Sunteți pe pagina 1din 60

PATOLOGIA APARATULUI

RESPIRATOR LA COPIL

BOLILE APARATULUI RESPIRATOR


AFECTIUNI ALE CAILOR AERIENE
SUPERIOARE
1. RINOFARINGITA ACUTA:
Definitie: Este o inflamatie acuta
infectioasa de etiologie predominant
virala, localizata la nivelul mucoasei
nazo-faringiene.Este cea mai frecventa
boala a sugarului si copilului. Are aspect
extensiv, putand cuprinde sinusurile
paranazale,urechea medie si caile
aeriene inferioare.

Etiologie:
fact. determinanti: -rinovirusuri,
adenovirus, v.gripal,v.sincitial respirator,
enterovirus --- strep. hemolitic
grupA,stafilococ patog,
H.influenzae.pneumococ,klebsiella.
factori favorizanti: varsta ,prematuritate,
distrofie,diateze exudative, anotimp rece,
conditii de igiena si alimentatie precare.
Patogenie: agentul viral produce la nivelul
mucoasei nazo-faringiene edem,
hiperemie,infiltrat leucocitar, mucus in
exces,descuamare celulara.

Clinic: -per.de incubatie: cateva ore 1-3


zile.
- debut: brusc, cu febra,obstructie
nazala, coriza,tuse uscata,iritativa. Apoi rinoree muco-purulenta,tuse productiva.
Respiratia este dificila, zgomotoasa.
Sugarii au dificultati in alimentatie
datorita obstructiei nazale. La sugar:
varsaturi, diaree + convulsii febrile.
Examenul local congestie faringiana cu
aspect granular sau vezicular; treneuri
purulente pe peretele posterior al
faringelui.

PARACLINIC: +/- reactanti de faza acuta +,


leucocitoza cu neutrofilie (in suprainfectie
bacteriana) sau leucopenie cu limfomonocitoza
(in caz de etiologie virala),culturi nazo-faring.
Evolutia: 3-7 zile.
Complicatii: sinuzita, otita, limfadenita cervicala,
laringita, traheobronsita acuta.
Tratamentul etiologic: este cel mai eficient,dar
in cazul etiologiei virale,trat antiviral este greu
accesibil.
La sugari cu deficite imune si complicatii se pot
adm.antibiotice cu spectru larg: Biseptol 5-10
mg/kg/zi(doza este calculata pt.Trimetoprim),
Amoxicilina 50 mg/kg/zi,Penicilina G 50.000
UI /kg/zi.,Claritromicina 20 mg/kg/zi.

Trat.patogenic: reducerea congestiei


nazale si permeabilizarea narinelor
prin aspiratie mecanica a secretiilor
nazale,atmosfera calda si
umeda,instilare locala i-nazala de
vasoconstrictoare (Efedrina 0,5-1%0)
atentie! la sugari poate
det.sincopa.
Tratament simptomatic:
antitermice: Paracetamol 2040mg/kg/zi; Ibuprofen 5-8
mg/kg/zi,Aminofenazona 10-15

STREPTOCOCICA
Definitie: este o inflamatie acuta a
mucoasei faringiene si a
amigdalelor palatine produsa de
Streptococul hemolitic grup A.
Apare la copilul in varsta de peste
2 ani.
Clinic: - debut: brusc cu febra,
disfagie, dureri
abdominale,varsaturi.

Examen local: congestie marcata a


mucoasei faringo-amigdaliene,
exudat purulent la nivelul criptelor
amigdaliene, adenita laterocervicala.
Complicatiile: pot fi importante:
- locale: abces periamigdalian sau
retrofaringian;
- regionale: sinuzite,otite, adenite
latero-cervicale;
- tardive: RAA, GNA difuza!!!

Identificarea Streptococului: prin


recoltarea exudatului faringian .
Insamantarea se face pe medii
speciale. Antibiograma este
inutila datorita sensibilitatii
recunoscute la Penicilina.
Tratament: are drept scop
vindecarea bolii si prevenirea
complicatiilor tardive.

Tratamentul igieno-dietetic: repaus


la pat; regim HLZ.
Tratament etiologic: Penicilina G
50.000-100.000 UI/kg/zi la 6 ore,timp
de 7 zile.
Tratamentul preventiv al
complicatiilor la distanta: Moldamin
sau Retarpen 600.000 ui/sapt.la
copilul mai mic de 12 ani si
1.200.000 ui/sapt. la copilul mai
mare de 12 ani, timp de minim 3
luni,uneori toata viata..
In caz de alergie le Penicilina se va

4. LARINGITELE
Definitie: sunt inflamatii acute
ale mucoasei laringiene, de
etiologie virala sau bacteriana,
caracterizate clinic prin dispnee
inspiratorie, disfonie, tuse
spastica,latratoare.

LARINGITA SUPRAGLOTICA
(EPIGLOTITA)
Este o afectiune f. grava, cu risc
letal.
Etiologie: bacteriana.
Principalul germen :
H.influenzae tip B.
Frecvent la copii intre 3-7 ani,
mai ales in anotimpurile reci.

Clinic: - debut: brusc, cu fenomene


de insuficienta respiratorie
obstructiva; febra marcata,stare
septica (paloare, astenie,extremitati
reci, transpiratii,
anxietate),disfonie,dispnee
inspiratorie,tiraj suprasternal si
intercostal, disfagie. Copilul are o
sete acuta de aer, adopta o pozitie
cu extensia capului si cu corpul
aplecat in fata. Semnele de IResp.se
agraveaza progresiv, cu instalarea

Paraclinic: teste biologice de inflamatie pozitive; hemocultura + cu


H.influenzae tip B.
Examen endoscopic al laringelui:
epiglota marita de volum, de culoare
rosu intens si edematiata.
Tratament: O2-terapie, antibioterapie
i-v (Amoxicilina, cefalosporine);
corticoterapie ( HHC 10-20 mg/kg/zi,
cu repetare); intubatie
laringotraheala sau
traheostomie,simptomatice,aerosoli,
umidi-fierea aerului din salon.

5. OTITA MEDIE
Definitie: este o afectiune inflamatorie
acuta, de cauza bacteriana,localizata la
nivelul urechii medii, cu tendinta la supuratii si perforarea timpanului.
Este o complicatie bacteriana frecventa
a inflamatiei CRS. Procesul inflamator
difu-zeaza catre urechea medie prin
trompa lui Eustachio.Aceasta,la sugar si
copil mic prezinta unele particularitati:
este scurta, larga si cu drenaj insuficient
+ hiperplazia formatiunilor limfoide
faringieneinflamatia mucoasei urechii
medii si acumulare de secretii.

Etiologie:
Factori favorizanti:
prematuritatea, varsta
mica,distrofia,adenoidita cronica.
Factori determinanti:
H.influenzae,
Pneumococ,Staf.auriu,Moraxella
catarralis, Streptococ, E.coli.

Forme clinice:
Otita medie congestiva
(catarala): este frecvent
complicatia unei rinofaringite
acute.
Simptome:
agitatie,cefalee,ameteli,
otalgii,semnul Vacher + (durere
la compresiunea tragusului).
Ex. ORL: congestia timpanului.

Tratament:
- antipiretice;
- antialgice;
- tratament local : instilatii otice cu
Boramid incalzit 3-4 pic.de 2-3 ori/zi.
(copilul este culcat cu urechea
afectata in sus, timp de 5 min.; se
lasa un tampon de vata sau tifon in
conductul auditiv).
- antibioterapie: in caz de
suprainfectie bacteriana.

OTITA SUPURATA CRONICA: se


manifesta prin otoree cronica,
recidivanta,cu perioade de acutizare
alternand cu perioade
oligosimptomatice (otoreea si
semnele clinice dispar). Este o
inflamatie cronica pe fondul careia se
produce o proliferare epiteliala =>un
granulom (colesteatom) prin
impregnare cu colesterol. Acest lucru
va determina persistenta de secretii
fetide si aparitia hipoacuziei.

OTOMASTOIDITA: se datoreaza
trecerii inflamatiei din urechea medie
catre celulele mastoidiene.
OTOMASTOIDITA LATENTA: apare la
sugar distrofic:G, subfebrilitate,
varsaturi,diaree trenanta.
OTOMASTOIDITA ACUTA: apare la
sugar eutrofic: stare toxico-septica,
febra septica, tumefactia dureroasa
a regiunii mastoidiene cu tendinta la
abcedare.

COMPLICATIILE MASTOIDITELOR:
se produc pe cale hematogena
sau proliferare locala a
supuratiei:
abces subdural,
tromboflebita,
meningita otogena,
paralizia de tip periferic a
nervului facial.

Tratament:
- tratament igieno-dietetic: repaus la
pat 3-4 zile,microclimat cald si umed,
regim HLZ.
- tratament simptomatic: DNF
periodic, antitermice si
analgetice,sedative.
- tratament local: paracenteza si
drenaj zilnic al secretiilor purulente,
mese sterile plasate in conductul
auditiv, schimbate de 2-3 ori/zi;

spalaturi auriculare cu solutii slab


antiseptice (apa oxigenata, Rivanol);
ablatia colesteatomului; antrotomie
cu drenaj in otomastoidite.
- tratament etiologic: antibioterapie in
functie de antibiograma, forma
clinica si evolutie: Amoxicilina 50
mg/kg/zi; Augmentin 50
mg/kg/zi;Cefalosporine timp de 7-10
zile.
In formele cronice: cefalosporine de
gener.II,III, iv sau im.

6. ADENOIDITELE
In regiunea superioara a faringelui
se afla o masa de tesut limfatic
(amigdala faringiana Luschka). Ea
captuseste peretele posterior al
faringelui (rinofa-ringe). Normal are o
grosime de 2-3mm. In cazul unei
inflamatii acest tesut limfatic
formeaza mase de 4-6 mm care
determina obstructie nazala.
Inflamatiile pot fi acute,subacute sau
cronice.

Adenoidita acuta
Debut: brusc, cu febra cu varf
matinal.
Stare generala : influentata,cu
agitatie si polipnee.
DG. CLINIC: triada : obstructie
nazala-rinoree purulenta-febra de tip
septic.
Vocea nazonata.
Alimentatia se face cu dificultate;
sugarul abandoneaza biberonul pt. a

La aceste simptome se pot


asocia tulburari digestive:
inapetenta, varsaturi, diaree.
Complicatii:
-rinobronsite,
-laringite,
-adenite,
-adenoflegmoane cervicale,
-abces retrofaringian.

ADENOIDITA SUBACUTA
Are caracter trenant sau recidivant.
Febra- de tip invers; persista 2-3
saptamani; evolueaza in pusee; este
refractara la tratament.
Clinic:-tulburari
digestive,G,malnitritie.
-la copilul mare,datorita
compre-siei mecanice asupra
trompei lui Eustachio,apar:
hipoacuzie,otalgie tranzitorie.

ADENOIDITA CRONICA
Infectiile repetate vor produce o
hipertrofie cronica a amigdalei
faringiene care va depasi 4-5mm.
Ea va obstrua permanent fosele
nazale.
Clinic: tulburare respiratorie
cronica, cu hipoxie
cronica,cianoza discreta peri-oronazala. Respiratia este
zgomotoasa,cu gura

Copilul prezinta
FACIES ADENOIDIAN: aspect
naucit; gura intredeschisa; buze
groase; torace deformat,insuficient
dezvoltat; intarziere in dezvoltarea
staturo-ponderala.
Tratament:
In Adenoidita acuta: DNF,
antitermice,
sedative,antibiotice (Amoxicilina,
Augmentin,Cefaclorum,Claritromicina
).

In formele subacute sau cronice:


adenoidectomie.
Dupa adenoidectomie
simptomatologia se remite
treptat. Vegetatiile se pot reface
la un interval de timp de la
interventia chirurgicala (luni/ani).

Indicatii de adenoidectomie:
Infectii amigdaliene repetate
(peste 6 pusee/an);
Amigdalita cronica (cu evolutie
de peste 6 luni);
Complicatii de vecinatate
(adenite, otite medii,sinuzite
recidivante);
Facies adenoidian;
Hipoacuzie.

7. TRAHEOBRONSITA ACUTA
Definitie: inflamatie a mucoasei
arborelui traheo-bronsic (acuta,
recurenta sau cronica).
Etiologie: virala/bacteriana.
Clinic: debut: la 3-4 zile dupa o
rinofaringita acuta.
- tusea este uscata,apoi productiva;
- febra usor crescuta;
- durere toracica sub forma de junghi.

Paraclinic: reactanti de faza acuta +;


acentuarea desenului hilar la
examenul radiologic; izolarea unui
germen in exudatul faringian sau la
examenul sputei.
Tratament: - antitermice;antitusive;
antihistaminice; antibiotice in caz de
suprainfectie bacteriana certa
(Amoxicilina,Penicilina, Eritromicina,
Biseptol,Cefalosporine de gener.a IIa).

RESPIRATIA ORALA
Respiratia orala sau oro-nazala este o
disfunctie a sistemului respirator avand
repercursiuni asupra dezvoltarii aparatului
dento-maxilar
R.O. determina modificari la nivelul:

arcadelor dentare
boltii palatine forma ogivala
ocluziei ocluzie deschisa
grupului frontal superior - patologia dentoparodontala

RESPIRATIA ORALA
Semne clinice la copii ci R.O:
facies alungit, tegumente palide si cu aspect
de bolnavicios
obraji aplatizati, din cauza musculaturii
geniene, care se intinde si se aplica pe peretii
laterali ai maxilarului
nas mic, aplatizat si cu narine pensate
buze hipotone, uscate, groase, si fisurate
ragade intercomisurale
vizibilitatea incisivilor superiori si/sau a
incisivilor inferiori

AFECTIUNI ALE CAILOR


RESPIRATORII INFERIOARE
ASTMUL BRONSIC.

Definitie: AB este o boala cronica ce se


caracterizeaza prin obstructia cronica a
bronsiolelor si bronsiilor mici,ca raspuns
exagerat la stimuli imunologici si
neimunologici. Boala are o evolutie
discontinua, cu mani-festari recurente de
tuse,dispnee expiratorie si wheezing.
Este cea mai frecv.boala cronica la copil
si apare de obicei dupa 2 ani.

Mecanisme patogenice:
principala anomalie o constituie
hiperreactivita-tea bronsica la
diferiti stimuli:
- fact.de mediu: aer
rece,fum,pulberi, poluanti
alergeni;
- chimici: histamina,metilcolina;
- fact.farmacologici: antagonisti
alfa si beta adrenergici,aspirina;

Acesti stimuli, care nu produc


reactie la copiii normali,induc-la
copiii cu o predispozitie geneticaspasmul musculaturii netede a
bronsiilor, hipersecretie de
mucus si inflamatia mucoasei
bronsice.
La copilul mic,infectiile
respiratorii virale induc spasmul
bronsic si declanseaza crizele de
astm intrinsec.

Tablou clinic:
Astmul se caracterizeaza prin
accese recurente (crize de astm)
de dispnee expiratorie
paroxistica,intrerupte de
perioade intercritice cu putine
simotome sau chiar asiptomatice.
Criza de astm debuteaza brusc,
de obicei in cursul noptii,fiind
declansata de contactul cu
alergenul sau o infectie

Bolnavul prezinta accese de tuse


uscata,iritativa;dispnee
expiratorie intensa,cianoza
fetei,sete de aer, senzatie de
sufocare,transpiratie, agitatie.
Criza se remite spontan sau sub
tratament.Uneori este
prelungita(ore-zile) ceea ce duce
la insuficienta respiratorie si
exitus.
Criza de astm prelungita poarta
numele de stare de rau

FORME CLINICE DE ASTM:


In functie de gravitatea bolii:
1. Forme usoare: criza cu durata sub 1
ora, repetabile la max.2
saptamani,cu o stare generala buna
si wheezing discret;
2. Forme moderate: cu dispnee
moderata, tiraj intercostal si
wheezing;
3. Forme severe (stari de rau
astmatic): crize

B. In functie de frecventa:
1. Astm episodic: 3-6 crize de mica
intensitate/an;
2. Astm frecvent:10-12 crize/an;
3. Astm cronic: crize mai mari de 5
zile, peste 3 episoade/luna,
simptomele respiratorii persista si
intre crize, crize predominant
nocturne si spitalizari de urgenta la
intervale mai mari de 1 luna;
4. Astm cronic grav: simptomatologie
nocturna grava care necesita
terapie de urgenta de mai multe ori

Exam.clinic: torace in
palnie,coaste
orizontalizate,tiraj,hipersonoritat
e pulmonara,raluri bronsice.
Exam.radiologic:torace destins,
coaste orizontalizate,coborarea
diafragmului,emfizem pulmonar.
Exam.de
lab.:eozinofilie,prezenta
eozinofilelor in sputa si secretie
nazala; IgE;acidoza mixta; probe

Tratament:
A. Tratamentul atacului acut de astm
la domiciliu:
a) Formele usoare si medii de astm:
- Salbutamol-spray- 1-2 pufuri,p.o;
- Teofilina-4-6 mg/kg,p.o.,la 6ore;
- Prednison 1-2 mg/kg/zi,p.o.
b) Formele severe de astm:
- Adrenalina- 0,01ml/kg,sol.1%,s.cut.
- Terbutalina-0,01-0,02mg/kg,s.c.
- Miofilin-i.v. lent (20 minute).
- HHC 4-8mg/kg,i.v.

Daca in 1-2 ore nu se obtine o


amelio-rare clinica evidenta,
tratamentul se va efectua in
spital.
B.Tratamentul crizei de astm in
spital:
a)Investigatii de urgenta la
internare: prelevari de sange
pt.determinare de electroliti,RA
(ASTRUP);rg.toracica;
puls;frecventa respiratorie,TA.

c) Corectarea acidozei metabolice si


dezechilibrelor hidro-electrolitice:
-bicarbonat de sodiu 42,3 ml/kg;
- sol.Glucoza 5%, max. 80 ml/kg,in pev;
d)trat.medicamentos:
- Miofilin iv lent;
- Salbutamol 5-20 mg/kg im, 2mg/kg,iv
- HHC 4-8 mg/kg/doza cu repetare la 6
ore sau Dexametazona 1 mg/kg/zi iv
e) Ventilatie mecanica-in tulb.de ritm si
de respiratie.

C. Tratamentul astmului intre crize:


- Cromoglicat de sodiu;
- Miofilin retard;
- corticosteroizi (Becotide) in aerosoli;
- desensibilizare specifica prin adm.
unor doze progresive de alergeni s.c.
Prognostic: - marea majoritate a
crizelor de astm se recupereaza
functional respirator in 24-48
ore.Uneori recuperarea va dura inca
3-4 zile.
- starea de rau astmatic poate avea

PNEUMONIILE
Definitie:sunt boli inflamatorii care
afecteaza bronhiile,alveolele si
interstitiul pulmonar.
Etiologie: - fact.favorizanti: varsta
mica, deficite imune,carente
nutritionale, sezon rece.
- fact.determinanti:
virusuri (sincitial
respirator,mixov,adenov, v.rujeolic)
bacterii (pneumococ,stafilococ,
H.influenzae,streptococ,klebsiela,E.c
oli,piocia-nic)

Forme clinice:
Pneumonia interstitiala (virala);
Pneumonia pneumococica;
Pneumonia stafilococica;
Pneumonia lobulara
(bronhopneumonia).

PNEUMONIILE ACUTE VIRALE


Sunt afectiuni frecvente care apar in
anotimpurile reci si sunt produse de:
mixov,adenov si v.sincitial respi-rator.
Ele apar ca si complicatii ale unor
IACRS virale.
Tablou clinic:- debut: insidios,dupa o
incubatie de 2-3 zile, cu: febra,durere
toracica.
La n.n. si sugar simptomatologia este
severa;apar semne de IResp.
Tratament simptomatic: antitermice,
antialgice,antitusive sau expectorante

PNEUMONIA LOBARA
(BRONHOPNEUMONIA)
Apare la sugari,
prematuri,distrofici, rahitici,datorita
imaturitatii mecanismelor
imunologice de aparare.
Etiologie: frecvent:Pneumococ, apoi
Piocianic,Klebsiella,H.influenzae.
CLINIC: debut ca o IACRS virala.
Apoi: febra,dispnee,tahipnee,tuse
spastica, cianoza perioronazala,
tahicardie,stare toxicoseptica,convulsii tonico-clonice,

Tratament:
- antimicrobian: in functie de tipul
germenului implicat:
H.influenzae: Ampicilina,Rocephine;
Piocianic: Fortum+ Gentamicina;
Klebsiella pneumoniae:
Cefalosporine de gener.III.
- patogenic: dezobstructia cailor
respiratorii, drenajul colectiilor
pleurale;O2 pe masca sau sonda;
reechilibrare hidro-electrolitica si

BOLILE PLEUREI
- se datoreaza acumularii de lichid,aer
sau tesut inflamator in cavitatea
pleurala.
- Sunt reprezentate de pleurezii,
pneumotorax, pneumomediastin.
PLEUREZIILE
Sunt afectiuni caracterizate prin
dezvol-tarea,in cavitatea pleurala,a
unui exudat pleural in cantitate

Pleureziile apar in cursul


pneumoniilor
bacteriene,tuberculozei
pulmonare, insuficientei cardiace,
colagenozelor, tumorilor maligne.
Clasificare:
- Pleurezie uscata (Pleurita);
- Pleurezie serofibrinoasa;
- Pleurezie purulenta (Empiem
pleural)

PNEUMOTORAXUL
Reprezinta prezenta aerului in

cavitatea pleurala.

La nn.pneumotoraxul poate fi :
- Spontan (idiopatic)
- Secundar unei boli pulmonare
(emfizem lobar gigant,ruptura unui
chist pulmonar congenital).
- Daca volumul de aer este suficient
de mare se poate complica cu
emfizem
mediastinal,pneumomediastin,emfiz
em subcutanat.

La sugar si copil pneumotoraxul se


poate asocia cu : empiem
pleural,abces pulmonar,gangrena,ruptura de chisturi sau
bule de emfizem,corpi straini
intrabronsici, traumatism
toracic,limfoame sau alte tumori
maligne,dupa acupunctura.
MANIFESTARI CLINICE:
- Asimptomatic la nn. ; hipersonoritate
si diminuarea MV.
- Simptomatic: debut brusc cu durere
toracica,dispnee,cianoza,sdr.function

Examenul fizic:
- hipersonoritate pulmonara (timpanism),
asimetria celor 2 hemitorace,diminuarea
vibratiilor vocale la plamanul afectat,
impingerea de partea sanatoasa a
laringelui,traheei si inimii.
DIAGNOSTIC POZITIV: pe radiografia
pulmonara: hipertransparenta pulmonara,
cu colabarea plamanului in hil.
TRATAMENT: adm.de O2 100%pentru a
creste presiunea intre aerul pleural si cel
sangvin se grabeste resorbtia aerului.
- Drenaj pleural.

CHILOTORAX
- Se produce prin scurgerea de limfa
din canalul toracic limfatic in
cavitatea pleurala.
- Este rareori bilateral;frecvent se
produce pe partea stanga.
Diagnostic pozitiv: prin toracocenteza
se evidentieaza un lichid laptos ce
contine grasimi,proteine,limfocite.

HIDROTORAXUL
- Reprezinta acumularea de lichid cu
densitate scazuta in cavitatea
pleurala.
- Este de origine neinflamatorie.
- Se asociaza cu acumulare de lichid si
in alte regiuni ale corpului :cavitatea
peritoneala,tesut subcutanat.
- Apare in : boli cardiace,renale,edeme
carentiale.

HEMOTORAXUL
- Reprezinta acumularea de sange in
cavitatea pleurala.
- Cauze: eroziunea unui vas de sange
asociata cu un proces inflamator
(tuberculoza), malfor-matii
arteriovenoase pulmonare,neoplasm
intratoracic,discrazii sangvine,traumatism
toracic,interventii chirurgicale
toracice,ruperea unui anevrism.
- Dg.pozitiv: toracenteza.
- Tratament: interventie chirurgicala pentru
a opri sangerarea si transfuzii de sange.