Sunteți pe pagina 1din 12

TERAPIA OCUPATIONALA

Disfunctia ocupationala duce la dezorganizarea comportamentului de viata de zi cu


zi si ca o consecinta poate precede boala sau poate constitui o parte esentiala a
acesteia.
Avem 3 cerinte care trebuie respectate:
- Activitatea trebuie sa serveasca la definirea si elaborarea unor preocupari ale
profesiei luata in intregul ei.
- Sa asigure o ratiune sau explicatie a nevoii de aplicare a acestor metode
terapeutice.
- Sa serveasca drept baza pentru o perfectionare si imbinare a cunsotintelor
care genereaza actiuni terapeutice.
T.O. sau ocuparea timpului liber isi propune sa trezeasca interesul pacinetilor
pentru activitati oarecare.
- play terapia
- cult terapia
-art terapia
Ergo terapia are la baza munca renumerata in procesul de reinsertie profesionala si
sociala a bolnavului
(confectioneaza diverse obiecte, operator pc, cresterea animalelor, plantelor, olarit)
Din punct de vedere al intereselor societatii avem o gama restransa de realizari care
se pot concretiza in:
- Reducerea zilelor de concediu medical
- Valoarea bunurilor material produse pe timpul spitalizarii pot imbogati baza
unitatiii sanitare
- Bolnavul are avantajul de a capata o noua profesie

T.O. include 2 aspecte:


- T.O. cu rol de support moral si de adaptare pentru bolnavul care trece printr-o
perioada lunga de spitalizare

T.O. cu rol de restaurare, recuperare functional


T.O este orice munca sau ocupatie usoara, atractiva, distractive, relaxanta si
recreational, indicate si supravegheata de medic in scop therapeutic si finantata de
la buget care se poate efectua la orice varsta si prin care se incearca sustragerea
bolnavului din starea de suferinta de orice natura ar fi ea.

Principii in T.O.

ACTIVITATI OCUPATIONALE:
AUTOINGRIHIREA
-igiena personala
-prepararea si consumarea hranei
- imbracatul
OCUPATII
- munca
- scoala
HOBIURI SI ACTIVITATI RECREEATIVE:
Plimbari, sport, citit, sah, cresotat, impletit..

CE OFERA UN SERVICIU DE T.O.?

- Evaluari clare ale capacitatii functionale si ale performantelor lui(daca poate


sa isi lege sireturile, sa isi incheie nasturii)
- Evaluari ale mediului de viata acasa si la locul de munca
- Programe de asistenta terapeutica cu metode si metodologie specifica dar si
metode ajutatoare

- Recomandarea si antrenarea pacientului in utilizarea unor echipamente


adoptive care inlocuiesc sau ajuta functiile pierdute( fotoliu rulant,
carge..etc)
- Educarea familiei si ingrijitorului asupra modului de ajutor pe care trebuie s
ail dea
- Sprijinul si asistarea efectelor emotionale, sociale, cognitive determinate de
boli si de traumatisme
- Cunostintele asupra cresterii si dezvoltarii copilului si tanarului, precum si a
perturbarilor tardive determinate de abateri de la dezvoltarea normal
CE CATEGORII DE BOLNAVI TREBUIE SA FACA T.O.?
- Bolile neurologice, traumatisme, afectiuni cardio respiratorii, afectiuni
psihice, vaz, auz ( problem senzoriale), cei cu amputatii, , arsuri, cei care
stau prea mult in spital, pacienti cu problem speciale( droguri, alcool),
T.O. nu este limitata de varsta

Exista 3 preocupari esentiale:


1. Evaluarea
2. Tratamentul
3. Consultant
EVALUAREA- se refera la evaluarea pacientului si a mediului de viata.
Sta la baza gandirii a alcatuirii programului de tratament.
Reevaluarile duc la modificari successive ale programului si la aprecierea
corecta a rezultatelor.
TRATAMENTUL- consta in aplicarea principiilor si metodelor specific
T.O.
CONSULTANTA- reprezinta capacitatea terapeutilor de a oferi o serie de
indicatii persoanelor din jur, pacientului cu scopul de a imbunatati viata
acestuia.
ETAPELE T.O.

1. ETAPA PRIMULUI CONTACT CU BOLNAVUl


intalnirea cu bolnavul si evaluarea lui; evaluarea se realizeaza prin
interviu, observatie clinica, testari instrumentale( anamneza, istoricul
bolii)
-

- Participa si insotitorii

Prin evaluare trebuie sa stabilim:


- Istoricul bolii
- Nivelele functionale de munca
- Ocupatiile, sarcinile, activitatile care pot fi realizate
- Necesitatile, obiectivele de viata
- Modalitati de participare la diverse sarcini
- Factori contextuali care afecteaza performanta ocupationala

ATENTIE!!!!!!! T.O NU PROPUNE SA VINDECE PACIENTUL. IL AJUTA SA


ISI DESFASOARE ACTIVITATI INTR-UN MOD NORMAL.

2. ETAPA DE ASISTENTA PROPRIUZISA


a) Alcatuirea planului de asistenta pe planurile de informare din etapa
1. Acest plan contine obictivele, termenele si metodele localizate
pentru atingerea lor
b) Implementarea planului de lucru- remedierea proceselor
disfunctionale modificarea aspectelor comportamentale, antrenand
abilitati si corectand procese fiziologice si psihologice, realizrea
unor compensari sau adaptari fie prin modificarea schmelor de
lucru fie prin adaptarea mediului fie prin reorientarea obiectivelor
de viata; continua procupare de a preveni continuarea disfunctiilor;
promovarea unor stari gnerale de sanatate cat mai buna.
Aplicarea planului de lucru necesita obligatoriu REEVALUARE.
Daca am atins obiectivele la termenul respective, modificam
obiectivele si termenele cand este necesar si schimbam metodele ,
utilizam sau adaugam altele noi.
c) Descarcarea si continuarea-

METODELE T.O.
CONCEPTUL FRANCEZ
Exista 2 tipuuri de ERGOTERAPII
1. Specifica sau analitica
2. Nespecifica sau globala
ERGOTERAPIA SPECIFICA- se adreseaza direct deficituului functional
propriuzis
ERGOTERAPIA NESPECIFICA- se adreseaa intregului organism pentru a il
educa sa participle la limitarea consecintelor deficitului functional
Scoala franceza denumeste activitatile utilizte tehnici ele fiind in general parti
gestuale, extrase din ocupatiile practice umane.
TEHNICI DE BAZA:
1. Tehnici extrase in: olarit, prelucrarea lemnului, impletit nuiele, rafie, tesut la
raboi, prelucrarea fierului. Aceste actiivitati sunt numite de baza pentru ca
sunt considerate cele mai vechi mserii ale omului spre care avem o
aptitudine naturala.
Olaritul- faramitarea si cernerea lutului, amestecarea lutului pe discul rotator,
modelarea cu degetele, gravarea, arderea, decorarea artistic
2. Tehnici complementare- activitati mai modern utilizate in serviciile de T.O.:
marochinarit, ambalaj, buucatarie, cofetarie, lacatusarie,etc
3. Tehnici de readaptare: activitatile vietii de zi cu zi. Aici sunt incluse
echipamentele si adaptarile nesesare performantelor
4. Tehnici de exprimare: include preocuparile cu carater artistic sau de
comunicare: desen, picture, scluptura, manevrarea marionetelor, ,uzica,
scrisetc
5. Tehnici recreative: locuri distractive, jocuri de carti, sah, tableetc
6. Tehnici sportive- pot avea character recreeativ: ciclism, tras cu arcul, popice

CONCEPTUL AMERICAN
Sunt 3 tipuri de metode de lucru:
1. Esentiale
2. Neesentiale sau nesemnificative
3. Ajutatoare
METODELE ESENTIALE - trebuie sa aiba un scop final , sa fie un produs final
care sa se poata vinde
Alegerea activitatilor trebuie sa tina cont de niste conditii:
- Scop direct
- Acceptat de client
- Sa solicite activarea
- Sa se realizeze recuperarea deficitelor prezentate de pacient
- Sa dezvole activitati care sa mareasca performanta de viata
- Sa nu fie periculoasa
- Sa fie variabila
- Sa nu plictiseasca
- Sa nu fie costisitoare
- Sa fie adaptabila- sa poata adapta pozitia pacientului
- Sa fie gradabila- amplitudinea, forta, anduranta, coordonarea
Metode prin care putem modifica:
a) Pentru forta
- sa schimbam planul de lucru
- sa se foloseasca mansete cu plumb din ce in ce mai grele
b) Pentru amplitudine
- marim distant dintre obiecte
- modifcam marimea obiectelor
- schimbam pozitia echipamentelor

c) Pentru anduranta
- se creste durata
- se schimba pozitia de lucru
d) Pentru coordonare
- modificam viteza de lucru
e) Pentru socializare
- pacientul luucreaza initial doar cu terapeutul dupa care este inclus in grup

METODE NEESENTIALE
- Nu isi propun obtinerea unui produs final, ci urmaresc sa angreneze fizic si
mental pacientul
Scopul metodelor:
- Sa creeze scheme practice de miscare
- Sa antreneze abilitati senzorio-motorii
Activitatile sunt simple, se considera ca sunt activitati gestuale. Initial putem folosi
gesture de pregatire: mutarea unor obiecte dintr-un loc in altul, diverse material, sa
simta diverse texture, asamblari de cuburi, piese lego, manipularea pe placa de
lucru; pentru piciore folosim pedale sau sa mute diverse obiecte pe podea
A doua etapa- gesture sportive aruncarea unor mingii cu una sau doua maini,
prinderea unei mingii, lobirea unei mingii cu un baston o racheta, vaslit, pedalaj
A treia etapa: gesturialitati din ADL- ridicat asezat pe scaun, apucat lasat un pahar/
cana ; intrat iesit din baie; spalat barbierit, imbracat, pieptanat, sters cu prosopul
A patra etapa face legatura dintre activitati sau le face mai complexe: sa faca baie
singur. Etc
A cincea etapa contine transferurile: de pe fotoliul rulant in pat, casa, toaleta,
deplasarea in fotoliu rulant.
Metodele ajutatoare sunt 3 categorii: exercitii terapeutice, fizioterapia si ortezarea
Exercitiile terapeutice sunt ajutatoare

Obiective: - cresterea fortei a echilibrului


Kinetoterapia ajuta la scurtarea perioadei de recuperare
Fizioterapia- caldura( se poate folosi un prosop incalzit si pus pe zona afectata);
crioterapia( o bucata de gheata), electroterapia, hidroterapia, masaj

ORTEZAREA
Orteza este un dispozitiv adaugat corpului unei personae pentru a sustine , a
cortecta, a pozitiona, a imobiliza sau a sista forta muscular, a modifica tonusul
muscular sau a poromova miscarea unor segmente
Clasificare :
1. Atele restrictive- reduc amplitudinea de mobilizre articulara, permit
miscarea pe o anumita directive sau pe o anumita amplitudine
2. Atele de imibilizare- blocheaza complet miscarea( corsetele pentru scolioza,
aparatele gipsate)
3. Atelele de mobilizare- urmaresc cresterea amplitudinii de miscare articulara
pasiva sau active
Ortezele care pun in tensiune tesutul moale real streacking active prelungit
Ortezele pentru promovarea miscarii
Ortezele pentru realizarea unor rezistente permanente in vederea cresterii fortei
pe o anuumita miscare

ASPECTE FUNDAMENTALE IN PRACTICA T.O.


Obiectivele T.O.
A) RECUPERAREA PACIENTULUI IN SENSUL REINTEGRARII IN
MEDIUL DE VIATA SI MUNCA
B) MENTINEREA FUNCTIONALITATII SEXISTENTE SI UTILIZAREA
ACESTEIA PENTRU O NOUA PROFESIE
C) UTILIZAREA ACTIVITATILOR PENTRU A ADAPTA PACIENTUL LA
LIMITARILE EXISTENTE, CU POSIBILITATE DE CASTIG
OCAZIONAL

Performanta ocupationala reprezinta capacitatea unei personae de a indeplini


sarcinile cerute correlate cu stadiul de dezvoltare individual.
P.O . include: autoingrijirea, munca si activitatile din timpul liber
Autoingrijirea igiena personala, mancat, imbracat, curatenia casei, mobilitate
personala, manipularea obiectelor
Munca activitati specific desfasurate la domiciliu, la scoala, in familie, la
service
Activitati de timp liber: jocuri, sporturi, hobiuri si activitati sociale
Componentele P.O.- functia de integrare senzoriala, functia motorize, functia
cognitive, psihologica si sociala. Aceste elemente influenteaza capacitatea
individului de a indeplini sarcini ocupationale
Integrarea senzoriala- schema corporala, postura, perceptii senzoriale, functiile
reflexe, integrarea senzitivo- motorize, integrarea corpului in spatiu
Component motorize- mobilitatea articulara, fota si tonusul muscular, utilizarea
functional a corpului si membrelor, atitudinii motorii, grosiere si fine
Component cognitive- comunicarea verbal si scrisa, concentrare, rezolvarea
problemelor, planificarea timpului, conceptualizarea si integrarea invatarii
Component psihologica- stari emotionale, sentimente, mecanisme de aparare,
identitate personala, imagine de sine
Component sociala- aptitudinile de a interactiona cu o persoana sau grup
Mediul de viata- contextual cultural al individului si la modul incurajator uman
si non uman al individului

ACTIVITATI UTILIZATE CA MIJLOC DE TRATAMENT IN T.O.


Varietatea activitatilor utilizate in scop therapeutic este nelimitata. Scopul
tratamentului este de a gasi pacientului o activitate.
Activitati utile in T.O. :
- Activitati utile di expressive
- Activitati intelectuale si educationale

- Activitati industrial si vocationale


- Activitati recreative
- Activitati personale din viata cotidiana
Necesitatile personale sunt primordial si urgent pentru T.O.
Acetse necesitati sunt:
- Hranitul, imbracatul, dezbracatul, toaleta, baie, dus, spalatul de dintietc
- Deplasarea in interiorul locuintei si in jurul acesteia
- Intretinerea curateniei
- Scrisul si cititul
- Diverse munci casnice si deplasarea din afara locuintei pentru munca sau
recreere
T.O. isi propune mentinerea sau redobandirea independentei necesara pentru
aceste activitati
Pentru a facilita accesarea unora din activitati exista mijloace ajutatoare sau
auxiliare
Nu este recomandat sa se permita o miscare cu un randament slab sau printr-un
effort deosebit atunci cand un mijloc ajutator poate economisi energie
utilizabila in alta parte
Activvitati creative si expressive- se recomanda evitarea tendintei de a se
renunta la ele care se manifesta atunci cand:
- Nu se acorda suficienta atentie aspectului esthetic sau utilitatii practice a
obiectelor rezultate in urma activitatilor terapeutice
- Cand se acorda prea mare atentie obiectelor rezultate din activitati
productive de tip industrial
Activitatile artistice ofera pacientului 2 avantaje majore:
- Posibilitatea de exprimare a calitatilor expressive, creative, etc
- Munca rezultat se desfasoara fara graba si stress

In mod deosebit pentru muncitorii angrenati in productia de masa activitatile


creative, expressive pot sa reprezinte o compensatie pentru rutina muncii
industrial.

Activitati intelectuale si educationale


Impreuna cu cele vocationale si profesionale trebuie adaptate si integrate
procesului de restabilire a capacitatii de munca a pacientului
Ele pot fi folosite si pentru a dezvolta un domeniuu de interes pentru pacientii
fara legatura cu profesia, activitatile intelectuale sunt cele care nu pot fi
considerate productive in sensul realizarii unui produs. Ele producand insa
placer si interes.
In aceasta categorie intra:
- Istoria artei a arhitecturii, studiul d tip hoby

Activitatile educationale- sunt utilizate pentru copii si tineri care necesita


spitalizare. Ele pot fi introduce indirect prin jocuri si competitii si direct ca mod de
ocupare a timpului.

Activitati industrial si vocoationale- terapeutul trebuie sa aiba capacitatea:


- Sa aprecieze impreuna cu pacientul valoarea acestor activitati
- Sa se pregateasca pe sine pentru a-si putea asuma rolul de sfatuitor si
supraveghetor al pacientului
- Sa poata colabora cu experti care sa-l sfatuiasca sis a supervizeze in privinta
acestor activitati
- Sa stie cat mai mult despre necesitatile pacientului
- Sa cunoasca importanta stimulentelor individuale si in grup
- Sa cunoasca importanta situatiilor necesare activitatilor din domeniul
respective
Pregatirea pentru desfasurarea unui munci de tip industrial se realizeaza in
atelierul de T.O. prin utilizarea:

- Activitatilor de ingrijire a casei( sa spele vasele, sa faca curatenie)


- Activitati in aer liber( gradinarit, sapat, greblatetc)
- Activitati de tip industrial( munca la strung, la presa)
- Activitati la birou( tehnoredactare)
- Activitati care necesita dexteritate( impachetat, asamblat diverse chestii,
anumite forme de manufacture- cusut)
- Fotografiere, cismarie, ceasornicarie, legat de carti, tipografie
Intotdeauna trebie sa tinem cont de profesia anterioara avuta de pacient si o noua
profesie ca alternative. Se tine cont si de mediul de proveninta.
- Activitati recreactive acest grup de activitati cuprind: jocuri, sport, muzica,
teatru. Trebuie sa isi faca program de relaxare. Pacientul trebuie sa isi
organizeze un program de relaxare fizica sis a isi gaseasca acivitati care il
pot dezvolta ca om.

Principia metodologice in T.O.