Sunteți pe pagina 1din 3

Arome, esente si parfumuri

Cuvntul "parfum" vine din sintagma latineasca "per fumus", nsemnnd "n ntregime fum".
Francezii mai trziu au dat numele de parfum mirosurilor plcute care plutesc n aer la arderea tmii.
Au existat puine perioade n istorie care nu au fost influenate de parfum. Istoria parfumului este
adesea mpletita cu istoria rasei umane.

Aroma este un ansamblu de senzaii gustative i olfactive provocate de anumite substan e pure sau
in amestec din alimente in timpul consumrii acestora.Substan ele care induc senza ii olfactive de
aroma sunt substane de arom,acestea au structuri chimice i calit i senzoriale bine definite. Nu
trebuie confundai compuii organici cu caracter aromatic cu substan ele de arom sau aromatizantele.
Aromele nu se pot clasifica in tipare stricte .Ele se diferen iaz prin calitate i profil aromatic
,intensitate ,persistent ,efecte colaterale cuplate cu gustul alimentului.
Dupa provenien se disting aromele naturale (extracte din fructe, ierburi, rdcini), aromele de
prelucrare (aroma de carne), aromele sintetice (ob inute din materii prime de sintez), arome identic
naturale (care sunt fabricate din materii prime sintetice sau izolate sau din materii prime naturale)

Esentele

sunt amestecuri de compusi organici eteri, esteri, alcooli, aldehide, cetone. In aceste
amestecuri sunt prezente aproximativ 16 elemente chimice. Esentele, care pot fi naturale sau sintetice,
nu pot fi clasificate, deoarece componentii lor fac parte din clase de substante diferite. Din plante,
esentele se obtin prin diferite metode: extractie cu solventi, prin antrenare cu vapori. Esentele sunt
substante lichide, insolubile in apa, solubile in solventi organici( hidrocarburi, eteri si alcooli). Astazi
de pot obtine prin sinteza foarte multe esente, ca de exemplu:
Formiatul de etil (esenta de rom) H-COO C 2 H 5
Butiratul de etil (esenta de ananas) CH3-CH2-CH2-COOC2H5
Acetatul de izoamil (esenta de pere) CH3-COO-C2H5
Izovalerianatul de izoamil (esenta de mere) CH3-CH(CH3)-CH2-COO-C5H11
Esentele sunt utilizate in parfumerie si industria alimentara.
Componentele odorante principale ale unor esente naturale:

Nanu Maria-Teodora Referat Arome, esente si parfumuri

Citral
flori de

(ulei de iarba de lemon si lamaie)


portocal si de coriandru)

Geraniol (ulei de flori de trandafir si de muscata)

Linaool (ulei de

Estragon (ulei de tarhon si de anason)

Marii creatori de parfumuri utilizeaza esentele sintetice doar intr-o mica proportie, fiindca nota de
originalitate si naturalete nu poate fi oferita decat de ingredientele naturale. Cele mai imprtante esente
naturale sunt ambra (obtinuta prin prelucrarea rasinilor unor specii de conifere), ambra cenusie
(secretata de aparatul digestiv al balenelor), bergamotta (ulei extras dintr-o specie de portocale mici si
verzi), smirna (seva coagulata unor arbusti din Orientul Mijlociu), moscul (secretat de masculii unei
specii de antilope din Tibet)
Pan nu demult, parfumurile noastre se datorau florilor, iar esen ele, fructelor. Mirosurile florilor i
fructelor se datoreaz unor substane organice simple: eteri, esteri, alcooli nesatura i, care se pot
obine i in laborator. La grecii antici, esenele i parfumurile au jucat un mare rol in medicin, acestea
avand un rol antiseptic. De la greci, parfumurile au trecut la romani i apoi ob inerea i folosirea lor sa extins. Progresul neincetat al chimiei a permis extragerea de esen e i arome, dar i producerea lor
pe cale artificial. Metodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile din plante sunt: presarea,
antrenarea cu vapori deap (distilare), extragerea cu grsimi, extragerea cu ajutorul solven ilor
volatili, maceraia i descompunerea fermentativ. Presarea se foloseste la extragerea uleiurilor
volatile din coji i fructe (exemple: lmaile i portocalele).
Florile, frunzele, fructele i rdcinile mirositoare i i datoreaza parfumul lor caracteristic unor
substane organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice (esen e).Uleiurile volatile se gsesc
in celulele secretoare epidermice, cum sunt cele din partea inferioar i superioara petalelor de
salcam. Aceste celule secret uleiul volatil,care difuzeaz prin membran i se raspandeste in aer. La
unele plante este parfumat radacina, la altele florile i frunzele. Metoda obisnuit pentru extragerea
uleiurilor eterice const in distilarea plantelor sau pr ilor din planta cuvapori de ap. Antrenarea cu
vapori de ap se practic in patru variante diferite: antrenarea la foc direct, antrenarea in curent de
vapori, antrenarea cu abur sub presiune, antrenarea la presiune redusa. Aceasta metoda este folosit
pentru obinerea esenelor de trandafir, iasomie, levan ic, flori de portocal.

Parfumurile se pot prepara in mai multe forme:


1.Extractul contine cel mai ridicat procent, 20-30% esenta diluata in alcool etilic de concentratie 90%
(alcool de 90 )
2.Eau de parfum (apa de parfum) este la fel de puternica si de persistenta ca si extractul si are o
concentratie de 10-20% in alcool de 90 . In general este oferita sub forma de spray si este cea mai
vanduta in comert.

Nanu Maria-Teodora Referat Arome, esente si parfumuri

3.Eau de toilette (apa de toaleta) contine maximum 10% concentrat de parfum in alcool etilic de 90

, dar lasa o impresie mai discreta decat extractul.

Un parfum bun este o opera de arta. Este un poem silenios, parte din limbajul invizibil al
corpului. Ne poate insori zilele, bantui nopile i insoi lanurile amintirilor
Exista trasaturi olfactive principale, care raman neschimbate, indiferent de cel care il incearca, ce
determina apartenena acestuia la o grupa sau alta. Fiecare grupa olfactiva principala, in func ie de
anumite componente care se pot adauga notelor principale, se poate nuanta, dupa cum urmeaza:
1.Parfumuri FRESH: citrice (conin bergamota i uleiuri de citrice), fructate (con in note de diferite
tipuri de fructe), verzi (in amestec cu galbanum i note verzi), marine (cu note acvatice)
2.Parfumuri FLORALE: florale (cu note de flori abia culese, proaspete), soft florale (con in i
aldehide, note pudrate), floral orientale (note de buchet de flori de portocal in combina ie cu
condimente dulci)
3.Parfumuri ORIENTALE: soft orientale (contin tamaie), orientale (contin diverse ra ini), lemnosorientale (contin lemn de santal)
4.Parfumuri LEMNOASE: lemnoase (conin diferite esene de lemne aromatizante, inclusiv vetyver),
lemnos-rainoase (conin raina de stejar i ambra), lemnos-uscate (con in esen e tari de lemne
aromatizante i piele)
5.Parfumuri FOUGERE ("miros de feriga") este ultima mare grupa in care se clasifica parfumurile.
Parfumurile incadrate in aceasta clasa, au o piramida olfactiva tipica, pe urmatorul model: nota de varf
(conine obligatoriu lavanda, poate conine i bergamota), nota de mijloc (condimente), nota de baza
(licheni de stejar, cumarina)
Esentele si parfumurile sunt utilizate astazi in cele mai dierite domenii: in cosmetica, in industria
sapunurilor si a detergentilor, pentru parfumarea incaperilor sau a unor spatii aglomerate cum ar fi
spatiile de metrou, in industria alimentara.

Nanu Maria-Teodora Referat Arome, esente si parfumuri