Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENłĂ SOCIALĂ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

ASPECTE PSIHOSOCIOLOGICE ALE TERORISMULUI

Conducător de doctorat:

Prof. Univ. Dr. Ilie Bădescu

-BUCUREŞTI-

-2009-

1

Autor:

Olga Dănilă

TERORISMULUI Conduc ă tor de doctorat: Prof. Univ. Dr. Ilie B ă descu -BUCURE Ş TI-

CUPRINSUL LUCRĂRII

INTRODUCERE CAPITOLUL I

ISTORICE ALE FENOMENULUI 1.1.Terorismul - formă a violenŃei politice

TERORISMUL

DELIMITĂRI

-

CONCEPTUALE

ŞI

1.2. DiferenŃa dintre terorism şi alte forme de manifestare a conflictelor insurgente

1.3. Delimitări conceptuale

1.4. EvoluŃia istorică a terorismului

1.4.1. Terorismul în Antichitate şi Evul mediu

1.4.2. Terorismul clasic

1.4.3. Terorismul în secolul XIX

1.4.4.Terorismul la începutul secolului XX

1.4.5. Terorismul în timpul războiului rece

1.4.6. Terorismul actual

CAPITOLUL II – TERORISMUL ÎN ROMÂNIA – ISTORIC ŞI PERSPECTIVE

2.1. România în contextul luptei împotriva terorismului

2.2. Istoricul terorismului în România

2.2.1. Antichitate – Primul Război Mondial

2.2.2. Perioada interbelică şi cel de-al Doilea Război Mondial

2.2.3. Perioada comunistă

2.2.4.Teroriştii din decembrie 1989

2.2.5. Perioada de după 1990

2.3. PotenŃiale pericole teroriste în epoca actuală

2.3.1. Terorismul islamic

2.3.2. Separatismul etnic şi naŃionalismul

2.3.3. Extremismul religios

2.3.4. InteracŃiunea între terorism şi crima transnaŃională organizată

2.4. PercepŃia terorismului de către publicul din România–analiză şi concluzii

2

Ń ional ă organizat ă 2.4. Percep Ń ia terorismului de c ă tre publicul din

CAPITOLUL III – PARADIGME DE ANALIZĂ ŞI TIPOLOGII

3.1. Paradigme de analiză

3.1.1. Paradigma multicauzală

3.1.2. Paradigma mediului politic

3.1.3. Paradigma organizaŃională

3.1.4. Paradigma biologică

3.1.5. Paradigma psihologică

3.1.6. Paradigma crizei

3.1.7. Paradigma instrumentală

3.1.8. Paradigma culturală

3.1.9. Paradigma socială

3.1.10. Paradigma istorico-militară

3.2. ImportanŃa factorului religios şi anomiei sociale în explicarea fenomenului

3.3. Tipologii folosite în clasificarea terorismului

CAPITOLUL IV– MATRICEA DE ANALIZĂ COMPARATIVĂ

4.1. Factorul ideologic (motivaŃii şi ideologie)

4.1.1. Tipologia ideologiilor folosite de organizaŃiile teroriste

4.1.1.1. Ideologiile politice

4.1.1.2. Ideologiile naŃionalist-separatiste

4.1.1.3. Ideologiile religioase

4.1.1.4. Ideologiile sociale

4.1.2. MotivaŃiile şi ideologia unor organizaŃii teroriste actuale

4.1.2.1. ETA

4.1.2.2. HAMAS

4.1.2.3. FARC

4.1.2.4. Aum Shinrikyo

4.1.2.5. Al Qaeda

4.2. Factorul organizare 4.2.1.Caracteristicile organizaŃionale ale grupărilor teroriste

4.2.2. Tipuri de structuri organizaŃionale

3

4.2.3.

Tipuri de celule teroriste

4.2.4. Analiza reŃelelor sociale

4.2.5. Selectarea şi recrutarea teroriştilor

4.2.6. Pregătirea teroriştilor

4.2.7. Structura de comandă a organizaŃiilor teroriste

4.2.8. Tipuri de organizare ale unor grupări teroriste

4.2.8.1. ETA

4.2.8.2. HAMAS

4.2.8.3. FARC

4.2.8.4. Aum Shinrikyo

4.2.8.5. Al Qaeda

4.3. Factorul sprijin

4.3.1. Sursele de sprijin ale organizaŃiilor teroriste

4.3.2. Sprijinul acordat unor organizaŃii teroriste actuale

4.3.2.1. ETA

4.3.2.2. HAMAS

4.3.2.3. FARC

4.3.2.4. Aum Shinrikyo

4.3.2.5. Al Qaeda

4.4. Factorul operaŃional 4.4.1.Forme de acŃiune, tactici şi tehnici teroriste 4.4.1.1.AcŃiuni convenŃionale 4.4.1.2.AcŃiuni neconvenŃionale

4.4.2. CapabilităŃile operaŃionale

4.4.3. ModalităŃi de alegere a Ńintelor

4.4.4. CapabilităŃi operaŃionale ale unor organizaŃii teroriste

4.4.4.1. ETA

4.4.4.2. HAMAS

4.4.4.3. FARC

4.4.4.4. Aum Shinrikyo

4.4.4.5. Al Qaeda

4

CAPITOLUL V – CONCLUZII ŞI PROPUNERI

5.1. Concluziile analizei

5.1.1. Ideologie

5.1.2. Organizare

5.1.2.1. Pregătire

5.1.2.2. Comandă şi control

5.1.3. Sprijin

5.1.4. CapabilităŃi operaŃionale

5.1.4.1. Numărul atentatelor şi zona de operare

5.1.4.2. Letalitate

5.1.4.3. Armament

5.1.4.4. łinte

5.1.5. CoerenŃa strategiei grupului

5.2. CircumstanŃele în care organizaŃiile teroriste îşi încetează activitatea

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

5

grupului 5.2. Circumstan Ń ele în care organiza Ń iile teroriste î ş i înceteaz ă

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

ASPECTE PSIHO-SOCIALE ALE TERORISMULUI INTERNAłIONAL

În capitolul I analizez fenomenul terorismului internaŃional în cadrul violenŃei politice, ilustrând dificultatea definirii termenului astfel încât să fie unanim acceptat la nivel internaŃional şi realizez un scurt istoric din antichitate până în prezent. Am folosit o bibliografie foarte variată în încercarea de a identifica cât mai multe caracteristici definitorii ale fenomenului şi a ilustra evoluŃia acestuia în decursul istoriei.

Capitolul II se concentrează asupra rolului României în contextul luptei împotriva terorismului, aspectelor istorice ale manifestării fenomenului terorist în România şi potenŃialelor pericole teroriste în epoca actuală. Ultimul subcapitol este un studiu pe bază de chestionar online al percepŃiei terorismului de către publicul din România. Punctele pe care am încercat să le ating au fost gradul de interes faŃă de fenomen, percepŃia şi maniera de înŃelegere, nivelul perceput al pericolului terorist şi cunoaşterea/disponibilitatea de a aplica procedurile de reacŃie recomandate. Chestionarul a fost completat de 63 de persoane din România şi 72 persoane din alte Ńări. Conform acestui studiu în România terorismul nu este privit ca o formă de luptă şi atunci nu poate constitui o opŃiune în apărarea valorilor tradiŃionale sau a comunităŃii. Publicul (atât cel naŃional cât şi internaŃional) nu aplică anumite criterii obiective în desemnarea un act ca fiind terorist, ci mai degrabă o abordare afectivă – cu cât e mai tragic şi mai impresionant cu atât mai multe şanse are un incident să îi fie aplicată eticheta de “terorist”.

Paradigmele de analiză, sistemele de clasificare şi tipologiile prezentate în capitolul III reprezintă o alternativă la problema definirii fenomenului, constituindu-se în maniere de cercetare a fenomenului, corespunzătoare diferitelor domenii de cercetare, evident fiecare realizând analiza prin prisma propriilor instrumente si principii. Consider că o abordare adecvată a manifestărilor teroriste ar fi interpretarea acestora ca simptome

6

principii. Consider c ă o abordare adecvat ă a manifest ă rilor teroriste ar fi interpretarea

îngrijorătoare ale dezechilibrelor epocii actuale. Aceste dezechilibre sunt consecinŃele nefaste ale ideologiilor moderne care au încercat să elimine factorul religios din viaŃa de zi cu zi şi din sufletul omului modern.

În capitolul IV, folosesc o matrice de analiză comparativă a grupărilor teroriste formată din patru factori: factorul ideologic (motivaŃii şi ideologie), factorul organizare, factorul sprijin şi factorul operaŃional. Am ales pentru analiză cinci grupări (ETA, HAMAS, FARC, AUM şi Al Qaeda) pentru a ilustra o gamă cât mai largă datorită circumstanŃelor diferite în care au evoluat, obiectivelor şi motivaŃiilor diferite, precum şi structurii organizaŃionale specifice fiecăreia.

În capitolul V, examinarea câtorva cazuri diferite din punct de vedere al strategiilor, motivaŃiilor, sprijinului, capabilităŃilor operaŃionale şi modului de organizare arată că metodele trebuie alese şi concepute în funcŃie de fiecare caz în parte, folosind o proporŃie variabilă de măsuri coercitive şi măsuri conciliatorii. Chiar în cadrul grupurilor care intră în declin ca răspuns la campaniile antiteroriste, tabloul rămâne complex. Tehnicile antiteroriste au mai mult success atunci când sunt folosite combinat şi nu există o modalitate de combatere a terorismului aplicabilă tuturor grupărilor de acest gen. Nu se poate vorbi de măsuri mai eficiente sau mai puŃin eficiente fără a identifica caracteristicile grupului împotriva căruia sunt îndreptate respectivele măsuri.

7

f ă r ă a identifica caracteristicile grupului împotriva c ă ruia sunt îndreptate respectivele m