CELE MAI VECHI CASE DIN CHISINAU L Chisindul, considerat azi ca unul din o- tasele Instréinate prin caracterul eterogen al populatiei, pastreazd inca multe amintiri ale vechilor timpuri, inainte de 1812, pe cind faicea parte din Moldova romineasca. In deosebi orasul vechi, adicd jumatatea din Jos a asezarii de azi. este necontestat de caracterul citadin al tirgurilor moldovenesti — de altfel de acelas aspect ca al tuturor oraselor orientale —, cu strazile intortochiate $i inguste, cu casele variate si ‘nconjurate de curfi. Un singur colt din partea de sus a orasului adic& tirgul nou rusesc, are in- Ceputuri' mai _vechi, ace! numit ,Ograda armeneasca", ce mai pastreazd ined si azi Pufine urme ale acestei vechimi. {In vechiul Chisinau se afla astazi cele Cinci sau sase biserici — daca adaugam gi St. Gheorghe, pe care noi o credem mai veche!). — cunoscute la 1812, cele mai multe idicate nu cu mult inaintea acestei date. Vechiul Sobor, identificat& cu st, Nicolae Pomenita intai la 1739, e sigura sub forma actuala. dela 1806; biserica Riscanulul, dela Visterniceni dateaz& dela 1777; St. llie, a- mintita la 1799, e dela 1808; Buna Ves- tire probabil la'1810, desi din lemn dela 1795; biserica Mazarachi are inscriptia dela 1812, dar e mai veche—iar st. Gheorghe Se termina sub forma actuali la 1819, Toate sunt construite in vechiul stil mol dovinesc, din ultima fazd a evolutiei sale, in strinse raporturi cu celelalte biserici de peste Prut. Dupa cum se vede tirgul Chisinéu Iuase un avint deosebit intre anii 1795—1819, de tantinescu- Iasi Biserica st, Gheorghe din gina 190% do P, CONSTANTINESCU-IASI, cind dateazi construirea sau refacerea in piatra a cinci din cele sase biserici mai vechi ale sale. A fost o perioada de refa- cere a orasului, explicabilé dupa nenoro- cirea care-I lovise in rasboiul ruso-ture dela 1789—1792. Ofiterul rus, secund-maiorul von Raan povesteste in ,memoriile sale cd cele mai multe din cladirile Chisinaului au fost arse de Turci la 1789. ,,Pravaliile ne- »gustorilor, care alcatuiau “un parter de Piatra de 300 stinjeni de jur imprejur, zaceau sub cenusi impreund cu sase saul sapte biserici“'). In acelas timp se constru- esc serie de case, in stilul rominesc al vremei, din care unele si-au pastrat exis- tenfa si vechea lor infaijisare pana’n ziua de azi, putindu-ne servi de sigure criterii ale reconstituirei aspectului ce-I va fi pre~ zentat Chisindul in preajma alipirei sale la Rusia, Vechile case ale Chiginaului—intelegind pe acele dinainte de 1834, data fixata pen- tru considerarea monumentelor istorice—se pot imparfi in trei categorii. Cele mai in- teresaute si mai vechi deriva din tipul ro- minese cunoscut sub numele de ,,culi", de un aspect ordgenesc, ins mai mult locuin{a, de cit casa fortareaf’, cum sunt culele bo. eresti dela fara. Au de obicei un etaj im- parfit In doua apartamente printr'un cori- dor mijlociu, cu cerdac si balcon deasupra girliciului si cu subsolul—pivnita, in care se patrunde printr’o usi larga dela aceiasi fatada sau prin interior. Zidarie masiva, zabrele de fer la ferestre si hrube larg) pentru provizii bogate mai amintesc si fa tipul ,,culelor orasenesti caracterul de a- parare pentru eventuale atacuri, arepiaaua 1128 weropiu Becapasiu' Chisinau 1692,20 Al doilea tip de case prezinta un aspect mai simplu: cu un singur rind. dar totdea~ una cu cerdac sustinut de stilpi, de cele mai multe ori ingrijit Iucrati, are intrarea inal{até pe o prispa ce sustine cerdacul si care formeazd un soclu inalt de 1 metru tip intermediar—sau deadreptul la_parter, avind in acest caz aspectul unei case {ara nesti, transpusd la oras. In sfirsit al treilea tip de casa ia un aspect strain de vechea tradifie arhitectonica prin influentele occi- dentale, care patrunsesera la inceputul se- colului XIX in toate oragele rominesti. Sub influenta tirzie a Renasterei, stilpii cerda- cului rominesc sunt inlocuiti cu coloane to- tunde, cu un usor capitel, pe care se spri- jina o arhitrava simpla, impodobita cu trig- life decadente si mai general cu gute sau mutule ca la templele grecesti. Ne vom ocupa in acest studiu, in care am inglobat aproape toate casele mai yechi existente in mahalalele vechiului Chisinau, de primul si al doilea tip, care prelungese pina’n sec. XIX vechea traditie a caselor rominesti de tip orasenesc, locuine ale ne- gustorilor si mahalagiilor plugari. Caracte- Tul rominese, usor evident la cele mai multe, il precizeaza stilpii de lemn ai cerdacului, peo fafada cel pufin, cu incrustaturi in lemn la capitel si entasis, mai rar la baza, ca pretutindeni la similarele sculpturi din restul {ari rominesti. Aceleasi incrustaturi apoi si pe talpile ce sustin acoperisul pe capitele, casi capetele grinzilor de lemn, care se’ vad sub stresina. Sunt opere simple ale mesterului romin, faran sau tirgovet, din care azi nu se mai gasesc de mult in Basarabia. unde afara de covoare, se pare c’a disparut priceperea si practica acelei arte nationale faranesti, atit de complex in alte finuturi rominesti. De altfel, stilpii incrustati formeaza sin- gurul element artistic al caselur de care ne ocupam. Mai toate ruinate, de proportii comune, de dimensiuni mijlocii sau mo- deste, uneori cu modificdri imposibile si izolate in mijlocul locuinfelor fara gust si de stil variat, azi_nu mai prezinta de cit acest interes ’istorico-arheologic, al mértu- riilor unui trecut rominesc gi cu. mai multa unitate ,,artistica —dac& ne putem exprima astfel pentru aceste slabe_vestigii— de cit al constructorilor urbanistici de azi. Ca mini vor disparea si aceste urme, ce-au COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE. SECTIA DIN BASARABIA strabatut mai mult de un veac—un veac de alte tendinfe—, caci cele mai multe sunt prost intrefinute azi gi nu vor raminea de cit chipurile lor in fotografiile ce le prezen- tam. Fie pentru a nu se perde urma lor de tot —patru din ele au fost reproduse in- tro lucrare a d-lui Ciobanu'—, tie pentru ase ingriji_ mentinerea unora ‘din ele cel putin, am crezut necesar si le facem cu- noscut in studiul sumar de fafa ' ate Din marturiile contimporanilor, rusi_gu- vernafi sau calatori strdini, se pot’ desprinde citeva slabe informafii asupra aspectului tirgului, pe care unii il gasese desgustator, altii dimpotriva il lauda. Pomenit ca ,,tirg incd dela finele veacului XVI, fu locuit de moldoveni marginasi, a cdror locuinte sim- ple nu se deosebiau de cele existente inci in satele basarabene, de tipul celor mai simple case de care Se mai vad azi putine in Chisinau si de negustori moldoveni sau striini Greci, Armeni, Evrei), carora se a= daoga Ja inceputul sec, XIX bulgari zarza- vagii, ale ciiror locuinfe au uneori un as- pect mai deosebit, de primul tip amintit mai sus. Cele mai insemnate cladiri trebue Sa fie ale boerilor, care se aseaz& in tirg pela finele sec. XVIII, cind Chisinéul Iuase arecare avint, deoarece la ocupafia ruseasca se pomenesc de mai multe familii boeresti ici, La 1812 devenind capitala nouei pro- rusesti, dupa oarecare ezitari, ia un avint deosebit, care va aduce si schimba- rea aspectului edilitar; pina la 1870 mai Jent, vertiginos apoi. La 1816, generalul Kiselev il gaseste »mMurdar si prost, cu patru sau cinci case de patra‘), intre care trebue de numérat casa lui Donici dela finele sec. XVIIL, di- timaté de mult dar a carei fotografie s’a pastrat’), ardtindu-ne o cladire inalta cu doua efaje, in stil elvefian. La fel trebue Sa fi fost si casa boerului Toader Crupen- schi, unde intreaga nobilime local. primeste pe {aril Alexandru [la 1818; cronicarul vremei, A. Veltman, povesteste cd la sosi- fea farului ,,caciulele depe citeva sute de capete au fost aruncate gramadi in dosul coloanelor*.*) De-atunci trebue st dateze alte 1) St Clobanu ,Chiginaul*, Chisinau 1926, 313 Globe, op cit. ie be 2 3 idee peau CobanCELE MAI VECHI dowd cladiri, inca destul_de bine pastrate si impozante, casa lui Costachi Catacazi, guvernatorul civil al Basarabiei dupa 1812, in partea de jos a orasslui si casa boeru- lui Vartolomeu, azi ocupaté’ de comanda- mentul corpului de armata, pe strada prin- cipala_ a orasului, cu un 'singur etaj, dar cu frumoase coloane, casi la casa Catacazi. In acelas stil s’au mai pastrat inca putine cladiri nementionate pind acum, intre care cit doar casa din fata Vechiului Sobor, despre care se spune c’a fost prima locuinta a mitropoliei pe vremea lui Banulescu-Bo- doni, inaintea durarii actualei case mitro- politane, in alt sti Toate aceste cladiri, d pastreaza in Chising care se mai ‘ul vechi si alte exem- SE_DIN CHISINAU 2 patic* polonez, care-si dadea seama de va- loarea acestor case ‘moldovinesti ce dispa- reau. Dar numarul acestor case, care se prezinta atit de pitoresc pentru calatori, cu incetul se micsoreazi‘...—adaoga el Aceasta la 1843, cind inseamna Kra- szewki, Dac socotim ca la 1823, cind vine la Chisinau scriitorul rus F. Vighel, oragul incd mai face proasta impresie—,Eu n’am vazut un sat mai_urlt si mai dezordonat de cit el), scrie Vighel—prima prefacere a Chisinaului trebue s’o socotim in al doilea stert al veacului XIX, cind vechile case in stil nafional sunt inlocuite prin ,,cutii mari $i comode, se numese case mari de piatra', cum le ironizeaza scriitorul polon citat. Mai tofi calatorii ce tree prin Chisinau in a- Fig. 1. Casa Zagorodnii, Plare, de dimensiuni si forme mai modeste, Se deosebese atit de cladirele mai noi, care Nu tai pastreaza unitatea stilului cu amin- tiri de Renastere, dar si de cladirele mai modeste alz tirgovetilor, durate dupa alt stil local, moldovinese. Adevaratul caracter national al Chisindului il prezentau tocmai aceste case, pe care scriitorul polonez Kra- szewski le deserie astiel: ,,Eu am intilnit numai citeva casufe de lemn, cit balustrade »si_clardacuri, cu acoperisuri inalte si cu »scari pe dinafard, cu obloane care se ri- »dicd in sus si cu adaosuri care dau um- »bra..'), Era un om de gust acest ,.sim- 4) CHtat de Ciobanu, op. cit, p. 52. ceasti perioadi—. Storojenco, Nadejdin, I. Kohl, Hommer de Hell, |. Vuici—remarca cresterea orasului si prefacerea lui, din care se perdea mere caracterul moldovinese. Intr’o pagina sugestiva, germanul Kohl ne arati procedeul violent’ prin care guverna- torii rusi inlesneau aceasti prefacere: un ordin era suficient ca locuinti_ intregi sé fie in scurt timp darimate, chiar de erau de curind construite, strazi intregi si fie modificate, chiar de’ eran proaspat croite altiel.*) O @ doua perioadi de 0 si mai complecta schimbare se incepe dupa 1870 si’n spe- 1) Idem, p. 46, 2) Idem, p. 50,cial dup vizita farului cu prilejul rasboiu- lui din’ 1877—1878, Din 1862 incep sa se paveri strazile; bisericele se const- ruesc in stil rusesc si numai in partea de sus a orasului, care intra intr’un plan now de construcfie; se leaga Chisinaul prin cale ferata cu restul Rusiei si astfel aspectul sufletesc chiar se schimba in sensul unei Stilp deta casa Zagorodnti, rusificari accentuate. De unde pana la 1870 Rusii invafau moldovineste, insigi Mcldo- venii vorbesc de-acum ruseste. Din fericire ins, orasul vechi, cu strézi inca nepavate pana azi, ramine in uitare complecta, con- form principiilor politicei oligarhice si nu- mai astfel se mai pot pastra cele citeva DMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE. SECTIA DIN BASARABIA urme neglijate ale aspectului ce-1 prezenta Chisinaul in’ prima jumatate a secolului trecut. UL. Cea mai bine pastraté e casa Zagorodnii, cum vom numi-o dupa proprietarul ei de azi (fig. 1). Easezata in partea cea mai de jos a orasului, pe ultimul colnic care mar- gineste cimpia depe malul Bicului ce ser- veste si astizi in parte pentru gradinarii de zarzavat, strada Ogorodnaia'), pe care se afla, inseamna ulita gradinarilor, nume ce-I poarté insusi proprietarul. Cu’ fafa spre sud-est, prezinta vechea intrare pe-o scara de sapte trepte de piatra, casi margenile, ce duce la cerdacul lat de 1,80 m. si lung de peste 10 metri pe o singura fajada; la dreapta scarii se’ntinde balconul (ca ,loggia“ farelor rominesti) de 3 m. pe 1,5 m., asezat deasupra girliciului (gura pivnitei). Balconul e sustinut de 3 stilpi de lemn la fata si 2 la colturi; cerdacul are numai 3, se mai vad urmele unui al 4-lea la para petul scarii. In capatul din dreapta al c dacului s'a zidit azi o incdpere ce i-a schimbat aspectul. Stilpii sunt de-un lucru atent. Din lemn de stejar, in patru muchi, mai subtiri sus, prezinta capitelul si umflatura entasisului sculptate cu dinti de ferestrau si muluri ascutite (fig. 2). Sunt prevazuti cu baze sculp- tate si cu tilpi, de asemeni ornate, pe care se sprijind grinzile; capetele grinzilor pod lui sunt tdiate oblic si ornate cu. cresta- turi. La fatadd se vad 4 ferestre joase—1 m. indltime—cu un mic arc deasupra, ce s’a pastrat numai la una si prevazute cu gratii incovoiate si bare de fer. Planul interior este acelas ca al mai tu- turor caselor de aceiasi vechime si prove- nienfa (fig. 3). Prin usa scunda (1,80 m. inalfime pe 0,80 m. lafime) arcuité se pa- trunde intro mica incdpere patrata (2,5 m. latura), ca_un antreu in care se afla intra- rea in beci la stinga si la pod in dreapta, iar spre fund o alt’ camer’ mai mare, ambele corespunzind la un loc unui coridor de aproape 7 m, lungime. La dreapta se da intr’o odae larg’, careia fi corespunde alta la stinga spre vest, izolata; din primul antreu se trece intr’o incdpere la stinga, 1. Cu acelas oume strada exista Ja 1818 (C. f..Truda bes. gub. ue, arh. comisii" I, Chisinau 1900, p.p. 104 —106).\ asemenea celeilalte, iar din camera cea mai larga se trece intr’o camera mai mic& din coltul sudestic, luminata doar de-o singura fereastra spre ceardac. Toate incaperile au tavanul din grinzi si placi de scinduri groase, fara decorafii; numai camera din urma ¢ Stucata si vopsita la plafon, La subsol se afla beciul, la care se pa trunde prin gura inalta de’2 metri, arcuita Si zidité din piatra tare, ca si “ntreaga pivnita. Prin mai multe trepte (11) din grinzi de stejar se coboara sub o bolta cu berceau pana la o dubla arcada cu intra- dosul de 0,5 m. latime; o incapere lung’ de 7 si laté de 5 metri formeazi beciul, boltit tot en berceau. In dreapta s’a sapat \ CELE MAI VECHI CASE DIN CHISINAU 23 sculptura sau decorafie. Se pastreaz doar © lad& de zestre cu frumoase increstaturi. Proprietarul actual al casei, rutean de ori- gina, o ingrijeste foarte bine; de fapt apar- {ine sotiei sale, nascuté Mitcov, bulgard de origina, care a mostenit-o dela bunica ei, dupa parinfi Ganev, tot bulgarca. Aceastd batrina o avea mostenire dela parintii ce locuiau in aceiasi casa. Socotind c& actuala descendent e destul de’n vrista, ne putem intoarce cu patru generafii inapoi, 120 ani, de cind se stie sigur de existenfa ei in aceiasi stare—data construirei ei cade intre 1809—1810, epoca importanta pentru viata acestui colf al Chiginaului, cum vom vedea, 2. Aproape vecind, in strada numita azi Fig. 8. Plant cased Zagorodnit. © ‘ascunzatoare boltita, care se ’nchidea pentru a pastra lucrurile de pret. Imediat ‘a stinga intrarii o scard ingusta in spirala, boltita in ,encorbellement, dadea in antreu, ¢u care comunica mai ales atunci cind se ‘nchideau intrarile casei si beciului. Podul e lucrat din lemn si acoperit cu lut; acoperisul, in versante cu clin, e lucrat din olane. Materialu! casei din piatra, mai ales temelia si subsolul, mai solida parind de cit acea din care se lucreaza azi casele din Chisinau; parefii si scara spiralaté din caramida ars refractard, mult mai rezis- fent& ‘ca cea obignuita ‘azi. Nici o alta Balcescu, se afla casa Stoianov, cum vom numi-o dupa familia vechiului proprietat, cel de azi numindu-se G. Atanasiu, de ori- gina bulgar, casi Stoianov. Dimensiuni mai mari, desi mai prost ingrijita, are un aspect mai asemanator caselor similare din ve- chiul Regat, de care ne vom ocupa (fig. 4). Cu fata spre sud vest in lungime de 13 metri, prezinté un larg cerdac pe jumatate lungime (2,5 m, latime) ca un balcon, la care se urcd o scara cu treptele azi’din lem, paralela cu casa, Cealalta. jumatate a cerdacului, mai ingusta, se continua pe fajada esticd, pe toata lungimea ei de 824 metri. Balconul ¢ sustinut de 4 stilpi de lemn usor canelati, pe doua rinduri patrate drept sustinator, sunt evident mai noi ca ceilafi stilpi ai cerdacului, cite 3 la fiecare fatade, la est lipsind citiva. De forma octo- gonala prezintd aceleasi sculpturi la capitel si entasis (fig. 5). Grinzile nu sunt sculptate, c&ci scindurile acopar pana la olanele aco- perisului; tavanul cerdacului e din tablii frumos orinduite si pastrate numai in parte (ig. 6). Planul este ceva mai complex. Intrarea mai larga se face pela balcon pentru apar- tamentul principal, care se compune din patru inciperi. O tinda larga, cu gura be- Ciului la stinga jos si gura podului la dreapta sus; de aici intr’o camera larga la stinga, ce comunicd in alta camera, careia corespunde cea de-a patra, in fundul an- treului. Spre est un al dojlea apartament mai mic, format din doua camere gi doua odaife, una ca un chilier, la care se pa- trunde printr’o us& mai mic& dela mijlocul fatadei, Ferestrele zabraluite cu gratii fru- moase de fer in forma de romb. Beciul din piatra, refacut la gura, are intrarea inalt, COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE, SECTIA DIN BASARABIA pana ’n fund pastrind aceiasi inaltime, fara hrube; la dreapta 0 scard tot din piatra, casi la casa anterioard, comunica cu antreul Proprietarul actual o define de’a familia Stoianoy, bulgar de origina, disparuti. Dupa stiinta Ini casa are o vechime de 150 ani, ceia ce ar duce la construirea ei catre finele veacului XVIII, cind apar primi Bulgari in aceste locuri. Am gasit pe un Stoianov si sofia lui daruind la 1836 un sfegnic bisericei Mazarachi din apropiere; trebue sa fie sigur proprietarul acestei case, pote Zidit-o. ig. 4. Cosa Stoivnov. 3. De aceiasi forma e casa din strada Mincu'),cum von numi-o de oarece nti cunoastem proprietarii mai vechi, dela ‘nee- putul existentei ci. Inalta, cu dou etaje mai distincte ca la celelalte doua case, ¢ ‘ncon- juraté pe fafada esticd, ce di la strada, casi pe cea sudica de-un ceardac cu frumosi stilpi (fig 7). Pe lungimea de 12 m. a fa- tadei strizii cerdacul a fost prins la partea sudicd de-o construcfie 11. piatra, destul de veche, dar adaos4, caci nu intrd in planul 1, Dupa numele ut tenta Ia Isis (Ct * al lui Inzov, Bxis- apomesc' rudd” cit).CELE MAI VECHI ©, obignuit acestui fel de clidiri; se si vede aceasta din continuare cerdacului care s’a pastrat cu stilpul respectiv in colfull sudestic (ig. 8). De partea cealalta se afld balconul scund, dar inaltat pe gura girliciului, sustinut de patru stilpi si cu ’n acoperis’ de olane in patru muchi. Cerdacul, lat de 1m. e sus- finut de 4 stilpi ce se mai vad; fatada din curte, de 10 metri, are la cerdac 4 stilpi la distanfe egale, din care numai unul e ‘nlocuit. Sunt din lem de stejar, sculptati casi la casa Zagorodnii; la fatada principala numai cel din dreapta si de lingé scard (fig. 9). Acoperisul din dowd versante largi, cu olane; dedesupt grinzile isi araté cape- tele taiate si sculptate casi la Zagorodnii, podul cerdacului din tablii ca la Stoianov, Planul interiorului ¢ mijlocin fata de ca- sele anterioare. Se intra—dupa ce se urcd scara cu trepte de lemn, dar care trebue si fi fost de piatra casi partea de jos — printr’o usa dreapta, de 2 m, indltime, linga balcon; deasupra prezinta un ochi larg de 0,50 m., cu grilaj de lemn din ostrete in crestate ‘si bine legate, imitind refeaua de fer. Un coridor (antreu) cu esire in fund, lat de 2 m. si inalt de 3 m., desparte la dreapta doua caiere, fara comunicare intre ele si la stinga o alta camera cu care se “nchee primul apariament, Un al doilea e format din alte trei incdperi asezate doua spre latura sudica, pe care se face intrarea prin curte si una’ ca complectare_primei camere din stinga antreului, prevazuti si aceasta cu o usd spre fata vesticd. Tava nele din tablii, fara ornament. Subsolul cuprinde in intregime toata casa sie lucrat din piatra tare, etajul din cara midi. Gura beciului e ‘nalti de 2 m., dreapta la intrarea boltita in interior in ber ceau. Doud hrube la dreapta si stinga, inalte, au permis sa fie transformate in lo- ize, dupa ce s'au spart in zid ferestrele care se vad. Se vede c'aceasti cladire a fost dela ’nceput asezata la strada, asa cum © avi; se aflé ceva mai spre centrul orasu- lui vechi, pe culmea ceastalalta a dealului care urea spre oras. Cine a fost primul ei propietar “si cind a fost construita nu se mai stie precis. Actualul, un evreu, 0 are dela parinti, care au cumparat-o dela doi frati, negustorii_ ar- meni Hagi Turief din Grigoriopol in 1902. 25 ASE DIN CHISINAU Stie ca si acestia 0 cumparaserd dela alfi propietari, numind casa_,turceascd ceia ce presupune ridicarea ei pe vremea stapinirei Turcilor, deci inainte de 1812. 4. Cea mai mare, desi mai pujin inalta proportional cu intinderea, e casa’ Patlageanu, dupa numele celui mai vechi propietar care Fig. 5. Stlp dela casa Stoianov, se cunoaste. Situata pe strada denumita Voznesenscaia’), nu departe de biserica Inal- arii, cumoscuté si sub numele de ,biserica bulgareascd“, se ascunde intr’o curte cu aspect general de darapanare; unul din cele doud baleoane a disparut nu de mult, pie- 1, Cunoscuta eu acelay nume la 1818 (Truda, eltaty26 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE traria girliciului_pastrindu-se inca intr'o gramada alaturata (fig. 10). In 1918, cind a vazut-o si pictat-o d. Socolescu, ea mai pastra balconul estic, cum se vede din foto Srafia reprodusain monografia Chiginaului'), E singura cas cu doua fatade princi~ pale, combinind oarecum planul primelor SECTIA DIN BASARABIA vede jumatate de stilp, la fel lucrat casi ceilalti. Scara e formataé din mai multe trepte de lemn, trebue sa fi fost din piatra, casi temelia; materialul se si vede sub bal- con. Ea este asezatd paralel cu paretele, ca la Stoianov, dar lipseste continuareacer- dacului; se mai vad numai cele trei fer Fig. 6 Cas doua case studiate. Fafa sudica, in lungime de 12 metri, prezinté spre col{ul apusan un balcon patrat, acoperit in patra muchi cu sindrila, sustinut de 3 stilpi la fafa; la col{ul spre parete de ling’ intrare se mai ESE Ciobanu ,chisinaul’, p. 53, sa Stoianov, Colfut sudestic tre dreptunghiulare, cu mici arcade de c&- ramizi in’ picioare, ce apar sub tencuial’. Pe latura esticd, numai de 9 metri lun- gime, s'a pastrat intact cerdacul inalt, pe temelie groasa de piatrd, sustinut de 3 stilpi, din care unul e schimbat; intre alCELE MAI VECHI doilea si al treilea e un picior de stilp lu- crat si increstat. In partea dreapta se afl © incapere, pare sa fi fost construita odata cu casa intreaga; aldituri de ea scara larga din 8 trepte de lespezi de piatra, La stinga se afla un paravan in locul balco- nului darimat acum doi ani, ce para in- trarea beciului, construit din piatra, cu gura arcuita in caramizi rosii mari (fig. 11). E lucrata din piatra si cardmida ; acope- rigul din olane, in patru versante. Stilpii din lemn sunt svelti, lucrafi dupa ak CASE DIN CHISINAU a cele estice zabraluite cu gratii de fer in forma de romb. In sfirsit, pela paretele nordic 0 a treia usd cu paravan duce la un alt apartament mai mic, din dowd ca- mere, fiecare cu cite o fereastra. Dup& spusele actualului proprietar, casa are 0 vechime de 110 ani—informatorul era precis in datele sale—si a fost cons- truita de Patlageanu, mort acum 73 ani in urma. Dupa aceste date incontestabile a fost ridicata pela 1815—1820 de acest probabil bulgar zarzavagiu—dupa nume,—intru cit Fig. 7% Casa din str. Minet. Sistem ca la Zagorodnii (fig. 12). Interiorul € mai complex. Prin usa inalté de 2 metri, dreapta, dela balconul sudic se patrunde intro camera, ce comunica in fund si la stinga cu cite o alta camera formind’ un prim apartament. Prin usa esticd se pa- trunde intr’un antreu, care comunicd la dreapta cu camera din capatul cerdacului i cu o alta, formind un al doilea aparta- nent. Intre ele, la colful _sudestic o larga incapere, ,salon“, cu 4 ferestre, din care e asezati foarte aproape de biserica durata de $i pentru bulgarii ce formau aici m: halaua ,Bulgarime". Stilul ei e acelas ca al celorlalte dow’, sigure ridicate de bui- gar. 5, Pe strada numité azt Gh. Lazar, putin mai spre centrul orasului, se afla, pastrati inca in bund stare, casa Bonza, dupa nu- mele proprietarului ce-a ridicat-o. Destul de inalta la fatada dinspre strada, orientata spre nordest, in lungime de 7—8 metri,28 COMISIL prezinté un etaj si subsol (fig. 13). Pe o prisp inaltd de 1,20 m., piatra, in colful din dreapta s’a construit un paravan de lemn, la care duce o scara de 6 trepte din piatra. Acoperisul e sustinut de 4 stilpi de lemn, din care numai doi s'au_ pastrat cu frumoasele lor sculpturi dela capitel pind Fig. 8. Casa din st. la baz; se mai vad inca la stresind cape- tele a 7 grinzi, taiate oblic si frumos in- crustate, casi talpile de sustinere pe toti stilpi In curte se afla fafada vesticd, in adevai- rata lungime a casei de 13 metri, ce mai pastreaza aproape in intregime cerdacul de NEA MONUMENTELOR ISTORICE. SEC ‘TIA DIN BASARABIA Jemn (fig. 14). Indlfat pe o temelie pufin mai joasa, destul de larg, e sustinit de 5 stilpi la fel sculptafi ca_cei dinspre strada, pe talpi si 20 capete de grinzi la fel or- nate. Dowd scéri mici de piatrd a cite 3 trepte duc la dou intrari, Acoperisul din olane, in 4 versante cu un lung clin; ma- Minew. Colful apusan, terialul rezistent si casa bine intretinuta, cici s'a pastrat in posesia aceleiasi familii, Interiorul ¢ impartit in mai multe apai tamente, azi sunt doi proprietari—mosteni- tori. La strada se vede paravanul ce duce la prima jumétate a casei formata din doud apartamente a cite trei odai; in curte suntCELE doua intrari la fata es partamente a cite doud_o trare pe fata sudic’. Camerele au tavanul din inzi si tablii de lemn, fara orn: n- tafii. ‘Subsolul e transformat in locuinte nu- mai spre partea esticd; se coboard la in- trarea spre strada, ce duce la doua camere; in curte e gura beciului cu dowd feresire, una la subsolul din dreapta. Casa are o vechime de peste 100 ani gi a fost construitd sub conducereaprimului ei_proprietar—si mester_constructor—Di- mitrie Bonza, bulgar de origina. Dela el au mostenit-o actualit proprietari, descendenti in linie dreapta, 6. Intr’o stare foarte proasti e c bariu depe aceiasi stradi cu casa Z rodnii. Cu fafa spre Rasarit, are un balcon larg in ruina si un cerdac lung de 11 metri, susfinut de 6 stilpi; tavanul din tablii de scinduri orinduite frumos (fig. 15), Spre strada paretele din caramida e pe jumatate cdzut, se sprijina pe soclu inalt de piatra, fara cerdac. Stilpii de lemn sunt asemenea celor dela casa Stoianov, mai simpli in sculptura. Intrarea, pe la mijlocul fafadei estice, di intr’un antreu mijlociu, pe laturi cite doud camere de-o parte si alta. Pe aceiasi fata, sub balcon, e gura beciului, care duce pina’n fund, fara hruba la stinga; spre strada are insi 0 basci—cum i se spune—cu in- trate. Acoperisul din olane e’n patru ver~ sante cu clin. Vechimea e aceiasi ca ace- lorlalte, dupa spusele actualei_proprietare, nut prea dispusa pentru informatii mai de- tailate, desi ruda cu vechii stapini. 7. Alaturi, la No. 51 al stradei Ogorod- naia, se_afld o casi asimanatoare, mai mica, dar in stare mai buna. Cu fat tot spre Résarit, are un cerdac mai putin lung, sus~ finut de 5 stilpi, de-o forma mai svelta si mai bine sculptati ca cei dela casa vecina (fig. 16). Tavanul e din tablii ingrijit age- zate, ce merg pind la olanele acoperisului in patru ape. Spre strada lipseste cerdacul, temelia de piatra putin mai scunda ca la casa Tubariu, dar paretele bine sustinut. Intrarea principald prin curte, deasupra beciului, cu o mica scar de piatra, duce la dowd’ camere mici; spre sud alta intrare, tot la cerdac, duce in alte dou camere. Ferestrele, cele mai multe spre curte, pas- treazi inc gratiile de fer. Beciul e mai , pentru dou’ ) a patra in Tu- MAI VECHI CASE DIN CHISINAU, 20 mic, fra hrube. Cu toate dimensiunele mai mici, Se pare c'a fost mai bine lucrata sau poate e chiar mai veche de cit casa vecina. De cine a fost construita actualii propris tari, evrei, nu pot preciza; stiu numai cai foarte veche. Fig. 9. Stip deta casa din str. Mincu, 8. In acelas grup inglobim inc’ dowd case care prezinta un tip derivat din ante- rioarele, prin aceia ci desi mai_scunde, prezinta inca parterul sub forma beciului, prea infundat, asa ca da aspectul unei case cuw'n singur rind, ca cel de-al doilea tip,30 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORIC! Prima se afl in str. Voznesenscaia, in fata bisericei Inditarea si o numim casa Dragan, dupa cel mai vechi proprietar cunoscut. Cu fata exact la Rasarit, spre curte, are cerdac numai pe jumatate, sustinut de 4 stilpi, simpli, coljurati. Fatada nordica spre stradi are pe toata lungimea ei un cerdac inalt, pe prispa de patra, cu 3 stilpi sustinui’ de grinzi late, ltrapunse de capetele grinzil or acope- riguluS ; stilpii au capitelul si entasis din perinuife simple, in intregime sunt svelti ins. Pe fafa esticd sunt doua intrari, prin SECTIA DIN BASARABIA 9. Cea mai simpla e casa din str. Parcel’) No. 53, situatd intr'un alt cartier tot din Partea de jos a orasului; desi proprietarul actual, un Tus, nu-si mai aduce aminte de cel ce-a ridicat-o, se vede ca apartine a- aS1_epoci ca anterioarele. Are o. singura fata spre stradd, cu 2 stilpi inalti de 3 metri dela pémint; a mai fost un al treilea la capatul din stinga, unde s’a addugat o casi, De un metru inalfime e prispa ce duce pind la 0 scar de-o parte, la gura beciuiui ce merge sub casa, de’ cealalta; Fig. 10, Casa Pattdgeanu, care se patrunde in interiorul format din mai multe camere mici si joase, fara un plan bine determinat. Tot acolo gura_ beciului, de piatra, cu doua hrube; deasupra_pre- zinté un mic gang ce duce la o camera din fund cu fereastra, corespunzind in forma redusd coridorului care desparte de obicei interiorul casei. Proprietara actuala a casei, Boico Paraschiva—bulgarca, casi_primul proprietar Dragan—da casei o vechime de cel putin o sut de ani. ferestrele mai au inci gratii simple. Stil- pii_sunt octogonali, fara capitel, dar cu baza si doua serii de scobituri, care le dau un aspect placut. In lucrarea d-lui Ciobanu,Chiginaul, apare la pagina 51 inc o casi reprodusa a carei identificare mi-a fost imposibil s’o fac, oricit am . cutreerat_mahalalele Chigi- naului. Cercetindu-i detaliile mi-am format 1. Cunoscuta In 1818 (,Truda, citat) dupa numele ‘unui pomegete,CELE MAI VECHI CASE DIN CHISINAU 31 convingerea cd nu-i 0 cast necunoscuti mie, ci aceiasi cu cea din str. Mincu—re- produsa de altiel si’n monogratia d-lui Cio banu la pagina lipsindu-i constructia adaosi la coiful din stinga al fafadei, ul- terioara cum am aratat si noi, Confuzia Vine tocmai din aceasta lips4 depe prima redare, care nu-i altceva de cit reprodu- cerea unei aquarele a d. Socolescu, cum a procedat d-sa si pentru casele Za- gorodnii—la care iardsi a inlaturat 0 con- Structie noui—si Patlageanu; a doua re- d, Ciobanu)—, Valea Dicescului, Buicani, erniceni si altele. Ne intereseazd ins& numai acele ce se afl astizi in raza ora~ sului vechi, ca insule izolate in mijlocul constructiilor de alt stil si mai noi; deci sigur mai vechi. Sunt citeva zeci, din care vom alege numai pe acele ce prezintd oa- recare atenfie in Iucru, cel pufin pentru decorarea sfilpilor. 10. Desi poate nu atit de veche, find situaté in partea de sus a orasului, unde s'a construit abia dupa stépinirea ruseasca, Fig. 11. Casa Pattageanu, dare e facuté dupa o fotografie, asa cum se prezintd azi casa din str. Mincu. ate A doua categorie de case, cum am ard- tat, cuprinde tipul mai simplu al locuinfei Yaranesti, transpusd la oras, aga cum se lucreaza'inca si azi la fara sau in catunele Suburbane ce’nprejmuesc chiar orasele Ba- sarabiei; in Chisinau de pilda, in maha- laua Sf, Vineri—cu 0 casa reprodusa si de dar cea mai mare e casa dela O grada ar meneasca), azi pe str. Bulgtreasca (General Dragalina), nu departe de artera principala, str. Alexandru cel Bun. Cu fata la Apus spre stradd, e cea mai lung din toate, 30 metri; dintrun singur rind, indltat pe o temelie de piatra, la capatul nordic de 1,70 inaltime, strada fiind aplecata in aceasta direcjie (fig. 17). Soclul sustine un cerdac 1, ,Chisinaul® pag, 81, idem,pe toati lungimea si pe fatada nordica, laté de 7 metri, la capatul sudic fiind in- chis de-o camera; lat de 2 metri, inalt de aproape 3 m., e susfinut de 11 stiipi vechi, Putin lucrati si 2 mai noi pentru a sustine © dispartitura ulterioara. Acoperisul de o- lane, in patru versante cu un lung cl tavanul cerdacului din tablii, Fig. 12 Sitp dela casa Pattigeanu, Doua scari cu cite 10 si 8 trepte de pia- tr’, asezate paralel cu fatada, duc la doud usi asezate simetric si corespunzind célor doua mari apartamente din care era alcaituit interiorul; azi se mai vede inc o usa in COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE. SECTIA DIN BASARABIA partea din dreapta, s’a dispartit un al 3-lea apartament; tot ulterior se va fi adaugat si de-a patra usa a incdperei sudice. 11. Intorcindu-ne in mahalaua Bulgarime, nu departe de casa Zagorodnii, la inter. seefia strazilor vanovsea "si Ogorodnaia s aila casa Paravanov, dupa’ numele proprie- tailor continuii (fig. 18). Cu fata spre sud, are un cerdac jos, lat de + m., si ‘nalt de 2m, cu 5 stilpi de lemn ce se vad si alti 3 la capatul estic, astazi in interiorul pa- ravanului adaugat aici ulterior. Podul din scinduri in lung, grinzile transversale simple; stilpii pornind dela talpile—suporturi in- crestate sunt lucrati frumos (fig. 19), Celelalte fefe simple, doar feresire, din care unele zabraluite. Acoperisul din sin- drila, cum se obignueste la casele mai simple. Are doua intrari din cite o usa, potrivit de inalté faja de cladire, cu un oculus—geam semicircular deasupra; in in- terior dowd apartamente neegale, formate iecare din cite patru camere comunicind direct inafara. Proprietatea apartine de trei generafii sigure din tata in fiu familiei Pa- Favanov, bulgari zarzavagii; actuala gospo- dina, care vorbeste perfect romineste si de multa vreme—dovada a rominizanii (mol- dovinizarii) acestor bulgari—are aproape 60 ani, deci casa a fost construita intre 1820—1830. 12. Nu departe de casa Bonza depe str. Gh. Lazar se afla casa Comerzan — dupa numele proprietarului de azi — in acelas stil ca anterioara (fig. 20). Cu fata nordica spre strada in lungime de 10 m, prezinta un cerdac pe o prispa joasd de 0,30—sin- gura amintire a incercarii de-a inalfa casa— Sustinut de 4 stilpi, din care numai cel dela coltul estic.s'a.mai.pastrat dela ince- Put. Acoperisul din sindrila, sub care ies cele 11 tapete de grinzi frumos increstate, casi talpile stilpilor; stilpul are capitelul, entasis gi baza sculptate simplu (fig. 21), Doua usi, cu scari mici de piatra in fata, duc la doua apartamente a cite trei camere. Casa a fost construitd de acelas mester Bonza, a carui locuinta am vazut-o' mai ingrijita, acum vre-o sut& de ani in urma; prin mos- tenire a ajums la actualul proprietar, tot bulgar, 13. Pe strada Ogorodnaia tn fata casei 1, Cunoseuta ia 1818 (yTrudé* citat),CELE MAI VECHI CASE DIN CHISINAUa4 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE. SECTIA DIN BASARABIA Paravanova se afl o casa mai mare, Te- lemazov dupa proprietarul actual, cut fata spre strada indreptata spre sud,’ aproape 14 m. lungime. Pe o prispa joasa se ‘nalfa cerdacul format numai din stilpi sprijinifi pe talpi incrustate, din 6 s'au pastrat 2, sculptati ca cei dela casa Stoianov vecina: capetele grinzilor sunt evidente si crestate. Acoperisul in patru ape cu clin lung, de sindrila; are dou intrari, deci dowd apar- tamente si mai multe ferestre, la care s’au pastrat gratiile de fier, frumos impletite. rie de camere mici, unele pravalioare azi Proprietarii actuali ‘au mostenit-o dela pa- rinti, ce-au cumparat-o acum 40 ani dela niste Bulgari, fiind atunci destul de veche. Vizitind de curind unele din casele vechi spre surprindere n’am mai recunoscut casa Maevschi, disparindu-i fajada expresiva in- tr'un parete de caramida si lut, care a ine locuit stilpii, asa cum se vad in fotografie lata 0 dovadd “dc continua prefacere - in decursul a 2—3 luni —a ca vechi moldovinesti din Chisinau elor Fig. 15. Casa Tubari, - 14. Pe vechea stradé a Cojocarilor s’a mai pastrat la No. 27 casa Maevschi, dupa numele proprietarilor de azi, Tupilata sin proasta stare, cu fafa spre strada de circa 11 m. lungime, se compune din doua parti, ce mai prezinta cifi-va stilpi lucrafi in ge- nul obisnuit, cei dela capete fiind inlocuiti, probabil cu si grinzile cu capetele nei Crestate (fig. 22). Acoperisul din olane are doua versante spre est si alte doua mai mici spre vest; mai multe usi duc la 0 se~ 15. Pe aceiasi strada, la No. 16, se pas- treazi 0 casa mai bine finuta, Jelesew, dupa numele vechiului proprietar, bulgar de o- rigina. Pe o prispa inalté de 1 m., la un capat, de 1,5 m. la celalt, se ridica un cerdac sustinut de 7 stilpi de lemn, mai simplu sculptafi. Cerdacul se continua in Curte, tavanul cu tablii; acoperisul de olane; imparfirea interioara in dowd apartamente. 16. Vecina cu casa Stoianov e una mai mic3, dupa proprietarul de azi Dubasarschi;cu fafa tot spre gime, are rd fatadei, destul de joa la fel sculptati ca cei dela Zagorodnii. A- coperisul in patru ape si-a pastrat olane dar a adaogat la stresind si peste f stilpilor sculpturi strujite in’ stil rusesc, A lun- sustinut CELE MAI VECH! CASE DIN CHISINAU 38 sud de 7—8 m, lungime si3 m. inattime, are o prispa de lut inalta, pe care se sus- tin 5 stilpi simetrici, doi mai apropiati in fafa usii sunt_mai frumos sculptati (fig. 24), Intrarea la mijloc, doud ferestre de o parte la camera mai incdpatoare, de cealalta parte un adaos mic, in continuarea acoperisului Fig. 18 Cava din str. Ogoradnaia, apartinut {unui bulgar Nicolae, de mult Vreme mort, ce-o stipinea dela’ bunicii lui, bulgari, 17. Una din cele mai tipice case {ara- hesti transpusd la oras s’a_pastrat in str. Bélcescu No. 7 (tig. 23). Mica, cu fafa la de sindrilé, in patra muchi fara clin, 18, In curtea bisericei lipovenesti se afla © casi mica, cu fafa spre sud cam de 10 m, lungime, ce mai prezinté inca pe o prispa joasd’ doi stilpi lucrati in genul ce- forlalfi si tavanul cerdacului din t&blii spredreapta 0 camera in locul cerdacului. Aco- Perisul din olane e mai inalt ca cel al u- nei case alaturate din aceiasi curte, mult mai lungé si prevazut’ cu un cerdac sus {inut de stilpi rotunzi simpli Si aceasta ca @ veche, dar n'am putut afla date precise, dat fiind caracterul inchis al sectei ,.st obreadtilor“, c&rora apartine acum 1920. In aceiasi mahala am mai gasit doua case pe care le inglobam aceluias tip desi sculpturile stilpilor’ sunt mai simple ambele pe str. Gh. Lazir. La No. 114 € COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE. SECTIA DIN BASARABIA lor case. Mai scunda, dar mai Junga—15, metri—, are cerdacul pe jumatate din lemn, cu 7 stilpi la fel ca anteriorii, dar pastrind la tavan frumoasele tAblii, pe care le am deosebi la casa Stoianoy, La ul, in patra versante cu clin. pastreazd olancle. 21. Intr’un cartier mai departat, maha- laua de ling biserica veche St. lie, in str, cu acelas nume colt cu Antonovsca, se afl casele M-rei Tabara, izolate coniplect a de restul caselor moderne, In fundul observat in ambele case acoper Fig. 17, Casa din Ograta Armenease. casa Kester, dupa proprietarii de azi, de 10 m. lungime, mai inalti insa ca allele cu cerdacul susfinut de 4 stilpi octogonali, usor sculptafi la capitel si baz’, pe talpi increstate simplu; cerdacul se continua § in curte pe fala esticd, sustinut de 5 stilpi. A fost construita nu se stie cind, tot de bulgari Sigur construité de acestia e casa cela No, 94, azi in proprietatea D-nei Elena Vintilov, de un aspect mai apropiat vechi- Curfi largi, se desfagoara pe-o lungime ca a anterioarei, scunda si ’ncd bine intreti- nuta, casa principal’, acoperita cu gindrila in patru versante cu clin lung. La fata un cerdac din prispa cu cinci_stilpi de lemn de-o for octogonala, cu capitelul ptat, grinzile cu capetele in- crestate casi talpile stilpilor; impartirea in- terioara exact ca la casa Zagorodnii Ar urma sa mai amintim si de celelalte case, care pastreaza stilul general al case-CELF MAL VECHI CASE DIN CHISINAL a7 Yor vechi rominesti, dar fara elementul ar- tistic al stilpilor sculptafi cit de rudimentar; cum insd nu mai prezinté. nici macar a- S, ne vom rezuma la citeva nut numarul lor © mult mai mare gi pindit. Se gasesc in toate cartie- rele marginase, pind i'n cele de partea de sus a oragului mai nou, ceia ce dovedeste ca s‘au construit pina 'n vremurile mai noi, copiind tipul vechi_rominese. Unele sunt cu doua tinduri, pastrind cerdacul sub forma unui larg baicon totdeauna la_etaj. c’a fost ridicaté pe vremea Turcilor acum mai bine de o suta de ani in urma, Din casele cele mai simple si de prove- venienté mai noua putem selectiona iarasi doua categorii, separate sau grupate unele ling altele, formind in acest caz, de obi cel, fafadele unei piefe. Citam doar sirul de case—13 dupa numerele de azi—ce formeaza latura sudica a piefei vechi, azi str. loan Ghica, in lungime de 95 pasi (circa 70 m.) cu 21 intrari, Se compun de cite un cer dac pe soclu de piatra, inalt cam de un Fig. 18. Cusa Paravanoy. Un exemplu din acest ultim tip e casa Bulgaru din ste. Petru si Pavel colt cu Co- jocari (fig. 25). Cu doua fafade, principala dind azi in curte, prezinta la parter doua mici apartamente, din care cel_ mai mare cu 4-camere nu mai areetaj; cel din dreapta are o seara de lemn cu parete ce duce la ctajul cu balcon pe ambele fatade, desi e format numai din doud camere mict, Astizi © proprietatea unei batrine, Maria Bulgaru, care 0 define dela bunica ei, amintindu-si metru, sustinut de 38. stilpi de lemn, gro- sier lucrati; la vest prispa e mai inalta, sari de piatra si guri de beci culcate, chiar subsoluri; acoperis de olane. Din categoria caselor simple mentionan doar citeva. In str. Gh, Lazar colf cu Minew se afl locuinfa Rosca—proprietari de patru generafii—pe un soclu pufin inalt, ce sus- {ine un cerdac cu 8 stilpi octogonali, simpli, la doua intrari_mici scari de piatri, aco perigul aplecat tare in 4 versante de olane. 2g38 In str. Cahul trei case prezintd acelag tip cu mici variafii. Prima, colf cu str. Mincu, e bine pastrata: pe o mica prispa se ridica cerdacul cu 4 stilpi de lemn octogonali si grilaj de lemn, doua intrari cu trepte, lin- g4 una din cle gura beciului aplecata, a Fig. 19, Stilp dela casa Paravanov. Coperisul in 4 versante fara clin. Mai mica € casa dela No. 28 A,e si si mai modest, fara cerdac, are’ numai 3 stilpi Pastrafi; la un capat are un gang — tinda, ca la casele farines{i, deasupra usii urma unui oculus. COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE. SECTIA DIN BASARABIA Ul Am spus ca toate aceste case vechi a- partin dieritelor tipuri de locuinje, con- Struite la fel pretutindeni in restul {inutu- tilor rominesti, Vom da cite un exemplu doar. ig. 20, Sty deta casa Comerzan, Pentru tipul caselor oragenesti cu doud ¢taje mare asemanare se poate gasi cu u- nele case din Ploesti, din cele cunoscute ca studiate, Casa lui Hagi Prodan (fig. 26), azi muzeul regional al Prahovei, construitaCELE MAI VECHI CASE DIN CHISINAL 39 chiar a lui Patlageanu, cu care se asea- mana mai mult, 5! mult mai ingrijit& din punct de vedere artistic, pentru ci impre- cam pe la 1780 —1785%, are acelas as- pect general, cum se poate vedea fara a mai reveni asupra detaliilor descrierii. Este Casa Comerzan. Big. 22 Casa Macvsehi, mai mare de cit casa lui Zagorodnii gi jurarile din timpul construirei si de mai 4 tirziu au fost mai favorabile. O a doua 1. Sogulesew »Uasn Jul Jlagl Prodan din Plo- : a esti in eG Meat ote, pS casa din Ploesti a lui Dobrescu, ridicata40 pela inceputul secolului al XIX- zinti un al doilea tip de casa oras: prin aceia ca este mai putin desvoltata ca cealalti, dar cu atit mai aproape de c: din Chisinau. Forma planului este aproape patraté, avind un parter scund in o lunga camera de serviciu si o pivnifé mai adin- citi, iar deasupra patru camere, asezate pe laturile unei sali mijlocii, maiingusta (fig. 27) Asemanarea cu planul casei Zagorodnii perfect: sala_mijlocie a fost transformat ici in doud incdperi, camerele sunt cite a, repre eased), e COMIS'UNEA MONUMENTELOR ISTORICE SECTIA DIN BASARABIA unele proportii din tipul ordgenesc. Inalta, cu parter—pivnifa, a cdrui gura se afla sub un larg balcon pe’ stilpi, la cit s’a redus cerdacul, cu acoperisul in clinuri, cu. aspect general puternic, Am ales anume un exemplu din Oltenia, cit mai departe de Chisinau, pentru a invedera rudenia; ea se gaseste ins& pretutindeni in finuturile locuite de Romini, Daca insistim asupra detaliilor construc~ tiei, elementul principal artistic—si deseori Singurul—este stilpul de lemn totdeauna, Fig. 28, Casa din str, Batcese. dowa neegale, acelas cerdac pe toata lun- gimea fafadei sudice, cu scara intr’o art. (ig. 3). ‘Acelas tip: apare uneori si la.tara, ca 0 derivare dela frumoasa cula boereasc’— vezi culele dela Maldarasti vecine cu casa ce 0 citim—, raspindita pretutindeni la su- dul si nordul’ Dunarii. O asemenea casa de buna gospodarie farineascd este acea din Calimanesti—Vilcea (fig. 28) care pastreaza 1. T. T. Soeoleseu Dobreseu din Ploesti* ia =B.O.M. Ist" 1926, pp. 58—60. lucrat in proportii_ bine calculate —nu-i lip- seste de pildd umflatura dela mijloc, amin titoare catas-isului coloanelor grecesti—sil sculptat ugor prin crestaturi armonioase. Ei a aparut sigur mai intdi la casele firinestn ca element arte’ populare a sculpturci i Temn si transpus mai apoi la, oras. Exem- plele de comparatie sunt numeroase. Cascle vechi ale lasului de pilda, pe care le am mereu in meimorie, ‘) abunda pina azi de 2) Intee altele sl casa plirinteasca din mahataua, ‘Tatarasi, datind din prima jumatate a secolulut treouCELE MAL VECHI CASE DIN CHISINAU asemenea stilpi increstati dela talpile bag- dadiei si pind la baz. Dintre cele (aranesti am ales jarasi un exemplu din Oltenia (fig. 29), dela 0 casi din Rasova-Gorj, cu sctiipturi mai bogate, cum e si firesc intr’un centru bogat artistic. ') Un alt detaliu il putem remarca la grija de-a se podi cerdacul cu tablii de lemn, orinduite astfel ca si placa privirei. lati 0 vedere dela casa Hagi Prodan din Ploesti (fig. 30) ce ne prezinta acest sistem, pastrat la casele Stoianov, Mincu, Bonza, Tu- bariu, Jelescu Ogorodnaia, Ograda armeneas- ca, Biserica lipoveneasca si Vintilov din Chi- sindu, Acoperitul caselor cu olane aminteste 0 veche practicd, obisnuita pretutindeni in tir- gurile rominesti din prima jumatate a sec. XIX. Citam doar cunoscutul han Manuc din Bucuresti, asa cum se vede in fotografiile dela 1840. sau 18567) si din schifa lui C. Popp Sathmary dela 1850.’) Din aceleasi reproduceri se poate observa si amdnuntul podirii tavanului cerdacului cu tabliile dea- Curmezigul, casi sistemul balconului dea~ supra beciului sau cerdacul pe stilpi de lemn. De ce origina este acest gen de arhitec- turd civila reste nu vom cauta un ras- puns numai pentru casele din Chisinau, cle inglobindu-se in totalitatea caselor romi- nesti, pentru care doar se pune problema in’ deobste, ele sunt cunoscute sub nu- mele de case rominesti. ,,Distributia, forma cerdacului, proportiile, toata acea parte or- ganica a cladiri sunt, pot spune, cele 1c Sice ale vechilor case rominesti*—afirma d. Socolescu cu privire la casele din Ploesti. D. Ciobanu numeste case moldovenesti* ¢ toate cele reproduse in lucrarea amin- {ita, probabil infilegind tot case rominesti. Pentru culele, din care derivat primul tip de cas oriseneasca, 0 parere mai veche susfinea 0 origina tracica, aparifia lor fiind generala in peninsula baleanica pe terito- riul ocupat odinioara de liro-Traci, ‘Numele lor e de origina turca, Kule— turn, Se gasesc astézi in Serbia, foarte multe in Albania—ceia ce-i foarte firesc 1) Se afla ai la muzeul de arta nationala din Bu- cureatl ef, Tzigara-Samureay yLart du peuple rou- main’ Geneve 1925, p. 21). i ait aproduse de Horia’ Teodoru in ,Bulet, Com. Mon. Ist 1927, pp. fill. . or. prods de 0, Tatrali in ,Arta si Arheologia™ 1, 1, 1987, plamsite intro {ari vesnic framintaté de lupte—gi mai pufine in Bulgaria. La noi sunt frec- vente in Oltenia, cele mai vechi probabil din sec. XVI, cele mai noi din sec. XVIII— iar nu din sec. XVII, cum crede d. N, lorga;‘) cele mai multe in Gorj, Aparitia Fig. 2%. Stilp dela casa Bateescu. jor peste Olt se explicd prin caracterul raz- boinic al boerilor din aceasta regiune, ce 1) N. lorgn sLes ehatéaux ogeidenta uma ate “Bale Com, Mone ats tae p53 (QU, Oa a ep a ly Ai Baty dotata i (CL. Comuntetr in Bs CMe st aii it Be Ce Me Tat" tases Bl,42 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE. SECTIA DIN BASARABIA deseori se rasvrdteau impotriva domnului caracterele de aparare. Cele mai importante si se aparau in aceste quasi-castele se- case din cele citate la Chisinau pastreaza nioriale. © comunicare interna intre locuinfa si sub- ol, functionind de obicei in cazuri de atac dire inalta din platra, cu doua etaje: infe- extern; iar mai toate pastreaza pind azi riorul, fara ferestre, servind de magazii de inca gratiile la ferestre, de acelas caracter aprovizionare; superiorul, cu o balustrada Casa simpla {araneasca, transpus la O cul se compune de obicei dintr’o cla- Fig. 26, Casa Hagi Prodan din Plocsti. si cu ferestrele zabraluite pentru o mai oras, are origini locale siramosesti; ea de- buna aparare. Dela aceste cule—fortarete riva dela locuinfa preistorica, coliba cu a- deriva cula—locuinta, ce pastreazd uncori coperigul in ape, cu prispa si stilpi, cu celCELE MAI VECHI pujin dowd ineaperi—cum ne-au dovedit d, ‘Tzigara-Samurcas si Martin Rosca. In- tiiul pune fafa in fafa planul si reconsti- tuirea casei neolitice dela Ariusd din Tran- silvania ct casa faraneasca dela Borosneul mic din Ardeal gi cu alta din Filipestii deTirg din Munte- hia, asenvinarea find evi- denta. ') De altfel aceasta per- sisten{a in locuinfa pind azi s’a observat si la alt sistem, cel subteran, descoperit la Periamos, in Banat. *) Un. alt model de casa preistorica, a- propiat de cea de azi, 's'a pastrat intr’o zugriveala. pe un hirb descoperit la Turdas- Hunedoara. *) In privinta casei cu sub- sol credem cA extinderea ci este mai larga decit pamintul Fig. 20, Stip deta 0 cast tin Rasov o- Gor}. intre casele din Ro- 1) Al, Tzigara-Samureag ,1/art du. peuple roumain" pp, 10. Der Martin Royka Locuinia subterand dela Pe i" in Anualele Banawulut", fy ty pp. 58-56, Ti ra 103%, __ 3} D-t Martin Roska Casa neolitica, dela Turdas in ,Arhivele Olteniet" s9—40, p. 510, Craiova 1925, rominese, Raportu 4B re sia pastrat. Tavanul casei Fig. 27. Pianul easet Dobrescu din Ploeg, lui Hagi Prodan din Ploesti are o decoratie formata din sculpturi in lemn, ymici si va- Big. 28. Cusd din Calinesté (Otten), riate ‘bli cu 0 rozeté profilinduese la mijloc (fig, 31) ce se regaseste la nume- toase case din orasele bulgare. Citim doar decorafiile plafonului casei Consiantaliev din Arbanasi dela finele secolului XVIIL (fig. 32), cu hexagoane—casufe din linii ce44 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORUCE se intretae ca niste funii intocmai Ploesti; sau ale plafonului casei Das: din Treavna (tig. 33), dela inceputul la lov SECTIA DIN BASARABIA sec. XVIII, lui Arie din Samocov din aceiagi epoca, lui Kablescov din Coprivistita, tra- pezita M-rei loan Bigor de linga’ Galicinic Fig. 0. Casa Hagi Protan din Ploesti XIX, la care. impletiturile panoului principal sunt ca forma, numar si tdetura copia celor Fig. 33. Decorul tavanuui casei Prodan din Ploest. din Ploesti, Inrudite sunt inca decorafiile caselor Kandilarov din Arbanasi dela finele dela 1825, sinagoga din Samocov’). E vorba numai de decoratie, de origina ‘araba se pare, dar se aplica locuintelor carora nu le lipseste nici asemanarea elementelor arhi- tectonice. Poate nu este o intiplare ca si proprie- tarii sau constructorii acestor case sunt bul- gari. Pentru cei din Ploesti_ presupunem doar dupa nunie—Prodan, Dobre[scu]. Pen- tru cei din Chisinau dovada este necon- testata pentru cele mai importante case, struite si stapinite uneori pind azi de bulgari. Colonia bulgara, din refugiati dela inceputul sec. XIX, era atit de puternica c’a determinat ridicarea a doua biserici in mahalaua ce le-a pastrat numele pina azi. Se vor fi identificat ei asa curind cu’nsis- tem de constructie a locuinfei obisnuit la rominii localnici, sau poate mai curind il cunosteau de acasa dela ci si numai cit il regasisera in Moldova depe atunci? 1) P. Constantinescu-lasi ,Din relatille artistice ro no-bulgare* pp. 6—70 gi” .Monumente de arth ro. neasea in Bulgaria* lagi 108), pp. 36 —40,CELE MAI VECHI CASE DIN CHISINAU Fig. 83, Decoral ta Dasealoy din Treavna (Bulgaria).rr = 10. Il. 12. 13, 14, 15. « Giobanu St. Bibliografie. »Chisinaul*, Chisinau 1925, Constantinescu-lasi P. ,Biserica si. Gheorghe din Chisinau“, Chisinau 1928. Idem Idem Jorga N. Dr. Rosca Martin Idem Socolescu T. T. Idem Tafrali O. Teodor H. Teigara-Samurcas Al. Von Raan Din relafiile artistice romino-bulgare“, Chisinau 1928. »Monumente de arta romineasca in Bulgari Tasi_ 1930. »Les chateaux occidentaux la Roumanie*, Bucuresti 1 Locuinfa subterana dela Periamos in , Analele Banatuluit* 1, 1, Timisoara 1928. Casa neolitica dela Turdas* in ,,Athivele Olteniei* 39 —40, Craiova 1928. Casa lui Hagi Prodan din Ploesti* in ,Bulet. Com, M. 1 Bucuresti 1916, »Casa Dobrescu “din Ploesti idem, Bucuresti 1926, Dowd schife vechi* in ,,Arta si Arheologia“ I, 1, Buc. 1927, »Hanul Ini Manuc in B.C. M. L* Bucuresti 1927. yL'art du peuple roumain', Geneve 192 Marepiana ana etopin BeccapaGui", Chis »Buletinul Com. Mon. Ist" f, 61, Bucuresti 1929 » Tpyats Bec. Py6. Yuen, apse, Komnc.", |, Chisinau 1900