3. CARACTERISTICI DE BAZK ALE PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE, 3.1. Recoltarea, manipularea, conservarcs yi transportul probelor de PSU se vor face conform STAS 1242/3-87 51 1242/4-85 cu precizarea cf se vor lua toate masurile posibile pentru a asigura conservarca structuri naturale si umiditayit naturale a probeter. isticile de baza ale pémdnturitor sensibile a umezire evident’ specificul acestor pamanturi pun Anexele | A si 1 B cuprind detaliat, caracteristcile de faza, stare si rezistenta a PSU la acjiuni statice gi dinamice. 16 3.3. Carscteristicile geotehnice ce trebuie avute in vedere sunt cele care se refer’ Ia proprietitile fizice, mecanice, dinamice si, in particular, la lichefierea acestor pimanturi, dup’ cum urmesza mulometrice este 3.3.1, Clasificarea PSU pe baza compozitiet prczentata in tabelul V1, Anexa I A Clasificarea are un caracter orientativ si serveste la o evaluare calitativa, care tebuie sa fie insoriti intotdeama de prospectiuni de detain 3.3.2, Tabelele U/2 si V3 din Anexa | A contin valori reprezentative ale caracteristicilorfizice specifice pamanturilor sensibile la umezire Identificarea pimanturiler sensibile fa umezize se vecomands a fi ‘cut prin utilizarea amprentei pamanturilor, iar analiza comportari lor, in Fietie de umiditate gi indesare, prin diagrama de stare. 3.33. Parametrit principali de vezistenti ai PSU), eare denind de umiditatea pamantului respectiv sunt: rezistenta structural (4), coeziunea (c), unghiul de fiecare intema (p) si eveficiental de presiune lateral (K), Acesti parametsivariaza in limite larg. funetie de gradul de umiditate 3.34, Parometrii principali de compresibititate ai PSU_ sunt: rmodbul de deformatic edometric (M,) si tastrea specified Ia ume7ire (is) care variazi tot functic de yradul de umiditate si presiunea aplicat Evahareacanttativi a sonsibilitiii se aprociaz si prin reprezentarea in diagrama de stare (Anexa WA) a incercarilor edometrice duble sau multiple 3.3.5. Caracteristicile dinamice ale PSU sunt: moduli de deformafie pe cele doui direetii principale (F, G), fiactionea din amortizarea criticd D si coeficiental de contractie sau dilatave transversal (v4) (Anexa 1B). 3.3.6. Fenomenal de lichefiere al PSU se manifests prin pierderea partial sau totali, a rezistentei In forfecare a pimantului sub tunor solieitdri dinamice. 7 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Prevederile prezentului normativ se aplic’ pentru fundarea pe terenuri aledtuite din pémanturi sensibile la umezire pentru urmitoarele tipari de structuri (construct) + eivile gi social - eulturale; industeiales agrozootehice; - hidvotebnice edititare: Inert de arti, romur gi cai Ferate 2.2. Eventualele solutii tchnico-constructive, adoptate prin derogare de in ptevederile prezentului notmativ, pentru unele tipuri de constructii speciale fundate pe pimanturi PSU pot fi aplicate dupa ce, tn prealabil, aut objinut aviz favorabil de la Ditectia de resort din cadral Ministeralui Lueritilor Publice gi Amenajirii eritoriuta 2.3. In eaiete de sarcini privind exeeutia constructilor an terenuri eu pamanturi sensibile la umezire (obligatoriu de infocmit) se vor letulia misurile rezultate din prevederile prozentului normiatv sate pe 3. CARACTERISTICI DE BAZK ALE PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE, 3.1. Recoltarea, manipularea, conservarcs yi transportul probelor de PSU se vor face conform STAS 1242/3-87 51 1242/4-85 cu precizarea cf se vor lua toate masurile posibile pentru a asigura conservarca structuri naturale si umiditayit naturale a probeter. isticile de baza ale pémdnturitor sensibile a umezire evident’ specificul acestor pamanturi pun Anexele | A si 1 B cuprind detaliat, caracteristcile de faza, stare si rezistenta a PSU la acjiuni statice gi dinamice. 16 3.3. Carscteristicile geotehnice ce trebuie avute in vedere sunt cele care se refer’ Ia proprietitile fizice, mecanice, dinamice si, in particular, la lichefierea acestor pimanturi, dup’ cum urmesza mulometrice este 3.3.1, Clasificarea PSU pe baza compozitiet prczentata in tabelul V1, Anexa I A Clasificarea are un caracter orientativ si serveste la o evaluare calitativa, care tebuie sa fie insoriti intotdeama de prospectiuni de detain 3.3.2, Tabelele U/2 si V3 din Anexa | A contin valori reprezentative ale caracteristicilorfizice specifice pamanturilor sensibile la umezire Identificarea pimanturiler sensibile fa umezize se vecomands a fi ‘cut prin utilizarea amprentei pamanturilor, iar analiza comportari lor, in Fietie de umiditate gi indesare, prin diagrama de stare. 3.33. Parametrit principali de vezistenti ai PSU), eare denind de umiditatea pamantului respectiv sunt: rezistenta structural (4), coeziunea (c), unghiul de fiecare intema (p) si eveficiental de presiune lateral (K), Acesti parametsivariaza in limite larg. funetie de gradul de umiditate 3.34, Parometrii principali de compresibititate ai PSU_ sunt: rmodbul de deformatic edometric (M,) si tastrea specified Ia ume7ire (is) care variazi tot functic de yradul de umiditate si presiunea aplicat Evahareacanttativi a sonsibilitiii se aprociaz si prin reprezentarea in diagrama de stare (Anexa WA) a incercarilor edometrice duble sau multiple 3.3.5. Caracteristicile dinamice ale PSU sunt: moduli de deformafie pe cele doui direetii principale (F, G), fiactionea din amortizarea criticd D si coeficiental de contractie sau dilatave transversal (v4) (Anexa 1B). 3.3.6. Fenomenal de lichefiere al PSU se manifests prin pierderea partial sau totali, a rezistentei In forfecare a pimantului sub tunor solieitdri dinamice. 7 nn nun 4. PRINCIPU DE BAZ PENTRU PROIECTARE 4.1, Caleulul terenului de fendare Caleulul terenului de fundare ine ietizae ps annuri ieentilieate dept ino Se Va {ge cu respectarca prevederilor SAS 33001 Timelare. Prineipii penerate de calcul” si STAS 3300-2: Caleuhal terenului in cant! funcieii divecte” preeun st prezentului normativ amplasamentelor 4}. Cateutul pretininar al rerenulut de fundare Predimensioninea fundatilor amplasate pe PSU se va fee pe ba presiunilor conventional de ealeul conform STAS 300:2-K5, pornind de Ia valorite p,, date in Anexa TV elomentelor port leren neconvoliat se vor avea in vedere urmato, =i = penta: Litimi ale findatici B06 m, presiunca consentioy 2 3 din valoarea eorespunzatoare latimii B10 iar pont Fatimi intermediate se va interpola Ii pentiir fundatille exterioare, adincimea de fandae va fi de Imininon 1.5 min eazul constrtiilor din clasele de amportanti ha si lY, Pent we de structurd fandate pe cle asiunea mininy a fiandatiet va i de 0.6 mn, caleul se via fa ie minvinsunn 1.0m prentey cele cin elasole de amportant Hl Tiuncpile intorioane, adkineimile minim de tiandare sor Tile 1L0.m si respectiv 0.6 1 Lilpile timtatiilor se vor gisi sub pardoseala subsolului en niniinam 0.80 m in cazul constructor di elasele de imp 1-1 si eu 0.60 m in ex7ut constructor de important IL yi 1Vs Pent luerarile Ta cate exist rez valovile presiuniloy conventionale eblinate prin experiment cexnerimentale se vor folost 4.1.2, Calewtnt final al terenuiui de fundare 412. constriction amplasate pe PSU se va Fiee confarnt STAS 38002-83 cu Vonficareu bi stare lunitii de deformatit a timdatilor 18 eeizaiea cd fe caledul A. si \ se sor Tia in cousulerare si tasizile P suplimentare rezubiste din ameines teremului de Tumulare Evaluarea jsirilor sup atare vezuliate din vanceires PSU se va face conform Anosel HL Lacalle ip, confi STAS 3300:2-85 cap, ¥ pet. V1 Valoarea coeficienttlui eonditilor de hucet my se Vi 4a Tindalos construction STAS 33002-85 cap. 4 yo Hs) ¢ vor Hi considerate atit valorile corespunzitoare stistl naturale a cron, et si star rezultate fn umm emezirit La veriti Veriticwrea In starea limit do capacitote portant a nplasate pe PSU se v face in eontormitate Consinuetii de important vital pentiw sacietate, caror | funetionalitate in simpul cuvemurulay si mediat dupa cutremur Webuie sa se asigone integral «= cladiri pentrw unitat | sel de decizie in administrative, centiale si judetene ow sanizares misarilor de urgent up | | | | Guan | ‘¢-cladiri penitu comunicatii de interes national st juderean s unititi de producers a ener national elecirice din sistenval isi care a ruzge de importan : nos ational = Constructii de importanti deosebite la we xe itnpuine Timitarea avarilar aviinchi-se in vedere consecintele acestora celelalte clidiri din domeniul verotrii sanatatit crese, yridinite, edmine pentru copii, handicap Casa bitraai ‘ clidiri care adapostess aylomeratii de persoane: sili de spectacole anistice si sportive, bisericl, centre eomerciale importante + clidiri cave aclipostese valori artistice, istorice, stinttice deossbite a7 Tis ae] clidii Si instalatit industriale care prezintit riser de incondi san degaji de substante foxice © cliditi industviale care adipostese echipamente de mare fs depozite cn produse de striekinecesitate pentru Class Ill] = Constrweti neti care nu ta pte din clasele 1H sau 1) | fs clidiei de loeui, hoteluri, camine (eu exceptia celor din lisa + constructilindustriale si asrozootchnice curente ‘truelii de importa reds T Clase 1V zootchnice de important redusi (de ex. sere. constiteti parter diverse pentru cresterea animalelor si ppisinilor ete.) + consinioté de locuit pastor san pater taj «lle constsstt sive si industile care acipostese bun ! [L- denied vatoare sin are hcreu7a un personal restns OBSERVATIL a} Clasilicarca 4 uchilor In clasele de importangd din fabel nu est identicd ew chwsitfcarea din CR OF ‘6 Tipuile de construct care au sunt prevazute explicit in tabs! vor Hi itsoduse Snh-una din éole clase pe baza unei justi inte de proieetare 1 inv anumite situatii. anele componente ale elfivilor, inchasiv instalaii st echipamente ale aeestort se pot incadis in clise de impostant diferte de cvs a ves eladiti 1) Decizaa de incadiare o clio diferite clase de importanta se eu consultatea forutilor tehnice competente sis hia de cftre Donel 5.1.3. Misurite ch ficacivatea seontatd a masurilor uate, in rupert eu important cheltu imemtane pee protectic introduse in proiget vor Hi justifiente pein ile sup le compor 38 5.2. Conditii de calitate, verificarea pe pareursul executici yi receptia lucrdrilor executate 5.2.1, Conditille de iste side roceptic a materialclor 5: huerasilor de instoluiirefele si constructii hidioedtare sau altele, purtitoare de api tiebuie prevazute in mod expres in proicetele de excel claborate de cite pr prin caicte de 3.2.2. Pentru hicrari de important: deosebita, pe Hi ormelor in vigoare, se pot prevedea conditii speciale de reseptic care Vor fT respecte cu slriciete de eftre execuant Wh prevederile 5.2.3. Verificnrea luctBrilor pe parcursul exceu lor se va face in conformitate cu provederile preseriptilor tehaice specitice difetitelor categorii de Tucrari si eu reglementirile Ieyale in vigosre, cit uurmatoarele precizati: Nu este admisa atacarea unei noi faze de executie 1rd executares verificarilor fazei anterivare, fit pentnu Incrarile ce devin ayeunse eat $i c de a carer calitate depinde protectia impotriva infiltraié aped fuzole de exeeutie su etapele w Toate actele privindl verifiearile pe five dle exccutie, tnclusis bbuletinele de laborator, diagrame, shite, se vor ineheia in dublu exenn se vor pastra alt de beneficiar eat gi de exeeutant, indosariaty pe obiecte in cine cronolog: e dupsi care se vor anexa la ccatea telinicd 4 constructict; dosarele cu aceasta documentatie vor i finute in permanent la 2i si vor fi prezentate organelor de control si comisilor de eceptie preliminard, finala si de punese in funetune a capucitatilor de producti. 'b) La teceptin preliminara se va verilica yi consemna in mod expres procesele verbale de receptic, felul in care au fost respectate toate misurile previzute pentru prevenirea degradarilor datorité umezirii terenului de funda Bventualele detecti iia conduce ta pot fi incadrate in categoria deficientelor admise pentru u fi remediate ulterior: in asemenea cazuri, receptile vor H aminate pina Ia efectwarca remedierilor 30 ST in call puneri in tmetiune a unur obicete de investti, inane dle ofectmaren reegpyied prelimmare i conditily reglement receptth in vigawes, operat de predre-printire va cuprinde in mod 4 verificares respectinid proivetulud $i preseriptilor teh le de evitate a umeziti tren spiel Tina comples, precum si cu ecavia teeeptic’ det privind eo a ultinwlui obieet din) eaerul itive a obigetivilui, cownisin de lor independente, receptionate nissimblu a inteczului complex, dnd ntenfie special hune’ function’ « instalatilor si sofelelor puntitoave de aps, dh Cu oe iptie Vw verifier comportarea obie anerior, prccuny yi comportarea de smatigarit verticale & teritorivis pweeum gs tuner misurilor lvace prin proicctare si executie, in vedere evitirdi degiaditilor prin umezinea ‘evenului de fndare 6, EXPLOATAREA SI INTRETINEREA CONSTRUCTHLOR $1 INSTALATHLOR AMPLASATE PE PSU 6.1. Explo: area si Jor amplasate pe PSL 6.1L. Bonoticlarii care explosteazd sau folosese constuetih si instalatii amplasite pe terenutt sensibile: Ia umezire vor lua aivunile niecfinerea constructllor, instaitilor lor respective si se fed potrivit prevederslor esiotulut de sarcini clibarat de protectant si nermelor in ¥ de intectinere, reparati sl urmirice « comportarid consteuctilor. 6.1.2. Voate ditele privitoure ln defectinnile constatate la operitile dle romediere sia reparare exceutate, precum yi ir cantiolul preaabil punerit 6.1.3, La elaborazea documentatici economice a iavesitiel se Yor ci in vedere toate cheltuichle ngcesitate de aplicareaprevederilor picventalui normativ, iaehisiv acclea pent executarea Iueratilor legate de 1 in timp a constnuctior gi terenuat (marci de tasare, uurmriren comport puri de observatie a nivelulu apelor subterane ete.) 40 6.1.4. LUnititile care efectieazd studi geotchnice vor pastae in i datele obtinute in lewaturd cu pamanturile sensibile Ja Tor ht cormpletarea cartariiteritoriului Rom: vederea sistomatiza umezite, in seopul ut 6.2. Exploatarea si intretinerea instalatiilor amplasate pe PSU 6.2.1. Iastrictiunile de exploatare a instalatilor hidranlice tetinice exterioare clidirilor si a instalatiilor sanitare si de inedlzire din intetionul clidivilor, trebuie si contin date ow privre In efectiares contiolului, graficele de efectuare a controtului, modul de {nreyistrare a opeiatiilor de contol, modul de efectuare a operutilor de intretinere a instalagilor, medul do interventic in eaz de avavie sav aceidente te. obligor, 62.2, La refelele de conducte preizelate montate direct in sol si previzute eu fir insotitor de semnalizare a eventualclor pierderi de api. pprecum si sistemele de senmnalizare a prezeutel apei in eainele ew baye de colsetare a eventwalelor pieideri de api, se prevad in instrueqiunile de exploatire date precise cu privire Ja mentinerea in funetiune permanent a sistemtelor de semnalizate, eontealului sia misueilor de interventi. 6.2.8, La sistemele de ventilate naturals organizata, se provid in instructinnile de explontare, date privind modul de mentincre a for permanent in fanetivne, controalele ec se etcetues intravea in subsol san canalele citculabile de sub plansoul parterult peat evitarea peticolului de explorie, de la eventualele seapari de gaze naturale & yi mwurile ce se iau la a ANENAT CARACTERISTICI DE BAZA ALE PAMANTURILOR SENSIBILE, LA UMEZIRE A, CARACTERISTICI FIZICE $1 MECANICE LA SOLICLIART STATICE 1 Ca wisicurt par particularititile Steueturii, texturii, micro si macro porozitate anizotropin proptietitilor, compozitia chimico-mineralogies specifies acestar paimAnturi si compoz le pimanturilor sensibile fa umezin scteristi lometrit 2, Din punet de vedere minetslogie, depozitele locssoide ccuurt, feldspali, mie, caotinit yi montmorillonit, Se mai in stiuctura PSU canbonati de calcin si magneziu pind ta 10-25%, fractiunea 0.01..0,25 mo contin 3 Din punet de vedere granulometric. fractiunea preponderents este prafal (0,05... 6,005 mm), cate se ziseste in proportic de 50% .. 80% Clasifieares pamintailor seasibile la umezive pe baza compozitiei gtanulometries. este prezentatt in tabelul FL 42 CLASIFICAREA PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE PE BAZA COMPO/! | IE GRANULOMETRICE sfsice ~~ | Contino de material Pa) pe diomct ae | [7 Tipart pauticuletor ¢mm) Major [Functie de $0.25 Toe | nisipoase os 3s | a0 suri sub OF mn }0,01-0.1 }< 40% mm [-priforse | - | alo | as | 30 > 60% |subO.01 mm 30% }- argiloase OS <15 > 45 40 sub 001 mam 30-40% | | The | asp ge | S| Rss | 1050 [Toso | <0 rminturi | nisipuri loessoide [argiloase | 10,01 - 0.1 [loessoide |-prafuri 3 30 30 hisipoase | loessoide prafari os | 4010 | 40-60 | sooo | 30 43 4. Variatia umititii eonduce la moditie sitoare la pls ea paramenilor de stare Tabelele (2 si V3 cuprind vatoti ale umidinatii caracteristice PSU si clisiticarea deporitclor locssoide dupa indicele de plasticitate. ‘Tabet 12 {Umiditagi caracteristice la depozite loessoide | Denumire stint Tare Plastic Curga- consistenta Vartos [eonsis-| mow | ewig | tor went_| te | tor 0500.25 CW, WWE, wan WN, Seara W ™% Definirea i plasticitats abel is Clasiticarea deporitelor loessoide dupa | [Nara pamantala Tdicele de ‘Continntul de particule plasticitate Ie B Teh? | Praia argiloase 10-30 7 “Argiloase C L2W7 330. 5. Aleituitea pimanturilor sensibile la umezite si reprezentarea bald a naturii lor poate fi analizata yi cu ajutorul unor figuri weometrice simple numite amprenie, constitute cu ajutorul catacteristicilor de idemificare (granalozitate si plasticitate) Amprentcle se construiese prin reunites di (cadranul [ ol sistemului de coordonate). cu diagrams (cadranul 3) (fg). loess «10 = lores 20% nisin 100551407 ip ei de plasticitare bei grantulometrice 44 45, Fig 2 Diagrama de st bees 220% isp we cos 110% sis Sa alah Wentificarca piminturilor cu gjutorul amprentelor petite si se stubilowed imediat elisa din care face parte pamantul analiza, fri a diferitesisteme de clas 6. Diagrama de stare prevede reprezemtarea in absied a unvditsii Procente, iay in ordonati a volumului specilie Vin cm® (colunul corespunzitor la 100 erame de material wseat) Pe diagrama de state pot fi reprezentate eurbe de structural 69 (fig. 2) 7. Limitele de vaniatie a caraet depozitelor loessoide sunt prezentate in icilor fiziee si mecanice ale tal Tabetul tt Limitele de variagie ale earacteristicitor fizice si mecanice pentru PSU [P= mire earactenstica | Sim [ULM ‘| Valour bol acteristic Densitatea scheTenat py | em Greutotea volumiciin stare natal || KNim® | 13.0219 Greutstea volumica in stare wo | RN 1112192 Umiditotca naturala * 039 Porozitatea ® 25.66 Limita de curgers | Limita de frdmantane Indicele de plastcitate % Umflare % Presiunea de wnflare MPa 0.0.10 Coeficientul de filtratie Mzi 001-20 Tasarea suplimentara fa p=0,10 MPa ‘Tasarea suplimentar’ la p= 0.20 MPa Modulul de deformatie edome MPa 233-80 Unghiul de freeare interna Grade 539 Coeziunica © | MPa 00,25 enim (%) | 0.0.06 emim(%) | 0-0,18 ar SEH EH EEE eee eee Creer een eee HS ee eae eee eee eee eee ee eee caraeterizarea PSU fin vederea stabilitii solutillor de fundare sia misunilor impottiva adavilor construetiilor 68 urmare a urnezisi terenalui de fundare se vor cefectta in conformitate ctr preseriptile te uurmatoarele preeizt 4, Ntura si volumul cereetirilor pentru earscterizarea sensibiliti li umezite « pamanturilor din cadiul amplasamentalus une} consteuetii sau insamblu de construetii vor fi sabilite conform STAS [242/1-89 "Teren de fandare. Pre ale de corcenare yoologie’ a rerenulu de de citre unitate de cercetiei $i prospeetiunt cotehnice, in colaborare cu proiectantul constnuctor yi tehnolog, tindnd Seam de natuta specific’ a PSU, de natura si importante constructilor, za sradul de cumoastere a terenului de fndare din studi X Cercetinile geotetnice penten ide ‘ebniv’ si geotel de proicewre si anterior 5. La elecuarealuctrllor de prospectare si explrare conform CR 2-01 b “God de proicctare. Buzsle cerestini torenului de funda si ale siabeis ater geotehnige” se va tine scima de urmétenrcle condi Shoei, mpuse de eomporateaeaetristied # PSU: _Tnele eotchnice vor exec mim in useat, far probele de pint se vor recat cel putin din mtr in metre tecomands ca probe Chie tor sn incerediine in edemetty sf fe ecolate de peetering, sub Toon de monoli din sipitur devehise, puri sas foraje eu eiamttral de tute [an nnn dactpar din stat) Inez probeorrecttate se vor feles we sor sabili in mood obligatoria, natura si earsetevsicite foematianii la baea depozitulr senibil la-umezite, precum i mata, stindgeon si caavterstiile eventiaelor inal in cuprinst sees ‘port In afava incstellor de idem izare 4 PSU, facto de problemele ce se re la proiceare 5 exeee e vor ofketua, dips er. alte incccar de tren si labortor prin care si se aprundeze omportrea lo umezite a terenuht natural, modal dc eomluerare dine teren 2 mtmete sfieneitates proceed alese penta imbunattivea trent Gs fundare ete (do ex Tneereit pe fonda fa sear redusé si natural po sprite de 10810 9), Ufncieile de proba pe plc se vor ef se natural. eit si condi de inundare. Inc fio prestme de eol potin 30OKPa, it trepte de 25 in conditii de sarea so va face pind 50 kPa, supratata 48 minimé de inedveare fi do 1.0m’, La inundacea terenului de sub plied se sigura mentinerea constanta « unei adaneimi a apei de 10. 15 em in groapa de incereare; pe fundul acesteia se va agterne ain strat de pietiy far de 3.5 em grosime. Inondatea va ineepe cu cel putin 15 zile inaintea inedteatii si se va imentine pe toata durata acesteia, «, Incinta experimentals de inundare penteu detenminarea tasitii elective 1, sub greviates proprie a terenului va avea dimensiunite de plan cel purin eyale eu grosimen depozitului de loess sensibil la umezire, dar nu mai mici de 20x20 m. Toundarea sub un strat de apa 0,3 ..0,$ m grosime va fi mentinoti ncintrerupt, pind la amortizarea tasiritor je de suprafat, in interior si exterionul incintei inundate (prin reperi - bome topometrice), tasirile diverselor orizonturi din adincime (ett ajutorul reperilor meeanici, electiinductivi radioactivi etc.), cat si avansarca umezirii in adincime (prin doze de umiditate, radiometie ete.) Amortizarea tasarilor se considera atinsi, atunci, cand ritmul tasirilor de suprafaté pentru reperié din incintd nu depigeste 1 em / spt imi, timp de cel putin 2 siptimani Tcerearea p ef) considerata termina sgisticazd nici o twsate. , dacd timp de @ luni nu se B, CARACTERISIICL DINAMICE DE DEFORMA TIE 1, Necesitutea efectuarii calculelor de rezistenta si deformatic sub solicitaridinamie va fi stabilita de citre proiectant functie de condi Specitice pe amplasament, importanta si complexitea consiuetici, fn fxistnta un factor de rice privind infiaetrutira in eventualitatea aparitsh mor slit diam Caractersticle. dina paminturi sensible ln amezi simt modulul dinamie de deformayic wansversald G (kPa) + mada dinamc de deformatieloneitudinalaF (kPa): fiaetines din amortzarea entia, D fine cont de orice el ale terenului de findare alestuit din 49 Coructeristicile dinamice G si & sunt parametcii care definese 2 efart-defarmarie Ia pina in cazul in care apare necesar dinice ale taremulus de fndare sleatuit din PSU se va face conform PIZSIN4 $i C24192 .. determinares earacteristicilor 2. Functie de apuratura cu, care sunt dotate unitate de profil, metodele de fiborator utilizate pont determina inamice ale terenului de fundare sia potentialute prezentate in tabell 1/5 metodi propiygirii undelor generate de un impwls electric, svansmis prin proba de panna = metoda cotoauei rezonante in care proba de pamant este solicitati wdinale sau torsionale, dup ce in prealabil a fost consolidati. ly timpul incercdrii se modified freeve bine prima freevent fundamental de rezonantis metodi lor cilice in domeniut deformatilor mai mari de 10° utlizand modulul echivalent. Aparaiele foloste sunt ci caracteristicilor Ue lichefiere sunt ia de vibtave pind se tviaxialul cielies «¢paratal de forfecare simpla ciclied + upatat de torsiune cielie’; # masi vibrant rmetode soismice cum sunt # motoda retractici # mctnda forsjalui singuler ‘* metoda vibraillor 50 Mavimes doformati __femiom) Fenomene Paramet iF 10 Cripaturt ‘Aluneea Undelor Vasari diferen: Compaetari Vibrati siale Moduli de deformatie Uw transversal Costiciontul Poisson Fraetiunca de amor Coeziunes iti teristic Metoda de lahorator: Metodt propagicit dolor Metoda teren: Metode “Metoda de Elastice Blasto-Phisties Rezistenti Metoda vibratiitor pe teren incaredilor cielice Metoda 51 RE EE el ANENA Mt IDENTIFICAREA $I CARACTERIZAREA PAMANTURILOR PSU DIN PUNCT DE VEDERE AL SENSIBILITATH LA UMEZIRE 1. Pimanturle sensibile la umezire se caracterizen24 prin valoarea indicelui tassrit specifice 1a timezive, iy (in emlm) si rezistenta tor structural, (in KPa) = © oA Se . ae 2 et : gs ye & 8 finer 37 aia) ke o Qo « Be 8 a 10% W ¥os0 6090 0200 BD 440 G00 0 RO fsa0 G, presion (KPz) tare la umezite sub Fig, 1/1 - Determinavea tasiti speeifice suplim presiunea p. 300 kPa (ins) Indicele tasici specifice supfimentare la umezire (i,.) este diferenta dle tasare specified, la 0 presiune ¢ = 300 kPa, pe curbele presiune~tasare cobtinute pentru probe cv umiditate naturala (w,) si, respectiv, imindata initial (w). Rezistenga structural a PSU repr Zits presiunes minim pentra care se produce fenomenul de tasare suplimentara prin umezire (pana ta saturore). Ea corespunde: 52 presiunii corespunzitoare unui indice al tasatii sp 6,70,01=1% in incerearile edometrice presiunii egale cu limita de proportionalitate pe grafieul presinne= tasare, la incerearile de prabi cu placa efeetuate in condi de inundar ~ presiunii naturale (din grevratea proprie a PSU) ta adancitnea de la cate incepe sé se producé tasarca sub greutatea propre la ininekarea de fa suprafata in incinte experimental Selectarea vatorilor Iwi gy se va face in functie de tipul fandatiei astfcl = pentru: fundafiiizolate si continui, oe se triaxiale si/sau ineareini de proba cu placa; = pentru radiere yenerala « se va stabili prin incerciri edometrice si/sau prin inundati in incinte experimentale Rezistenta structural este variabila eu adincimea t la umerire si aceast stabili prin inceredni raul sensibil variajie se va stabili prin inceredni edometiee, i ccorelatie cu determinarile pe teren (ata \cestoa exist) 2. Identificatea si coracterizarea pimanturilor sensibile la umecire (PSU) se face in baza studiilor geotelice de teren si laborator, efvetute conform preseripfilor tehice in vigoate, cu precizivile de mai jos. Se considera sensibile le umezire paminturile pentru care este indeplinit cel putin unl din ~ ofiteril I: iy, > 2emim tinde: iy este indicele ta sub presiunea de 300 kPa ceurbe (Fig. II) ii specifice suplimentare prin wmeziro . determinata prin metoda celor domi ful IE = s/s,> 551 Bese3,>3.cm unde: este tusarea ferenulut inundat, sar "s," tasures (erenulul in conditit de umiditate natural pnd la presiunea de 300kPa, determinate cu placa inearcata «= criteriul IM (orientativ): Gradul de umiditate S, < 0,8, iar indicste | 83 Ire unde: © est umiditate natura, iar ¢ ee indicele porilor corespuncitor indicsle povilor pent pmsl cu stuei ida Ta limita de curgete a pamintului Tabet Sica) WB YEP TY Pees | plastcitae hal | nal (2) Indicelel | 0.10 a |_o3a [030] EXEMPLU DE CALCUL foetyate pe probe de Pe baza tezultatclor incercarilor edometri lati sea trasat tn fig, Hi) voriatia ew adh loess de G, structurale (99), @ presiunii geologice penis pmantul cu umiditate natural (9, vespectiv inundat (6, UL sa reprezentat variatia eu adancimea a lui ij criteriul |, Hoessul este sensibil la umezire pe toats Rezulta adlineimea (is 2240) . Refertor la eriteriul If din normativ, incareatile eu placa efectuate pe loess de Cialafi ett ardtat eX, Toessul natural Sn=2,5..3 em. pentiu loessul inundat presitinea de eedare este de 70-80 kPa, deci Sis. Deci. yi dupa ju, logssul apane sensibil I wmezire Pentru criteril II (ovientativ} aver [y= 19 2. 20% O84. 1055 Rezulta a valorca medie 5, ~ 0,921 yi. deci, 10. 004<<0.24 Deci, si dupa acest criterin, locssul de Galati wezultd ea find sensibil SP EEPESEPE Ee eee rE eeree eee eee eee ee eee eee eee eee cee oe eee ANENA UL EVALUAREA TASARILOR SUPLIMENTARE PROBABILE PRIN UMEZIRE A PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE Prezeni urmitoarelor ch anexi cuptinde modal de calcul pentry stabiliva nente Ig > tasarca suplimen 14 prin umezire, sub s Ig ~ fasatea Suplimentara prin ume7ire, sub in fandagiile constntctilor; —_pentra corespunzitoare cont. STAS 3002-85, § -tasorsa totalé suplimentara prin umezite (S = bay * bo)s AS - diferenta maxima de tasare suplimentari prin umerive. Valorile obrinute prin calcul se stabilese pe baza rezultatelor inceredrilor de compresibiitate 1. Tasarea suplinentart prin umecire, sub sae se caleuleaz ou form Hing Sing te (omy avy ioe yeolayied (,,) in care: ~ ig este tasarea specified suplimentaca prin umezire 5i se calculeaza pentitt adameimiea_corespunzitoare mijlocului stratului clementar, ¢@ la pet. 11 bi grosimea si i elementar de pimant de ordinut i (in m) se stabileyte tinind seama de profilul litologic gi nu trebuie 88 depaseascal | m. 1.1, Tnsumarea in formula (III/1) se face tinand seama de foarte sitwati(v. fig. HV: + cand inundarea se produce inainte de realizares constmuctii (eazut preumeziri), se va calcula: ing EprEost0.01 (1112) 55 unde foste asinea specified a pimmantulul umezit, eorespunzatoare presiumit yeologice a pamintalui inundat (3, +, este lasarea specified a piméntului umezit, corespunzitoare unci presuni eal eu eezistenfstctaralt (6) ine ~ Onl inundares se proctice inatnte oe ceatisores cape tnt - Bhd munclarea se prodace Supe. eofsaree coehocher Pin fsahe ree es Some Bo ~ 62H % t Fig. I'L - Carbe de compresiune medii pentzu probe netulburate, ca wii ala (1) si inundate initial (2) = cind inundarea se produce dup realizarea constructici se va sleula valoarea rodusa «un unde: &, oa spect sitnii p, = Gyro; (siteina geologica a paméntului natural plus presiunca sub fundatie la udineimea 2 ealculats conform STAS. 3300.2-85) 2 pamantolui natural corespunzitoare pre~ 1 ambele situatii s we va stab Ing. $1 iy, din conditia 4,0, Me O,56,,, PE avestea nu se face insumarea dct pe adincime sunt zon (se consider i,.=0) 2, Tasurea suplimentard prim ean funlayie (1,.) se eateuteaza eu tormala: site sub inedrearea transmisa de has Dow steom fem any 1D, in care’ i, este tasstea specified suph sttatului de pamint de ordi i ventura prin umezire a fy grosimea stratului de pint de ordeal (in m), se stabileyte ca Ja pet. 1 ‘tl eondifilor de Iucra, cont. pet, 2. hei de compresiune tasate, inundat initial (v. fig HIV) ew ajutorul relatict iH ams) 2, + fasatca specified a probel inundate de la incepudt, penteu presiunea Po, 465 ~tasarca specified a probei inundate pentru presiunca 6, 5, este presiunea wevlogicd a depocitului Tn stare inundati ccorespunzatoare adanein tratului clementar = presiunea sub fundatie, fa adincimea 2, ealeulati conform STAS, 3300/2-85. 2, mijloculu Dac pe adncine sunt zone in eare 6 > a, pe acestea Valoarea i, se caleuleaza cu formula Ft 0.01 aatvey 87 2.2, dnsumorea im formula (UIT 41 se 4 ppimant allane sub fiandatic, pani ly 6 ackineime hy, sub care 6, © OL 6, 1 peniry toate sursinile de 2.3, Valoarea cocticientului condiqillor de hema se va Ina astfel (B = latimea tundagici: pentru B > {2m so ia egal ew 1 pentru toate straturile de pamant din euprinsal zonei ou sensibilitate la une: = pentrtt B = 3m se caleuleaga eu Formula Ls(p- oo) aw 100kPa m0 + unde peste presiumes medic pe talpa fundatici, in kPa; 4 reistenta strvcturalé a stratului de Loess considerat, in KPa, «= pentru 3m © B= [2 m, se determing prin interpolate intre valorile 1, obtinute pentru B-3 m si B=12 m. 3, Tasirile suplimentare, diferentele de inclinarile fundatiiar izolate din zona de infitrare 2 ape 111/2) se vor detetmina tinand scama de limita ha zonei de mina eu formal sare suplimentard i lateral fa de sursa dle umezire ( uumezire a straturilor inferioare, det x me tgp We Dt be Be cues unde 1D, este adancimea de fundare Tidincimes conei de dsformatie sub tulpa Fundatios (% pet 221 x = distama de la limita sursei de umezire pind ty axa fundatici de cota terenului nivelat, analizates ny - coeficient, care iain considerare variatia posibild a unghiutui de infiltrare lateral a apei tn raport ett sursa de umezire, latorita statficaticiterenului, care se va lua ‘© pentru terenuri omogene my ~ 1 58 daca steaturite superioa cele infertoare my + 5: i ie 4 staitrile superioare sunt mai putin permeabile decit cele infovioare my = 0.7, paifieaed |i care Se afld surea de umezine fata de cot 8 - unghiut de infiltvare a spei in teren, cate se ix © pentru loessuri B35 pentru paminturi loessoide argiloase b = 50°: pimanturt locssoide nisipoase Limbo in farioore © Rane) the Skformartia. 4) Fig 1:2 - Scheme pentet euleututt. ‘nitor i diterentetor dle tasare ls lumezinea P.S.U. a) Schema pentrw stabilites 2 suplimen ra inferoate do to Jateral fati de sursa de umezire ane a by Schema pentru caleulul diferentel de tasare ta umezire a fiandawitor, pe erenuri din grupa A 59 Distan prouniformi 1 de tw sursa de _umezire, pe care se manifesta lor suplimentare (lig, HIL’3) se determin cu formula: T=ADet hah mBAyB Ut) unde notaiile sunt accleasi ca in Formula HDS 2 Valoatea tds anime la umezite (LY) in goutate propre a pimintului (fig, {113.2} care are loe la umezirea intensivi de sus in jos pe suprafete mai mati decat grosimes paehetului de PSU saw in cazul vidiedrit nivelului spei subterane, se det ‘eu founula 14, in eazul sidicarit nivelulué apei subterane sau al umidificarii Tente a umarea se va face numa in Timitele acetei parti din terenulué de funda ‘zona de tasare sub yt tatea proprie, in cate are lor eresterea umiditai 5, Tysarea probabilé la umezire sub greutatea propric (11%,) suprafetel terenurilor din ipa B, la umeziri locale, de sour durata, pe suprafcte cu dimension B mai miei deeit grosimen h a steatului sensibil ks tumezire (Fig, HL3-b) se determina cu formula: «1uiet0) 6. Tasarca la umezire sub sreuiatea propsie a pamantului, in diferite punete ale suptafetei de inundare sin afar ei se determing cu formula. trans AMEN re cosZZ] aan, ire wt al unde: ("ote aoa maxis america sea rabbit Ja umezive, sub gxeutate proprie, in centrul suprafetei de umezire (inundare), delerminata conf. pet. 4 sau pel. $ din prezenta anexa, in cm; x = distanta, in em, din centrul suprafefei inundate sau de ta limita putt orizontale w suprafetei deformate a terenult, pina la punctal in care se determina mrimea tasiri (in limitele O=N1 Cidini ew steve | 1.9] 180 tasati | turade tip dos} 1.5.2.5] 120 absolute lid ew 12] 25 25) 80 [steaccara in 2) 1S Cladii ew dre din ba | svuctura di 1-20] 250 | pereti din ba 22] 150_| | | Ictaditi cw os 1 | 1x10" (Cladint ew cat | strut de tip =| 2 sirctara di is| 25 dual | ire postan vs} Us | (tit cu bs frmets a 3 | | Toaiaice | 810 [Toate tipurile del =f Vegan ceea| eee clidirdor | 7 ct steuctura de tip 2) 3 val NOTA. in tabel saw utilizar umitoarele notat Cait ow a 8 5,~ sare absofuta @ unui pune! de pe contarut clair (E15 | steuctana din 4 S,~ fasareavelaiva intre doud puncte de pe cortural clini (yl) | ss poreti dinba caportat fa distanta ditt ele: Tnoowoiere |, Pmax | 1X10" [Clad cw ~ disiantadintre puncte isi respect i elativa ee structura din sf 3 | i, = incovoierea relativs a unei pani de cladir, timitati de dowd “iditie portanta | punts i, i-l, separate prin distanta L i data de raportul dintre saueata | idem cu placaj | >1,5] 07-1 ‘maxima dinte cele dou puncte (F,) si feypecti lungimes latuati L (= ein eSnimiels 1 of parent 68 69 fa capit ale par = deplasarea maxima pe verticald dintre cele douk puncte de de clidire considerate; SSS = rato ma ma Junard a tasdvii absolute a unui punet i, dat de diferenga dintre cele doua citii lunare SS, LIH ~ cu semnificaiile obignuite Interpretirile privind diferengele dintre valorile obyinute din ealeal ai cele incluse in tabelul Vise vor definitiva de citre specialist in plobleme de geoteinii si funda i stmstari de consteuei 70 ANENAYY LISTA PRINCIPALELOR REGLEMENTARI TEHNICE CARE, SUNT COMPLEMENTARE NORMATIVUL! A¥ DOMENIUL INSTALATH La proicctarea si exccutarea instalatilor hidraulice si termice din exterionul cliditlor amplasate pe PSU, precum si a instalatilor senitare gi de eire din interiorul acestor clidivi, se va tine seama de prevederile reglementirilor tehnice din aceast aneai numai in misura in care prevederile acestora nu sunt contrare prevederilor din prezentul normatiy 1. 1978 - Normativ pentru proiectarca §i exeeutarea instalatitor tehnico-sanitare si tehnologice cu fevi din PVC neplastifiat |. 5/1998 - Normativ pentny proiectarea si executarea instalatilor de ventilare si climatizare [.6/2000 - Normativ penttu proiectarca si executaren sistemelor de alimentare cu gaze naturale 1711999 ~ Normativ pentru proiectarea gi excoutarea instalaiilor clectrice cu tensiuni pind la 1000 V curent alternativ si 1500 V curent continu. 1.92001 - Proicctarea si executarea instalaiilor sanitare, 1.15/2001 - Normativ pentru proisctarea si executarea instalatiilor de incilzite centr 1.22/1999 - Nonmativ de proiectarea yi exeeutarca lucririlor de alimentare cu apd si cinalizare a localitailor. NP. 003-1996 - Normativ pentru proicctarea, exeeutarea si exploatarea instalafiilor tehnico-sanitare gi tehnologice cu tevi din polipropilens. nm NP 029-98 - Normativul de proiectare si exceutie pene reqele termice en conducte preizolate montate in sol uiilizate Ja vansportul agent temic de incalzite sia apei calde de eonstim GP 045-1999 - Ghid privind proicetarea, executarea si explostare istemelor de alimentare cu apt gi canalizare ew conducte din PVC, polietilena si polipropitens. SUAS 41631995 - Alimentari ew api, Retcle de distributic. Preseripti fimelamentale de proicetare STAS 3051/1991 ~ Sisteme de canalizare, Canale ale rejelelor ceaterioare de canalizare, Preseripti de proivetare SREN 752-1/1998 ~ Retele de canalizare in exterionul cladirilor Patea STAS 60541977 ~ Feren de fundare, Adineimi maxime de Zonavea tertoriulai Romaniea P118:1999 - Normuativ de siguranti la foe a consttuietiio B. DOMENIUL CONSTRUCTIE © 168-1980 = fas sensible la umezire 31 nisipurilor ictiuni tehinice pentru consolicares piminturilor © 227IINN — Nonme tehnice privind utiligarcu geotentilelor si omembranclor la fn le de consti P 125-1984 = indramator tehnie pentew studi propris pimntutor neeaeziveliehetiabile loe P70-1979 — Inst constrnetilor fanete pe psi ni fehnice pentnt proicctaiea yi exccutarca setit mari (PUCM), wi ew unnflarar si com 72 €241-1992 - Metodologie de detwrminare a dinamice ale terenului de fundare la soliitani seismice raeteristicilor Co1-1974 ~ Insttuetiont tehnice pent determi uuctilor de locuinte social-culturale si industriale prin mciode topoxratice. €243.1993 - indrumitor fehnic penta proiccares si excetaren minipitotitr for €252-1994 « Instructiuni tehnice pentru proicet sv receptionares pilotitor seurti, uenati pe loe prin vibropresre GE 029-1997 ~ Ghid practic privind tehmologia de exccutic 4 rilotilor pentra furwlaie, 73 LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARI TERITORICLUT ORDIN Ne. 260/N/ «din: 02.11.2000 Awand in vedere = Avizal Consiliului Tehnieo-Stiintifie M.L.P.A-T. nz. 69/8.05.2000 = in temeiul [otaririi Guvernului ar. 45671994 privind organizarca si Fuunctionasca Ministerului Lucririlor Publice si Amenaji republicata, jin conformitate cu Hotérarea Parlamentului ar. $7/21.12.1999 si a Deeretului ar. 133#22.12.1999, Ministrul Luctavilor Publice gi Amenajésii Tesitoriutui emite urmatorul ORDIN Art 1 Se aprobit reglementarcatehnicks "NORMATIV PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PODURI CU GRINZI ALICE INGLOBATE iN BETON” indieativ NP-043/2000 Art 2+ Reglementarea de fa art. 1 se publied tn Buletinul Construetitor Art. 3~ Prezentul ordin intra in vigoure la data publredrnt lar i Buletinal Consteuctilor. Art 4~ Directia Programe de Cerectare si Reglementiri Tehnice va aduee Ii indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU MCOLAE NOICA, 74. BEBE EEE EEE Eee eee EE A He ee He Ee Ee ee Hee EE EEE EEE EEE EEE EEE EEE EEE EEE EEE ee eee MINISTERUL LUICRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR $I LOCUINTEL NORMATIV PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PODURI CU GRINZI METALICE {NGLOBATE iN BETON INDICATIV NP-043/2000 Elaborat de: INSTITUTUL DE BUCURESTI STUDI $1 PROIECTARI CAI FERATE Elaborator dr. ing, Constantin Cristeseu Cotaboratori: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTI BUCURESTI prof. dr. ing. Nicolae Popa conf. dr. ing, Alexandru Dima Coordonat de: DIRECTIA PROGRAME CERCETARE $1 KEULEMENTARI TEHNICE DIRECTOR: ing. Octavian Manoiu RESPONSABIL DE LUCRARE: ing, Eugenia Hintea 15