Subiecte teoretice

1. Preanestezia(pregatirea preaneatezica)

Se efectueaz n paralel cu pregtirea pentru intervenia chirurgical i are dou etape:

a) o etap preliminar, de cunoatere, examen clinic complet , evaluarea riscului anestezic, prescrierea
terapiei de reechilibrare i pregtirea psihic a bolnavului;
b) o etap imediat preoperatorie de prescriere a medicaiei preanestezice (dozaj, ora, calea de administrare)
i de pregtire a tehnicii de lucru (instrumentar, aparatur, soluii anestezice, medicaia de resuscitare, soluii
de substituie lichidian etc.).

2. Anestezia locala -Simptomele accidentelor in anestezia locala si masuri necesare pentru

profilaxia incidentelor si accidentelor in anestezia locala

Simptomele -accidentelor prin supradozare sunt:

senzatia de constricie toracic, anxietate, paloare,puls filiform,cefalee, agitaie, confuzie, delir sau
somnolen, convulsii.
-accidentelor alergice : urticarie, exantem, prurit, edem angioneurotic, laringospasm, asfixie, oc
anafilactic.
Msuri de profilaxie:

a) testarea obligatorie a sensibilitii pacientului la 'anestezic;

b) indicaia corect a anesteziei i respectarea tehnicii;
c) o preanestezie bun;
d) supravegherea bolnavului pentru a depista primele manifestri ale intoxicaiei sau ale sensiblizrii;
e) pregtirea la ndemn a medicaiei i aparaturii de resuscitare (surs de O, aparat de ventilaie, trus de
intubaie, seringi, soluii perfuzabile etc.).

3. Ingrijiri in timpul rahianesteziei

Se urmresc:
- funciile vitale puls; T.A. micrile respiratorii, diureza;
- coloraia tegumentelor; temperatura (deoarece n timpul interveniei, temperatura poate scdea);
- somnolena, greaa, vertijul, paresteziile la nivelul feei,tulburri de vorbire, de vedere, nistagmusul,
- tulburari de miciune.
4. Ingrijiri dupa rahianestezie
- Repaus la pat fr pern 24h, nu se va mica 2-4 ore capul - risc de cefalee;
- supravegherea pulsului, TA, diureza,
- se va face sondaj vezical evacuator; se combate durerea; alimentaie hidric( ap).

5. Complicatiile anesteziei generale

Incidentele legate de pacient:

a) incidente i accidente legate de hiperreflectivitatea vagal (laringospasm, bronhospasm, hipersalivaie,
stop cardiac);
b) vrstura, apneea, tusea, sughiul, hipoTA;
c) pierderea venei, imposibilitatea de a intuba, luxaia dentar,
d) hipoxia, hipercapnia (prin malventilaie), inundaia trahcobronic, pneumotoraxul, hiperTA, tulburri de
ritm;
e) frisonul, apneea prelungit, trezirea ntrziat
Incidentele lagate de aparatura anestezic:
a) lipsa de O (este necesar butelie de rezerv), perturbri n funcionalitatea circuitului anestezic,
defectarea laringoscopului;
b) cudarea sau detaarea sondei de intubaie:
c) compresia unui tub, oprirea aparatului de ventilaie artificial, blocarea valvelor, antrenarea prafului de
calce, apariia condiiilor favorabile exploziilor.

6. Rolul asistentului medical in anestezia generala

Anestezicele sunt administrate de medicul specialist - anestezistul.
Asistentul medical pregtete flacoanele, fiolele cu soluiile recomandate, le aspir n seringi sterile, le
pregtete pentru administrare i serveste medicul ; supravegheaz starea bolnavului i funciile vitale.
Asistenta va pregti medicaia de urgen i aparatura de resuscitare cardio-respiratorie pentru toate cazurile
de urgen care ar putea s apar

7. Interventiile asistentului in perioada postnarcotica

- supravegheaz bolnavul pn la revenirea strii de cunotien;
- monitorizeaz funciile vitale la intervale de 15 min
- supravegheaz pansamentul i apariia hemoragiilor;
- asigur poziia bolnavului n perioada postnarcotic, de decubit dorsal fr pern (rahianestezie) 24 de ore;
atrage atenia bolnavului s nu mite capul 2 - 4ore;
- previne apariia asfixiei prin cderea limbii;
- ndeprteaz pipa Gueddel dup revenirea strii de contien;
- ntoarce capul bolnavului ntr-o parte i i d o tvi renal dac are grea sau prezint vrsturi.
Bolnavul va fi aezat n ziua operaiei, seara, n poziie semieznd, dac nu sunt contraindicaii.

8. Prevenirea complicatiilor postoperatorii immediate

A. Complicaii respiratorii:
- hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare cronice;
masuri de prevenire: oxigenoterapie, stimularea expectoratiei
- stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Fentanyl);
interventie- se administreaza Narcan;
- obstructia caillor aeriene superioare prin caderea limbii - se previne prin pipa nasofaringiana sau
orofaringiana; in caz de varsaturi se aseaza bolnavul in decubit lateral;
-spasmul sau edemul laringian - se administreaza HHC iv sau Decortin.
B. complicatii cardiace;
-tahicardia cauzata de hipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca;
masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, reinterventie, tonice cardiace;
-HTA din cauza hipervolemiei, durerii; interventii aplicate- se administreaza - diuretice,
antihipertensive, calmante ale durerii;
- tulburari de ritm cauzate de tulburari hidroelectrolitice, insuficienta cardiaca ;
masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, antiaritmice
C. Complicatii hemoragice:
- hemoragie interna cu semnele hipoTA, tahicardie, cresterea volumului abdominal;
masurile aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in hemoragie externa se face hemostaza locala
si medicamentoasa cu vit. K,
D. Hipotermia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura, administrare de
vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operatie ;interventii: se combate prin invelirea bolnavului,
incalzirea patului; in frison se dau sedative sau neuroleptice.
E. Confuzia postoperatorie manifestata prin:
- delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la varstnicii cu ateroscleroza;
-agitatia nocturna necesita supraveghere permanenta, sursa de lumina; se previne informand permanent
bolnavul atunci cand este lucid despre situatia sa, locul unde se afla, ce tuburi de dren are;

9. Enumerati 5 solutii perfuzabile cu indicatii si mod de administrare

Solutie de clorura de Natriu - perfuzie I.V.
- solutie de transport cea mai folosita- solvent pentru medicamente(antibiotice, etc)
- corectarea dezechilibrului hiponatriemic
Solutie Ringer - reechilibrare hidroelectrolitica
- I.V. perfuzie lenta
Solutie de glucoz - solutie de transport: perfuzie
- alimentatie parenterala
- in hipoglicemie IV
- antiedematos
Solutia Hartman solutie de corectare
- perfuzie lenta in acidoza hipotonica
Sorbitol alimentatie parenterala

10. Diagnostic clinic de sarcina in trimestrul I de sarcina-palparea obstetricala

- snii de consisten glandular, eventual apariia de colostru la exprimarea mameloanelor
-uterul gravid identificabil din sptmna 12 ca o formaiune globuloas pe linia median, de
consisten pstoas, cu volum variabil, ce poate fi apreciat prin msurarea cu banda metric de
la marginea superioar a simfizei pubiene (uterul crete n sarcin cu cea 4 cm pe lun, nct la
sfritul primului trimestru limita sa superioar este la aproximativ 12 cm deasupra simfizei
pubiene).

11. Teste de sarcina-enumerare

Reaciile biologice, Reaciile imunologice, Dozarea radioimunologic a HCG (gonadotrofin corionic
uman), Determinarea radiologic a receptorilor HCG, Testele personale de sarcin (home pregnancy tests),
Ultrasonografia, Radiografia coninutului uterin

12. Diagnostic clinic de sarcina in trimestrul al II-lea-inspectia

Inspecia
faciesului: cloasma (masca gravidic) reprezentat de hiperpigmentarea frunii, pomeilor,
regiunii periorbitare, evident mai ales la persoanele cu pigment intens (brunete),
intensificat de expunerile la soare
snilor, reeaua venoas Haller bine reprezentat; tuberculii Montgomery evideni,
hiperpigmentarea areolelor mamare primare, apariia areolelor secundare sub forma unor
zone radiare brune n jurul areolelor primare, eventual prezena de vergeturi (modificri ale
colagenului ca rspuns la adrenocorticosteroizi) sub forma unor mici benzi asemntoare cu
esutul cicatricial, alb-sidefii (de la sarcinile anterioare) sau violete (recente)
abdomenului, mrirea de volum determinat de o formaiune rotund ce proemin n etajul
inferior al abdomenului i depete ombilicul la sfritul trimestrului II (uterul gravid),
pigmentarea accentuat a liniei mediene supra i subombilical (linia nigra), deplisarea
moderat a cicatricii ombilicale i pigmentarea ei, vergeturi pe flancuri i n 1/3 superioar a
coapselor, uneori circulaie colateral evident; la inspecia atent se pot constata deformri
intermitente ale peretelui abdominal asemntoare celor induse de undele peristaltice
(micrile active ale ftului n uter).
13. Teste prenatale de rutina
Teste prenatale ce trebuie indicate de rutin: analiza sngelui (grup sanguin, Rh, Hb, Ht,
glicemie, serologie sifilis, anticorpi anti-toxoplasmatici); analiza sumar a urinii; citologia
cervico-vaginal; msurarea tensiunii arteriale. n situaii particulare se recomand teste
speciale

14. Modificari constatate prin inspectie in trim.al III-lea de sarcina

Inspecia
faciesului: cloasma (masca gravidic) este evident, prezenta la majoritatea gravidelor
snilor, cretere net n volum, reeaua venoas Haller evident, tuberculii Montgomery prezeni,
hiperpigmentarea areolelor mamare primare, existena areolelor secundare, vergeturi
abdomenului: mrirea de volum determinat de o formaiune ovoidal (uterul gravid),
hiperpigmentarea liniei mediene supra i subombilical, deplisarea cicatricii ombilicale i
pigmentarea ei precum i a altor eventuale cicatrici, vergeturi pe flancuri i n 1/3 superioar a
coapselor, circulaie colateral prezent; intermitent, sunt evidente micrile active ale ftului
organelor genitale externe: imbibiie edematoas, pigmentare accentuat a tegumentului perivulvar
membrelor inferioare: eventual edem discret, circulaie venoas evident sau varice, determinate
de compresiunea exercitat de uterul voluminos.

15. Enumerati perioadele si timpii nasterii

Perioadele nasterii:
I.Perioada de dilatare a colului
II.Perioada de expulzie a ftului
III.Perioada de expulzie(delivrenta) a placentei.
IV.Perioada a patra cuprinde orele ce urmeaza dupa delivrenta
Timpii nasterii:
1.angajarea la stramtoarea superioara(+flexiunea craniului-timp complementar )
2.coborarea in excavatie(+rotatia interna a craniului-timp complementar )
3.degajarea la stramtoarea inferioara,(cu deflexiunea craniului)

16. Parametii scorului APGAR

scor APGAR : de la 1 la 10; sub 7 sunt probleme; fiecare din cele 5 semne este notat cu 0 , 1 sau 2 i se
face suma lor; dac nu depete nota 8, se continu pn la 10-15-20 min.) :
- ritm cardiac (=120-140 bpm)
- respiraie (40 resp/min)
- tonus muscular
- reflex de iritabilitate
- culoarea tegumentelor i mucoaselor (piele roiatic n primele 2-3 zile de via)

17. Semne si simptome prezente in afectiunile neurologice

- cefalee, vertij, tulburari de mers, mobilitate redusa, forta musculare scazuta, pareze, paralizii, convulsii,
tremuraturi, dezorientare in timp si spatiu, pierderea memoriei

18. .Interventiile asistentilor in lehuzia fiziologica

- explic luzei importana ngrijirilor igienice pentru prevenirea infeciilor puerperale (dup natere)
- efectueaz toaleta local, schimbarea tampoanelor, observ lohiile (aspect, miros, culoare, cantitate);
observ aspectul plgii perineale, anunnd medicul n caz de modificri
- instruiete gravida s se autongrijeasc
- controleaz involuia uterin (scade cu 1-1,5 cm/zi), devenind organ intrapelvin dup 12 zile
Involuia uterin:
- msoar temperatura, pulsul, tensiunea arterial, pentru depistarea eventualelor complicaii
(hemoragii, infecii, tromboflebit)
- explic modul de instalare a secreiei lactate, a furiei laptelui care poate fi nsoit de creterea
temperaturii pn la 37,5C;
- instruiete luza s-i spele minile i snii nainte i dup supt, s evite prelungirea suptului pentru a
nu favoriza apariia ragadelor
- stimuleaz mobilizarea precoce a luzei pentru prevenirea complicaiilor
- ncurajeaz creterea cantitii de lichide din alimentaie;
- atenioneaz luza:
-s nu consume buturi alcoolice, excitante, ciocolat, cacao, ceai rusesc)
- s evite alimentele flatulente
-s nu consume alimente cu fibre n cazul leziunilor perineale pentru evitarea efortului de
defecaie
- efectueaz sondaj vezical n caz de retenie urinar n primele ore dup natere
- instruiete luza la externare:
- s-i menin o bun igien local, s foloseasc tampoane vulvare sterile
- s evite raporturile sexuale ase-opt sptmni
- s nu ia medicamente fr recomandare medical deoarece unele se elimin prin secreia lactat
- sftuiete familia s ajute mama n ngrijirea copilului, precum i n plan emoional, pentru a se
adapta noului rol

19. Interventiile asistentilor in lehuzia patologica

Intervenii pentru prevenirea i depistarea infeciei:
Tractului genital :
- Respectarea regulilor de asepsie i antisepsie
- igien riguroas post-partum
- pansamente aseptice
- Verificarea aspectului membrelor inferioare, asigurarea repausului pentru prevenirea accidentelor
tromboembolice n caz de tromboflebit
- Controlul temperaturii i pulsului; observarea discordanei dintre acestea
- Izolarea luzei bolnave
- La indicaia medicului - tratament cu antibiotice
Glandei mamare:
Reducerea duratei suptului, n caz de ragade - suspendarea alptrii concomitent cu golirea snului prin muls
- badijonarea fisurilor cu nitrat de Ag 1%, meninerea snilor la aer, evitarea frecrii
n caz de abces mamar, alptarea este ntrerupt, medicul evacueaz colecia; ngrijirea plgii

20. Primele ingrijiri acordate nn-lui(enumerare)

- aezarea nou-nscutului pe un cmp steril imediat dup expulzie
- aspirarea secreiilor din cavitatea bucal i nazal(cu sond Nelaton nr. 10 sau 12)
- legarea i secionarea cordonului ombilical
- evaluarea strii clinice
- acordarea ngrijirilor n caz de apnee tranzitorie, asfixie alb, asfixie albastr

21. Interventii necesare in timpul crizei epileptice

- daca criza s-a declansat, bolnavul nu mai poate fi parasit
- asistenta anunta medicul printr-o terta persoana
Ingrijirile urmaresc evitarea accidentarii bolnavului inconstient in timpul crizei.
- protejarea bolnavului prin reducerea convulsiilor cu forta este interzisa, intrucat poate sa se soldeze cu
fracturi si luxatii
- se vor indeparta din anturaj obiectele de mobilier si de alta natura, de care bolnavul s-ar putea lovi
- pentru evitarea traumatizarii limbii si a buzelor prin automuscare, se va aseza intre arcadele dentare un
obiect moale (de preferinta din cauciuc, care este bine sa fie tinut la indemana daca avem pe sectie un
bolnav epileptic), sau orice material textil
- daca bolnavul are proteze dentare, se va incerca indepartarea lor
- imprejurul bolnavului trebuie asigurate conditii de liniste , restul bolnavilor vor fi rugati sa paraseasca
salonul, retinand numai persoanele de specialitate
- asistenta trebuie sa pregateasca seringile si medicamentele anticonvulsivante, din care medicul va alege
pe cel mai corespunzator pentru cazul respectiv
Asistenta trebuie sa cunoasca bine semnele crizei epileptice, fiindca adesea pana la sosirea medicului,
criza convulsiva inceteaza si observatiile asistentei au valoare de diagnostic
- in timpul crizelor, pupilele bolnavului sunt dilatate si nu reactioneaza la lumina, semn care dispare
odata cu incetarea convulsiilor
- in timpul crizei, bolnavul adesea isi musca limba sau buzele si descarca involuntar vezica urinara.
22. Ingrijirea plagilor- Vaccinarea antitetanica de urgenta
Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuie tratate n mod special.
Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prin muctur de animale,
fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plag murdrit cu pmnt, praf de strad etc.
Msuri de protecie nespecific
- Curarea chirurgical a plgilor, Tratarea cu antiseptic (ap oxigenat, bromocet 1), Antibioterapie
Msuri de protecie specific
Se aplic difereniat:
La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreaz
A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singur doz). Nu se adm. ser antitetanic
Excepie fac politraumatizaii grav, cu stare de oc i hemoragie, la care se adm. n doz unic,
ser antitetanic 3000-15000 U.A.I.
La persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete se administreaz:
Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , n doz unic cu desensibilizare prealabil conform
schemei minimale.
Anatoxin tetanic (A.T.P.A.) i.m. n alt zon dect serul antitetanic - n doz de

0,5ml.

23. Proba compatibilitatii directe Jeanbreau

scop : - verificarea, n plus, dar obligatorie, a felului n care prirnitorul reacioneaz fa de sngele ce i se
introduce intravenos, prin transfuzie.
materiale:
- instrumentele i materialele necesare efecturii unei transfuzii (vezi transfuzia)
- medicamentele necesare pentru eventuale accidente posttransfuzionale
pacient
- psihic i fizic, ca pentru puncia venoas
execuia
- asistenta se spal pe mini
- mbrac mnui sterile
- instaleaz aparatul de transfuzie
- las s se scurg prin picurtor primii 20 ml de snge
- regleaz ritmul de scurgere la 10-15 picturi/minut, timp de 5 minute
- supravegheaz foarte atent pacientul timp de 5 minute
- dac apar semnele incompatibilitii de grup (senzaie defrig frison, cefalee, dureri lombare, tahicardie,
urticarie, congestia feei), ntrerupe transfuzia i anun medicul
- dac nu apar semnele incompatibilitii de grup, introduce din nou 20 ml snge n ritm mai rapid dup
care regleaz ritmul Ia 10-15 picturi/minut
- supravegheaz pacientul timp de 5 minute
- dac nu apar semnele incompatibilitii de grup, continu transfuzia n ritmul prescris.

24. Proba biologica Oelecker

Scop: deceleaz anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele donatorului
- pune n eviden incompatibilitatea n sistemul OAB, prezena de anticorpi imuni din sistemul Rh (dac
primitorul este Rho (D) negativ i are anticorpi anti-Rho (D), iar donatorul Rh-pozitiv a fost greit determinat
ca Rh-neg)
materiale:
- lame de sticl curate, degresate, uscate
- flaconul sau punga cu sngele de cercetat
- seringi i ace sterilizate
- pipete, mnui de protecie
- termostat, vat, alcool
pacient
Psihic i fizic ca la puncia venoas
execuia
-asistenta se spal pe mini
-mbrac mnuile sterile
- recolteaz snge prin puncie venoas
- introduce sngele la centrifug
- pune o pictur din plasma primitorului pe o lam peste care adaug eritrocite de la donator
- respect proporia de 1/10 ntre globule i ser
- citete rezultatul dup 5 minute, la rece
-adaug o pictur de papain i introduce la termostat timp de 30 minute

25. Manifestari de dependenta epilepsie

- cefalee violenta, ameteli, acufene, anorexie, bulemie, constipatie, flatulenta, tublurari urinare

26. Manifestari de dependenta in AVC

- hemiplegie sau hemipareza, tulburari senzitive (arsuri, furnicaturi, senzatie de caldura, rece, etc), tulburari
senzoriale (pierderea monoculara sau binoculara a vederii, scaderea acuitatii vizuale, diplopie), tulburari de
vorbire, tulburari sfincteriene

27. Stabiliti obiectivele de ingrijire la un pacient cu accese epileptice subintrante

- amplasarea bolnavului intr-o camera linistita, ferit de excitanti externi, in semiobscuritate, la
temperatura potrivita. Patul trebuie sa fie prevazut cu aparatoare laterale
- asigurarea medicamentelor tranchilizante, hipnotice, antispastice, narcotice, decontracturante si
curarizante alese de medic si aistarea sau administrarea medicamentelor pe caile indicate
- controlul permeabilitatii cailor respiratorii, cu o atentie deosebita la caderea protezelor dentare in
trahee, si indepartarea secretiilor traheo-bronsice cu tampoane sau prin aspiratie. La nevoie asigurarea
administrarii de O
- daca in timpul convulsiilor se instaleaza o stare de hiperpirexie, aceasta se va combate prin impachetari
reci si medicamente antitermice in solutii
- dupa emisia involuntara de urina, se poate instala o retentie de urina in cursul acceselor prelungite, ceea
ce trebuie cunoscut din timp si evacuat. Globul vezical poate constitui un excitant in plus care intretine
starea convulsiva
- daca starea convulsiva nu cedeaza, bolnavul se supune anesteziei generale si tratamentului
decontracturant cu medicamente curarizante, sub controlul respiratiei asistate

28. Manifestari de dependenta in scleroza in placi

- pareze spastice cu hiperreflectivitate, tulburari vizuale majore
- manifestari vestibulare(vertij, ameteli), fenomene cerebeloase (voce sacadata, tremor intentional)
- adesea tulburari psihice, stari depresive, hipersensibilitate, anxietate sau din contra, o stare
inexplicabila de euforism pana la puerilism

29. Interventiile asistentilor in scleroza in placi

Interventii in perioada acuta bolii
- in timpul puseelor acute, repaus la pat. Repausul fizic trebuie asociat cu repausul psihic
- schimbarea pozitiei bolnavului, intretinerea bolnavului in stare curata si uscata pentru prevenirea
escarelor
- daca bolnavul are retentie urinara, incontinenta urinara trebuie aplicata sonda vezicala permanenta
- alimentele sa fie de consistenta pastoasa, iar alimentatia sa se faca numai in prezenta asistentei
- daca apar tulburari respiratorii, trebuie chemat imediat medicul
- masaj , miscari pasive si apoi miscari active pentru reabilitarea functionala a membrelor
Interventii in perioada remisiunilor
- aplicarea tratamentului (antiinfectios, desensibilizant, vasodilatator, antiinflamator cu preparate de
cortizon, medicatie imunosupresiva, roboranta si anabolizanta)
- gimnastica medicala
- sustinerea moralului bolnavilor

30. Stabiliti diagnosticele de nursing pentru un pacient cu scleroza in placi

- dificultatea de a pastra o buna postura si de a se misca datorita afectarii functiei motorii manifestata prin
pierderea echilibrului si in unele cazuri prin paralizie trecatoare a unui membru
- dificultatea de a fi curat, a-si proteja tegumentele datorita imposibilitatii controlului sfincterului vezical
caracterizata prin incontinenta urinara
- dificultatea de a respira datorita aspiratiei de saliva din timpul accesului epileptic manifestata prin tuse
- uneori apare dificultatea de a elimina datorita afectarii muschilor si nervilor care ajuta la functionarea normala
a tractului urinar manifestata prin retentie urinara.

31. Manifestari de dependenta ale pacientilor cu encefalita

- Simptomele cheie sunt febra, cefaleea severa si confuzia.
-sensibilitate anormala la lumina -greata si varsaturi -rigiditatea cefei si a spatelui -lipsa energiei,
incetineala-ameteala-convulsii sau tremor -schimbari ale personalitatii -pierderi ale memoriei
-dificultati la invatare si in intelegere -neliniste, nervozitate

32. Probleme de dependenta la pacientii cu paranoia

- pacientul delireaza, are dificultati de concentrare, tulburari de somn, halucinatii, dezorganizare

33. Diagnostice de nursing la pacientii cu schizofrenie

- dificultatea de a comunica datorita dezorganizarii limbajului si gandirii manifestata prin trecerea rapida de la o
idee la alta, neterminand ideea inceputa, raspunsuri imprecise, inexacte sau total fara legatura cu subiectul
- imposibilitatea evitarii pericolelor si de a se reliza datorita comportamentului dezorganizat si retragerii sociale
manifestate prin actiuni care nu par sa aiba un scop clar, gesturi care nu au sens, instrainarea fata de familie,
prieteni sau activitati sociale, dificultatea de a incepe sau de a termina o activitate

34. Interventiile asistentilor la pacientii cu dementa

- atitudinea corespunzatoare terapeutica a asistentei poate contribui in mare masura la linistirea
bolnavilor si ameliorarii starii lor. O atitudine ostila sau de indiferenta fata de bolnav manifestata prin
desconsiderarea afirmatiilor sau pretentiilor bolnavului, prin dezacordul fata de acuzele si modul de
gandire al celor ingrijiti, prin franarea lor de a-si expune ideile in cursul convorbirilor, prin inundarea lor
cu sfaturi, prin dorinta de a-i lamuri cu orice pret asupra ideilor proprii privind modul cum ar trebui sa se
comporte, intrerupe orice relatie cu bolnavul care se retrage si nu mai poate fi influentat nici dupa
schimbarea atitudinii personalului fata de el

35. Probleme de dependenta la pacientul cu depresie psihica

- tristete profunda, scaderea activitatii intelectuale, scaderea activitatii motorii
- idei delirante de inutilitate si de autoacuzare
- imobilitate psihointelectuala, gandire lenta, latenta mare la elaborarea raspunsului la intrebari, voce
soptita, umeri cazuti, priveste in pamant (nu-si priveste interlocutorul).
- apare dorinta de sinucidere, dar bolnavul nu actioneaza in acest sens (lipsa capacitatii de a trece de la
idei la fapte)

36. Diagnostice de nursing in depresia psihica

- dificultatea de a comunica din cauza scaderii activitatii intelectuale manifestata prin gandire lenta,
laten mare la elaborarea raspunsului la intrebari
- greutatea de a se realiza datorita ideilor delirante si scaderii activitatii motorii manifestata prin
sentiment de inutilitate, autoacuzare, dorinta de sinucidere, dar neactionand in acest sens

37. Administrarea medicamentelor la pacientii cu afectiuni psihice

- administrarea precisa si constiincioasa a medicamentelor este o pretentie majora nu numai a procesului
de vindecare, dar si a activitatii de prevenire a starilor agresive, necontrolabile
- asistenta trebuie sa fie ferma in administrarea medicamentelor si nu trebuie sa se lase influentata de
pretentiile nefondate ale bolnavilor
- este foarte important ca bolnavii sa fie serviti numai in doze unice de medicamente, pe care le inghit in
fata asistentei. In unele cazuri, asistenta trebuie sa controleze cavitatea bucala a bolnavului pentru a se
asigura ca acesta a inghitit medicamentele
- in general se folosesc medicamente psihotrope: anxiolitice, hipnotice, antipsihotice, antidepresive si
stimulante, antiparkinsoniene si antiepileptice

38. Consultatia prenatala

Trebui sa cuprinda toate cele trei etape ale profilaxiei; primara- de evitare a aparitiei imbolnavirii. Secundara- de
stabilire a diagnosticului si tratamentului cat mai precoce si corect. Teriara- de evitare sau agravare a complicatiilor.
Depistarea sarcinii si luarea in evidenta trebuie sa fie realizate cat mai precoce, daca este posibil, din primele saptamani.
Consultatia prenatala, in baza indicatiilor Ministerului Sanatatii si Familiei, se realizeaza in mod obisnuit ; intre
saptamanile 12 si 28 si bilunar, intre saptamanile 29 si 40
Obiective;
1. depistarea si tratarea bolilor coexistente ; cardiopatii, tuberculoza, nefropatii, lues, SIDA, diabet etc.
evaluarea starii de sanatate a femeiii;
2. depistarea si tratamentul precoce al complicatiilor sarcinii; disgravidii precoce si tradive, amentare de
avort sau nastere prematura , placentapraevia, anemii, hidramnios
3. depistarea si luarea unor masuri corespunzatoare pentru evitarea unor complivatii posibiule ale travaliului;
disproportiile cefalo-pelvine, prezentatii distotice, sarcini multiple;
4. depistarea si tratamentul unor boli care pot afecta fatul ; incompatibiliatea Rh insuficienta placentara;
5. puericultura intrauterinapentru nasterea unui copli eutrofic;
6. depistarea unor factori de peristaza; pregatirea fizica si psihica pentru nasterea si pentru crestera
armonioasa a copilului.

39.Pregatirea pacientelor pentru nasterea normala

40. Obiectivele ingrijirilor postoperatorii in afectiunile ginecologice

Obiectivele specifice urmresc ca pacienta:
s aib o respiraie normal, s i se asigure o ventilaie adecvat pentru prevenirea complicaiilor pulmonare
s-i pstreze funcia cardio-circulatorie la un nivel corespunztor, s aib o bun circulaie periferic
s-i menin, n limite optime, balanul hidro-electrolitic
s elimine normal
s fie capabil s accepte noua sa imagine corporal.

41. Probleme de dependenta,obiective si interventii la pacienta cu placenta praevia

Probleme
pericol de traumatizare a fatului * posibila alterare a ritmului cardiac matern din cauza hemoragiei
Obiective
* sa nu sangereze* sa nu fie compromis copilul
Interventii
Asistenta
* supravegheaza permanent gravida in teritoriu, o sfatuieste sa se interneze obligatoriu in spital la aparitia
sangerarii, unde va ramane pana la nastere
* in spital;
* urmareste prezenta durerii si a contractiilor uterine * asigura repausul obligatoriu la pat
* supravegheaza evolutiasangerarii * la indicatia medicului administreaza antispastice si tocolitice
* pregateste gravida pentru operatia cezariana

42. Probleme de dependenta,obiective si interventii in disgravidia tardiva

* deficit de cunostinte in legatura cu factorii de risc, severitatea bolii
* posibila vatamare a mamei si copilului
* alimentatie insuficineta
* alterarea confortului din cauza cefaleei
* alterarea eliminarilor
* anxietate din cauza necunosterii evolutiei
* inadaptare la rol ( nu respecta regimul)
* acumulare excesiva de lichide ( edeme)
Obiective
* sa cunosca boala gravidica, sa colaboreze pentru prevenirea eclapsiei
* sa raporteze zilnic asistentei propriile observatii legate de cresterea sau scaderea edemelor,diureze, confort
* sa relateze medicului modificarile starii sale
* sa demonstreze ca a inteles necesitatea reducerii consumului de sare; urmeaza regimul prescris
* gravida sa inteleaga cauzele edemelor, sa cunosca semneletoxemiei gravidice
Interventii
* depistarea factorilor de risc cu ocazia controalelor prenatale
* explicarea modului de actiune a factorilor de risc
* instruirea gravidei sa-si controleze zilnic greutatea
* raportarea manifestarilor legate de sistemul nervos central; tulburari de vedere, cefalee, greturi, varsaturi,
convulsii
* explicarea importantei reducerii sarii din alimentatie
* prelungirea repausului
* sfatuirea gravidei sa se interneze pentru a evita compromiterea sarcinii si complicatii post-partum
* asigurarea linistii si a odihnei,a comfortului psihic
* medicamente- la indicatia medicului
in convulsii
* izolare, liniste
* introducerea unui departator de gura, o spatula linguala, sau o coada de lingura infasurata in material
textil intre arcadele dentare pentru a nu-si musca limba
* pozitie care sa asigure respiratia
* montarea unei sonde urinare
* prinderea unei vene
* oprirea convulsiilor
* grabirea nasterii

TEHNICI

1. Inj. i.m. :scop , accidente,incidente

Scop terapeutic
Incidente si accidente

- durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
- paralizia prin lezarea nervului sciatic - hematom prin lezarea unui vas
- ruperea acului, embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase
2.

Inj iv : scop,accidente,incidente
Scop
-terapeutic -explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic
Accidente si incidente
- injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere
- flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
- valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe
- hematom prin strapungerea venei, ameteli,lipotimie,colaps
- embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular sau prin
gresirea caii de administrare a solutiilor uleioase. Se produce decesul bolnavului

3. Injectia sc : definitie, mat necesare

Prin injectia subcutanata se pot introduce in organism substante medicamentoase izotonice lichide
nedureroase prin intermediul unui ac care patrunde in tesutul celular subcutanat
Materiale necesare
Seringi 2-5ml, ace 4-5cm, tampoane, solutie dezinfectanta, substanta de injectat

4. Inj id : definitie, scop , tehnica

Reprezinta introducerea unei substante medicamentoase izotonice in organism cu ajutorul unui ac in
stratul dermic.
Tehnica
Spalare pe maini cu apa si sapun. Se ataseaza acum la seringa, deschidem fiola si aspiram continutul,
dezinfectam tegumentul cu un tampon imbibat in alcool. Se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele
si indexul mainii stangi. Seringa va fi tinuta in mana dreapta, acul cu bizoul in sus. Se introduce acul
pana cand dispare orificiul bizoului. Se injecteaza lent substanta in grosimea dermului. Se observa
formarea unei papule albe la locul unde se acumuleaza lichidul avand aspectul cojii de portocala, cu un
diametru de 5-6mm si o inaltime de 1-2mm. Dupa injectarea substantei, se retrage brusc acul fara a
tampona cu alcool locul injectiei.
5.

Sondajul vezical
Materiale necesare
Stativ cu 1-2 eprubete sterile, medii de cultura, sonde Folley sterile, 2 seringi x20ml, manusi de cauciuc
sterile, solutie dezinfectanta de oxicianura de mercur1/5000, 2 pense hemostatice, tavita renala, ulei de
parafina steril, musama si aleza.
La femei
Spalare pe maini cu apa si sapun, dezinfectare cu alcool. Asistenta imbraca manusile sterile. Va sta in
partea dreapta a bolnavei. Cu policele si indexul mainii stangi indeparteaza labiile si evidentiaza meatul
urinar, Cu un tampon imbibat in oxicianura de mercur se sterge meatul urinar de sus in jos si niciodata
invers. Operatiunea se repeta de 3-4 ori de fiecare data cu alt tampon. Se tine sonda in mana dreapta, se
introduce in meatul urinar cu varful orientat spre simfiza pubiana. Se introduce circa 4-5 cm, la capatul
liber al sondei trebuie sa apara primele picaturi de urina care se vor scurge in tavita renala. In continuare
se goleste vezica urinara intr-un recipient dinainte pregatit in functie de scopul sondajului.
La barbati
Spalare pe maini cu apa si sapun. Se imbraca manusile de cauciuc sterile. Se spala bine glandul cu apa si
sapun. Se dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si tampoane de oxicianura de mercur de 2-3 ori.
Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrefiaza pe toata lungimea ei. Se prinde penisul si se aduce in
pozitie verticala, iar cu mana dreapta se introduce sonda prin meatul urinar cu varful privind spre
simfiza pubiana circa 12cm. Cand sonda a ajuns in vezica urinara, prin capatul liber incepe sa se scurga
urina care se capteaza in tavita renala sau in eprubete. Cand vezica s-a golit, se indeparteaza sonda.
Spalare pe maini cu apa si sapun. Dezinfectare cu alcool. Reorganizarea locului de munca.

6. Spalatura gastrica
Materiale : de protecie:- 2 oruri din material plastic - muama, travers - prosoape
sterile- sonda gastric Faucher - 2 seringi de 20 ml- casoleta cu mnui de cauciuc - pens hemostatic

nesterile- can de sticl sau de metal de 5 l - plnie, ap cald la 25-26C

- recipient pentru captarea lichidului (gleat, lighean)- scaun
medicamente- crbune animal, alt antidot la indicaia medicului
pregtirea pacientului
psihic:- se anun i se explic importana examenului i a colaborrii sale
fizic:- se aeaz pacientul pe scaun i se protejeaz cu un prosop n jurul gtului
- se aeaz orul de cauciuc
- se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)
- i se ofer tvia renal i este rugat s i-o in sub brbie (pentru captarea salivei i pentr
imobilizarea pacientului)
execuie
- asistenta se spal pe mini, mbrac mnui sterile i orul de cauciuc
- umezete sonda, se aeaz n dreapta pacientului i i fixeaz capul ntre mn i torace
- cere pacientului s deschid gura, s respire adnc
- introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina limbii invitnd
pacientul s nghit
- prin deglutiie, sonda ptrunde n esofag i prin micri blnde de mpingere ajunge n stomac (la marcajul 4050 cm la arcada dentar)
- la captul liber al sondei se adapteaz plnia i se aduce la nivelul toracelui pacientului
- se verific temperatura lichidului de spltur i se umple plnia
- se ridic plnia deasupra capului pacientului
- nainte ca ea s se goleasc complet, se coboar cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului n poziie vertical
pentru a se aduna n ea lichidul din stomac
- se golete coninutul plniei n vasul colector
- se repet operaia pn ce lichidul este curat, limpede, fr resturi alimentare sau substane strine
- se ndeprteaz plnia i se penseaz captul liber al sondei dup care se extrage cu atenie, pentru a se
mpiedica scurgerea coninutului ei n faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient
pregtirea produsului pentru examen de laborator
- dac spltura s-a efectuat pentru eliminarea unor substane toxice ingerate accidental sau voluntar, tot
ceea ce s-a evacuat din stomac se va pstra pentru examinarea de ctre medic, iar un eantion va fi trimis
la laborator
ngrijirea ulterioar a pacientului
- i se ofer un pahar cu ap s-i clteasc gura
- se terg mucozitile de pe fa i brbie
- se ndeprteaz tvia renal i orul
- se aeaz pacientul n poziie comod
reorganizarea i notarea n f.o.

7. Spalatura oculara
materiale
de protecie : prosoape

sterile - comprese, tampoane de vat - undin sau alt recipient picurtor

- ap bicarbonatat 22
pacient
psihic:
- se anun pacientul - i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii
fizic:
- se aeaz pacientul n poziie eznd, cu capul aplecat pe spate, cu privirea n sus
- se protejeaz ochiul sntos cu o compres steril - se protejeaz cu un prosop n jurul gtului
- se aeaz tvia renal lipit de gt, de partea ochiului ce urmeaz a fi splat (susinut de bolnav
sau ajutor)
- dac starea general nu permite poziia eznd, pacientul va sta n decubit dorsal sau lateral, cu capul
aplecat napoi
execuie
- particip dou asistente: una supravegheaz pacientul i-l menine n poziia aleas, cealalt efectueaz
tehnica - se spal pe mini; se dezinfecteaz
- verific temperatura lichidului de spltur: 37C (temperatur mai joas declaneaz reflexul de
nchidere a pleoapelor)
- aeaz pe cele dou pleoape cte o compres mbibat n soluia antiseptic de splare
- deschide fanta palpebral cu degetele minii stngi i toarn ncet lichidul din undin (sau alt
recipient) n sacul conjunctival, evitnd corneea
- solicit pacientului s roteasc ochiul n toate direciile
- repet tehnica la nevoie i verific prezena corpilor strini n lichidul de spltur (cnd este cazul)
- ndeprteaz tvia renal

8. Spalatura auriculara
materiale
- de protective - dou oruri de cauciuc- muama, prosop, alez
- sterile- sering Guyon, vat- lichidul de spltur la 37C- soluia
medicamentoas prescris - soluie de bicarbonat de sodiu 1
- nesterile - mas de tratamente - tvi renal - scaun
pregtirea pacientului
psihic:- se anun pacientul- i se explic scopul tehnicii
fizic:
- n cazul dopului de cerumen, cu 24 ore nainte se instileaz n conductul auditiv extern de 3 ori pe zi
soluie de bicarbonat de Na n glicerin 1/20
- n cazul dopului epidermic se instileaz soluie de acid salicilic 1 % n ulei de vaselin
- n cazul corpilor strini hidrofili (boabe de legume i cereale), se instileaz alcool
-n cazul insectelor vii se fac instilaii cu ulei de vaselin, glicerin sau se aplic un tampon cu
alcool cu efect narcotizant
- pacientul se aeaz n poziie eznd pe scaun - se protejeaz cu prosopul i orul
- se aeaz tvia sub urechea pacientului care va ine capul nclinat spre tvi
execuie
- asistenta se spal pe mini i mbrac orul de cauciuc
- verific temperatura lichidului de spltura i ncarc seringa Guyon
- cere pacientului s deschid gura (conductul se lrgete i coninutul patologic se ndeprteaz mai uor)
- trage pavilionul urechii n sus i napoi cu mna stng, iar cu
dreapta injecteaz lichidul de spltur spre peretele postero-superior i ateapt evacuarea
- operaia se repet la nevoie
- se usuc conductul auditiv extern
- medicul controleaz rezultatul splturii prin otoscopie
- se introduce un tampon de vat n conduct
- se aeaz pacientul n decubit dorsal 1/2-1 or
- se examineaz lichidul de spltur
reorganizarea i notarea n f.o.
- se noteaz tehnica i rezultatul splturii (corpi strini extrai etc.)

9. Spalatura vaginala

Materiale necesare:paravan pentru izolarea bolnavului de restul salonului daca spalatura se efectueaza
in salon, tavita renala, vata, canula vaginala din sticla sau ebonita lunga de 15-20cm usor incurbata in
unghi obtuz cu varful bombat si prevazut cu orificii atat in varf cat si de jur imprejur sub forma de
rozeta, musama si aleza, plosca, apa si sapun pentru toaleta organelor genitale, solutie medicamentoasa
circa 2l pentru spalatura, care poate fi: solutie de cloramina 0,5-1%, solutie slaba de permanganat de
potasiu, apa oxigenata.
Tehnica
Spalare pe maini cu apa si sapun. Se adapteaza canula la tubul irigatorului si se goleste de aer lasand sa
se scurga apa prin tubul irigatorului in plosca. Se aseaza irigatorul la o inaltime de 50-75cm in raport de
simfiza pubiana. Se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase. Cu degetele mainii drepte
se indeparteaza labiile mari si mici si se descopera orificiul de intrare in vagin. Se introduce canula cu
robinetul deschis si cu fluxul de apa se introduce in vagin. Canula se introduce in directia inauntru prin
miscari rotative circa 10-11cm pana cand intampina rezistenta fundului de sac posterior al vaginului. Se
spala bine fundul de sac posterior al vaginului si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului.
Canula se scoate din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca pentru a impiedica patrunderea aerului in
vagin. Dupa terminarea tehnicii se usuca regiunea genitala a bolnavului cu prosop curat si vata uscata,
se indeparteaza musamaua, aleza si plosca. Ajutam bolnavul sa se imbrace, se aeriseste salonul, se
aseaza bolnavul comod in pat.

10. Recoltarea sangelui pentru hemocultura

materiale
de protecie: masc de tifon, mnui sterile
sterile: sering a 20 cm3, ace pentru puncie venoas, casolete cu pense, tampoane i comprese, cmp, ap i
spun
medii de cultur: dou recipiente cu : bulion citrat, geloz semilichid
nesterile: lamp de spirt, chibrituri
soluii dezinfectante: alcool iodat, tinctur de iod, eter
pacient
pregtire psihic: se anun i se explic necesitatea tehnicii
pregtire fizic: se spal regiunea plicii cotului , se degreseaz cu eter , se aseptizeaz cu alcool
execuie
Se face de ctre dou asistente:
Prima asistent spal, degreseaz i dezinfecteaz regiunea, cealalt asistent mbrac mnuile sterile, aeaz
cmpul steril, aseptizeaz regiunea cu iod.
Prima asistent aplic garoul la 10-12 cm de locul punciei, aprinde lampa de spirt, mbrac mnui sterile,
servete seringa n condiii aseptice, apoi cealalt asistent ia seringa i efectueaz puncia venoas, aspir 20 ml
de snge ; prima asistent desface garoul, cealalt retrage seringa. Prima asistent aseptizeaz locul punciei ,
flambeaz dopul i gura balonului; cealalt nsmneaz: 2ml n eprubet cu geloz , 10ml n bulionul citrat.
Prima asistent flambeaz din nou gura balonului, dopul i nchide eprubeta, cealalt omogenizeaz prin micri
de nclinare i redresare.
Pregtirea produsului pentru laborator
- se eticheteaz cu data , ora , temperatura (se pot recolta mai multe probe n 24 h)
- se trimit imediat la laborator i se pun la termostat la 37C
- se noteaz n foaia de observaie data i numele persoanei care a recoltat
Se reorganizeaz locul.
11. Recoltarea sangelui pentru Hl , Ht

12. PEV definitie, accidente ,incidente

Perfuzia intravenoas - introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur, a soluiei medicamentoase
pentru reechilibrare hidroelectrolitic, hidroionic i volemic a organismului.
Accidente
hiperhidratarea (la cardiaci poate provoca edem pulmonar acut) - se reduce ritmul sau se ntrerupe
perfuzia, se administreaz tonicardiace
embolia gazoas - prin ptrunderea aerului n curentul circulator (atenie la utilizarea perfuziilor sub
presiune, cnd se folosete para de cauciuc)
revrsarea lichidului n esuturile perivenoase poate da natere la flebite, necroze
coagularea sngelui pe ac sau canul - se previne prin perfuzarea lichidului cu soluie de heparin

13. Tubajul duodenal-definitie,scop

Def. Sondajul sau tubajul duodenal const din introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o
comunicare ntre duoden i mediul exterior.
Scop: explorator -extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric, bil (A, B, C), suc pancreatic i
secreie proprie
- aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice
- descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziia chimic
sau morfologic a sucurilor extrase prin sondaj
-evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare
-

terapeutic
drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare
sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali, ajungnd prin vena
port n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreun cu bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei enterohepatice
alimentie artificial
- se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul
pacienilor incontieni sau cu imposibilitate de nghiire
aspiraie continu
- n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale
- dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)

14. Recoltarea urinii pt urocultura

recoltarea urinei pentru urocultur la jumtatea miciunii
- urocultura stabilete prezena bacteriilor n urin
- se recolteaz urina de dimineaa (concentraie mare de germeni), n absena unui tratament cu perfuzii
(efect de diluie)
- nainte de nceperea tratamentului cu antibiotice, se spal minile cu atenie i se usuc cu prosop
curat
- prima cantitate de urin emis, aproximativ 50 ml, se elimin la toalet sau n bazinet, apoi fr s se ntrerup
jetul urinar, se recolteaz aproximativ 5 ml urin ntr-o eprubet steril
- se flambeaz gura eprubetei nainte i dup recoltare
- se astup repede cu dopul
- se transport la laborator sau se nsmneaz direct pe mediul de cultur i se introduce la thermostat

15. Recoltarea scaunului pt coprocultura

Materiale necesare- material de protectie pentru pacient si pat- bazinet steril- material pentru toaleta
perianala- coprocultor cu sau fara mediu de cultura- tub cu tampn sterile montat pe porttampon- sonda
Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie- banda adeziva transparentascotchpentru oxiuri
- port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva- pentru sugari scutec sterilizat
- purgative saline- etichete- formulare pentru analize laborator
Executie recoltare din scaun spontan sau provocat
- colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la
pregatirea pacientului
- se protejeaza patul cu musama,aleza
- se aseaza bazinetul sub bolnav
- se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut de mucus ,puroi,
sange
- se introduce lingurita in recipient
- in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza ,se recolteaza o portiune din materiile fecale
pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziu recoltarea din rect cu tampon steril
- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
- se asigura intimitatea pacientului
- se aseaza pacientul in decubit lateral stang
-se imbraca manusi de protectie
-se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun
- se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect
- se introduce aplicatorul eprubeta
- se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala mainile
- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul.

16. Colecistografie

materiale necesare
prnz compus din ou, smntn i unt cu pine sau 50 g ciocolat
crbune animal
triferment
substan opac (Razebil sau acid iopanoic)
antihistaminice
Materialele pregtite se transport lng pacient.
psihic
-se anun pacientul i i se explic necesitatea efecturii tehnicii
fizic
- se administreaz pacientului cu 2-3 zile naintea examinrii, crbune animal de 3 x / zi, cte 2 tablete i
regim hiperprotidic
- cu 1-2 zile naintea efecturii colecistografiei se administreaz pacientului un regim dietetic uor digerabil,
evitnd alimentele cu coninut bogat n celuloz i hidrocarbonate concentrate
- n ziua precedent examenului, la orele 12, se administreaz pacientului un prnz compus din ou, smntn
i unt cu pine (provoac contracii puternice i golirea vezicii biliare); dac acest prnz provoac accese
dureroase, el poate fi nlocuit cu 50 g ciocolat sau cu un sondaj evacuator
-dup mas se efectueaz pacientului o clism evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de mueel cldu, pentru
evacuarea gazelor din colon
- se testeaz tolerana la Razebil:dup mas, la orele 16, se administreaz pacientului o tablet c a r e se
dizolv pe limb; se supravegheaz pacientul pentru a se observa dac nu are hipersensibilitate la iod
a. dac apare roea , senzaie de arsuri, furnicturi, tahicardie, greuri, urticarie, ameeli, stare de ru general,
pacientul are hipersensibilitate la iod i se ntrerupe administrarea
b. dac pacientul suport bine iodul (nu apar simptomele de intoleran), la 2 0 - 3 0 m i n u t e se administreaz
celelalte trei tablete Razebil, n decurs de 5 minute
- se aeaza pacientul n decubit lateral drept, timp de 30-60 de minute
- nainte de a se efectua radiografia se efectueaz pacientului nc o clism evacuatoare
- pacientul este condus la serviciul de radiologie (dup 14-16 ore i respectiv 10-14 ore, cnd vezicula biliar se
umple cu substana de contrast)
- pacientul va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa de examinare. n cazul n care vezicula biliar nu s-a
umplut cu substan opac, se mai administreaz 4 tablete de Razebil (sau 6 tablete de acid iopanoic), iar
examinarea se repet a 3-a zi
-se administreaz prnzul Boyden (2 glbenuuri de ou frecate cu 30g zahr sau 50g ciocolat)
-se efectueaz radiografii n serie, la interval de 30-60-90 de minut

17. EKG ,tehnica de lucru

Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaz pe prile moi ale extremitilor plcile de metal ale electrozilor.
Sub placa de metal a electrozilor se aeaz o pnz nmuiat ntr-o soluie de electrolit (o lingur de
sare la un pahar de ap) sau past special pentru electrozi.Cei 10 electrozi (4 pentru membre i 6
precordiali) se fixeaz pe bolnav n felul urmtor:
- montarea electrozilor pe membre:
rou = mna dreapt; galben = mna stng; verde = picior stng; negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali
V1= spaiul IV intercostal, pe marginea dreapt a sternului
V2 = spaiul IV intercostal, pe marginea stng a sternului
V3 = ntre V2 i V4
V4 = spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular (apex)
V5 = la intersecia de la orizontala dus din V4 i linia axilar anterioar stng
V6 = la intersecia dintre orizontala dus din V4 i linia axilar mijlocie stng

18. Tehnica pansamentului tipuri de pansamente

Pansament protector
Pansament absorbant
Pansament compresiv
Pansament ocluziv
Pansament umed

19. Punctia rahidiana-definitie,scop,materiale si instrumente

Puncia rahidian reprezint ptrunderea cu un ac n spaiul subarahnoidian, printre vertebre.
Scop
Explorator
- msurarea presiunii LCR
- recoltarea lichidului n vederea examenului macroscopic i de laborator
- injectarea de substane radioopace pentru examenul radiologic al mduvei (aer sau substane pe baz de
iod)
terapeutic
- decomprimare n caz de HIC
- introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor imune n spaiul subarahnoidian
anestezic - introducerea substanelor anestezice = rahianestezia
pregtirea punciei
materiale
- pentru dezinfecia pielii tip III
- instrumente i materiale sterile, ace lungi cu diametrul 1-1,5 mm cu mandrin, seringi, ace i sering
pentru anestezie, cmpuri chirurgicale, comprese i tampoane, mnui de cauciuc, pense hemostatice, anatomice
- alte materiale: eprubete, lamp de spirt, tavi renal, manometru Claude
- medicamente - anestezice locale; pentru rahianestezie, antibiotice, citostatice, seruri imune, preparate
cortizonice
Materialele se aleg n funcie de scopul punciei.

20. Toracocenteza definitie, scop , materiale si instrumente

Puncia pleural sau toracocenteza reprezint stabilirea unei legturi ntre cavitatea pleural i mediul
exterior prin intermediul unui ac.
Scop
explorator
-punerea n eviden a prezenei lichidului pleural
-recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativ i calitativ
terapeutic
-evacuarea lichidului
-administrarea medicamentelor n cavitatea pleural (antibiotice, citostatice) dup splarea cavitii
materiale
- de protecie a patului- pentru dezinfecia tegumentului - tip III
- instrumente i materiale sterile: 2 - 3 ace de 10 cm lungime, cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20 - 50 ml,
sering de 5 ml i ace pentru anestezie, pense, mnui, cmp chirurgical, tampoane, comprese
- alte materiale: romplast, eprubete, lamp de spirt, aparate aspiratoare (Dieulafoy sau Potain), recipiente
pentru colectarea lichidului, tvi renal - medicamente: atropin, morfin, anestezice
- materiale pentru reacia Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml ap distilat, soluie de acid acetic glacial,
pipete
21. Paracenteza definitie, scop , materiale si instrumente
Def. Puncia abdominal sau paracenteza const n traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar n
diferite scopuri.
Scop
Explorator -Punere n eviden a prezenei lichidului peritoneal
- Recoltarea lichidului i examinarea sa n laborator pentru stabilirea naturii sale
Terapeutic
- Evacuarea unei colecii libere de lichid n ascitele masive - Pentru efectuarea dializei peritoneale
Materiale
- de protecie a patului pe care se execut puncia- pentru dezinfecia tegumentului tip III
- instrumente i materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 3-4mm cu un mandarin ascuit i unul bont de
rezerv, seringi de 5 i 20 ml, ace de 5-6 mm, bisturiu, pense hemostatice, camp chirurgical, mnui
chirurgicale, comprese, tampoane, tuburi prelungitoare
- pentru recoltarea i colectarea lichidului, eprubete, cilindru gradat, gleat gradat de 10 l - pentru ngrijirea locului
punciei - cearaf mpturit pe lungime, romplast
- substane medicamentoase, anestezice locale, tonice-cardiace - paravan, tvi renal

22. Clisma evacuatorie- materiale si instrumente, tehnica

materiale
- de protecie- paravan, muama, alez, nvelitoare
- sterile- canul rectal- casolet cu comprese- par de cauciuc pentru copii
- nesterile -stativ pentru irigator- irigatorul i tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime i 10 mm diametru
- tvi renal, bazinet- ap calda la 35C-37C (500-1000m1 pentru aduli, 250 ml pentru adolesceni, 150 ml
pentru copil, 50-60 ml pentru sugari)
- sare (1 linguri la un litru de ap) - ulei (4 linguri la 1 litru de ap) sau
- glicerin (40 gr la 500 ml) - spun (1 linguri ras la 1 litru)
- medicamente
- soluii medicamentoase n cantitatea i concentraia cerut de medic
- substan lubrifiant (vaselin)
clisma evacuatoare simpl:
- se fixeaz canula la tubul irigatorului i se nchide robinetul
- se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacueaz aerul i prima coloana de ap
- se lubrifiaz canula cu o compres de tifon
- se fixeaz irigatorul pe stativ
- asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz
- ndeprteaz fesele pacientului cu mna stng
- introduce canula prin anus n rect (cu mna dreapt) perpendicular pe suprafaa subiacent, cu vrful ndreptat
nainte n direcia vezicii urinare
- dup ce vrful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i se ndreapt vrful n axa ampulei
rectale
- se introduce canula 10-12 cm
- se deschide robinetul sau pensa i se regleaz viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50
cm deasupra patului pacientului
- pacientul este rugat s respire adnc, s-i relaxeze musculatura abdominal, s rein soluia 10-15 minute
- se nchide robinetul nainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului de scurgere
- se ndeprteaz canula i se aeaz n tvia renal
- pacientul este adus n poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a uura ptrunderea apei la o
adncime mai mare ; se capteaz scaunul la pat sau la toalet

23. Urografia definitie , materiale si instrumente, accidente , incidente

Def. metod curent de examinare morfofuncional a rinichilor i cilor urinare, utilizndu-se substane
iodate hidrosolubile administrate intravenos.
Indicatii si contraindicatii - urografia intravenoasa (U.l.V.), examenul radiologic clasic al aparatului urinar. El
este examenul cel mai indicat in numeroase boli urinare, in particular infectia urinara, hematuria (prezenta de
sange in urina), colicile nefretice si tulburarile mictionale.
Tehnica si desfasurare - urografia intravenoasa consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea acestora
cu un produs de contrast iodat, care se injecteaza pe cale venoasa si se elimina in urina. Ea dureaza aproximativ
o ora si jumatate. Dupa examen, subiectul poate sa-si reia imediat activitatile.
Pregtirea bolnavului pentru urografie. Umplerea cavitilor renale n caz de urografie se face pe cale
descendent, introducerea soluiei de contrast fcndu-se pe cale intravenoas. Ca substan de contrast se
utilizeaz Odistonul care se gsete n concentraie de 30, 60 i 75%.
Pregtirea bolnavului se ncepe prin evacuarea gazelor din intestin, aplicnd acelai regim ca i n cazul pregtirii
bolnavului pentru radiografie renal simpl, ntruct intensitatea imaginii radiologice va fi n funcie de
concentraia urinii n substan de contrast, pe lng regimul cunoscut se va restrnge i cantitatea de lichide, iar
naintea examinrii, bolnavul nu va mai primi nimic de mncat sau de but. Prin aceasta se va reduce mult
volumul urinii, oblignd rinichiul s concentreze ct mai mult urina excretat.
n preajma injectrii substanei de contrast se va face nc o clism evacuatoare, apoi se va executa proba de
toleran fa de iod, ca i n cazul colecistografiei. Cantitatea de substan de contrast necesar este de 20 ml din
soluie de 75%. La copii se va administra, n funcie de vrst, 5-15 ml soluie 75% pe cale intravenoas. La
nevoie, substana poate fi administrat i intramuscular, profund, n fes pn la cantitatea de 25 ml din soluia
de 60 % fracionat n dou doze egale. Injectarea substanei de contrast se face pe masa de radiografie, foarte
ncet, cu precauie, amestecnd-o cu sngele bolnavului.
Injectarea substanei opace poate s provoace o durere de-a lungul venei respective, care dureaz numai pn la
terminarea injeciei. Intensitatea ei este n funcie de viteza cu care se face introducerea substanei opace. Unii
bolnavi se plng de ameeli, greuri sau dureri abdominale. Asistenta va trebui s previn bolnavul asupra acestor
fenomene pentru ca n cursul administrrii substanei s nu se sperie, artndu-i c aceste fenomene suprtoare
dispar repede fr nici o consecin.
n unele cazuri ns pot s apar fenomene severe de intolerana ca vrsturi, urticarie, parestezii, bolnavul
ajungnd repede n stare de oc. n acest caz se va ntrerupe imediat administrarea substanei de contrast i se vor
aplica msurile terapeutice de urgen. Acest lucru trebuie s fie prevzut de asistent cnd pregtete
instrumentele i materialele necesare pentru urografie.
Substana de contrast se elimin foarte repede prin rinichi. La 8-10 minute dup efectuarea injeciei, ea apare n
urin, i atunci se face radiografia renal. Urografia poate fi asociat cu compresia ureterelor, cu scopul de a
ameliora imaginea calicelor i bazinetelor. Compresia se execut cu ajutorul unui balon de cauciuc.

24. Hemodializa-definitie,tehnica
Metoda de epurare a sangelui cu ajutorul unui rinichi artificial
TEHNICA HEMODIALIZEI
Implica pregatirea bolnavului ( realizarea caii de abord vascular ), pregatirea materialelor necesare,
pregatirea aparatului.
Heparinarea circuitului extracorporeal : cel mai utilizat mijloc de asigurare al anticoagularii
circuitului extracorporeal este heparina sodica ( fiole/ flacoane, 50mg 5000UI)/ml ). Se folosesc in functie
de conditiile clinice diverse metode de anticoagulare : heparinarea generala (sistemica ) fie in mod continu
fie in modul discontinu, heparinarea regionala, precum si metode speciale de heparinare ( heparinarea
minima, hemodiaiza " fara heparina " si heparinele cu greutate moleculara mica ).
Heparinarea regionala si celelalte metode speciale de heparinare isi gasesc indicatia la bolnavii cu risc
mare de sangerare, acestia sunt reprezentati de urmatoarele categorii de bolnavi hemodializati : cei cu
pericardite, cu interventii chirurgicale recente, mai ales chirurgie cardiaca/ vasculara, cei cu afectari
neurochirurgicale, chirurgie oftalmologica, cu transplant renal, cu coagulopatii, trombocitopenii, hemoragii
intracerebrale si cei cu sangerare activa indiferent de localizare.
Monitorizarea terapiei anticoagulante la bolnavii hemodializati se face prin determinarea periodica a
probelor de coagulare. Probele de coagulare si valorile lor tinta sunt urmatoarele : timpul Lee-White ( 20-30
minute, valoarea tinta ), timpul de coagulare capilar ( 12-14 mimute), timpul de trombina , PT ( 60 de
secunde ), timpul de coagulare activat, APTT ( 200-250 de secunde).
Monitorizarea bolnavului hemodializat presupune efectuarea dupa un plan precis, cu o cadenta
regulata a examenelor clinice si de laborator specificate.
Investigatiile bolnavului dializat se fac iterativ ( in zile), presupunand urmatoarele: examen fizic
complet, examen neuro-psihic, examen O.R.L., fund de ochi, hemoglobina, hematocrit, reticulocite,
leucocite, trombocite, timpde sangerare, timpul de coagulare, timpul de protrombina, urea, creatinina, acidul
uric, ionograma, echilibrul acido-bazic, sideremia, transferina, fosfataza acida si alcalina, transaminazele,
Ag/Ac pentru hepatite virale, H.I.V., probele de disproteinemie, bilirubina, electroforeza, glicemia, filmul
lipidic, P.T.H., Kt/V, ecografie de cord si ecografie abdominala, radiografie de torace si radiografie de oase
( maini, tibie, craniu), radiografie gastrointestinala, E.K.G., oscilometrie, electromiograma, E.E.G. si
perimetrul toracelui

25. Testarea sensibilitatii la antibiotice

Definitie=reprezinta injectarea strict i.d a unor solutii diluate din substanta medicamentoasa ce urmeaza a fi
administrata
Scop -prevenirea reactiilor alergice si/sau anafilactice
Locuri de electie
Zone lipsite de foliculi pilosi
Pe fata anterioara a antebratului
Pe fata externa a bratului, coapsei
Materiale necesare
-seringa de 10 ml sterila-ac de aspiratie steril-ac pentru injectie i.d steril-tampoane de vata-substante
dezinfectante-tavita renala-manusi-substanta medicamentoasa + solvent eventual!-comprese sterile-pensa de
servit-pix-documente medicale
Pregatirea pacientului
PSIHIC
-se informeaza cu privire la necesitatea tehnicii-pacientul este informat ca nu are voie sa atinga locul
injectat, sa se spele sau sa produca grataj
FIZIC
-pozitie sezand, decubit dorsal
Efectuarea tehnicii
-se pregateste locul prin degresare-se efectueaza dilutia-se injecteaza strict i.d 0,3-0,4 ml solutie diluata-nu
se tamponeaza dupa administrare-interpretarea rezultatului se face dupa 15-30 min-daca apare congestie,
induratie sau un halou alb extensiv peste congestie, pacientul este sensibil la medicamentul respectiv

26. Hemostaza-definitie,modalitati de realizare a hemostazei

Hemostaza spontana este un mecanism major de aparare locala declansat prin lezarea unui vas de calibru
mic sau mijlociu, scopul fiind oprirea sangerarii.
Hemostaza medicamentoas
Heparina este o substan anticoagulant cu utilizare larg n industria medical.
Hemostaza medicamentoas const n stoparea unei hemoragii prin medicaie coagulant. Substan ele
medicamentoase hemostatice (coagulante) utilizate n astfel de situaii includ adrenalina, noradrenalina,
efedrina, dar i apa oxigenat.
Hemostaza chirurgical
Hemostaza chirurgical reprezint totalitatea mijloacelor chirurgicale care duc la oprirea temporar sau
definitiv a unei hemoragii. Se poate deci realiza hemostaz chirurgical provizorie sau hemostaz
chirurgical definitiv (n cazul acesteia, cea mai cunoscut este cauterizarea).

27. Aspiratia traheobronsica-materiale ,tehnica

Materiale necesare:
- manusi sterile; - sonda de aspiratie sterila de unica folosinta; comprese de tifon;
- sursa de oxigen;- aspirator medical;
- recipient de colectare a secretiilor.
Tehnica aspiratiei:
- asistentul/asistenta isi pune manusi sterile;
- se regleaza presiunea aspiratorului intre 80-120 mm Hg;
- se va administra oxigen 100% pacientului 3 - 5 minute inainte;
- se adapteaza sonda de aspiratie la aspirator;
- se introduce capatul sondei de aspiratie in canula de intubatie si se vor
aspira secretiile retragand treptat sonda;
- timpul maxim de aspiratie nu trebuie sa depaseasca 10 secunde.

28. Intubatia orotraheala-rolul asistentilor,materiale necesare

Rolul asistentei este de a pregati materialele si bolnavul si de a servi medicul. Materiale necesare:
- laringoscop cu lama dreapta sau scurta si sursa de lumina;
- tuburi sau sonde de intubatie endo - traheale din cauciuc sau material
plastic prevazute cu mandren;
- seringa sterila de 10 ml pentru umflarea mansetei traheale;
- gel cu xilina pentru anestezia de contact;
- solutie de xilina pentru anestezia faringelui si a corzilor vocale;
- departator de gura;
- mandrene si pense speciale;
- la nevoie, se asigura aparat de ventilatie manuala , sursa de oxigen, aspirator puternic, pregatit in stare
de functionare; sonde de aspiratie;
- 2 canule de intubatie de dimensiuni diferite sterile de unica folosinta;
- balon de ventilatie cu masca;
- medicamente necesare pregatite in seringi etichetate;
- stetoscop.

29. Oxigenoterapia
Scop: asigurarea unei cantiti corespunztoare de oxigen la esuturi prin combaterea hipoxiei determinat de:
- scderea oxigenului alveolar
- diminuarea hemoglobinei
- tulburri n sistemul circulator
- probleme care interfereaz cu difuziunea pulmonar
surse de oxigen -staie central de oxigen microstaie -butelie cu oxigen
metode de administrare a oxigenului
a. prin sond nazal
b. prin masc (cu sau fr reinhalarea aerului expirat)
c. ochelari pentru oxigen
d. cortul de oxigen
echipament necesar administrrii oxigenului
- surs de oxigen
- umidificator (recipient pt.barbotarea oxigenului coninnd ap steril)
- sond nazal , cateter, masc de oxigen sau cort, n funcie de metoda aleas
- material adeziv (leucoplast), pt.fixarea sondei
interveniile asistentei
- - pregtirea psihic a pacientului asigurndu-l de luarea tuturor msurilor de precauie i aezarea
pacientului n poziie corespunztoare (dac este posibil poz.semieznd care favorizeaz
expansiunea pulmonar)
asamblarea echipamentului
dezobstruarea cilor respiratorii
msurarea lungimii sondei de la nar la tragus
umectarea sondei cu ap steril pentru facilitarea inseriei i prevenirea lezrii mucoasei
introducerea sondei n nar i fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast
dac se utilizeaz masca de oxigen, aceasta se va aeza acoperind nasul i gura pacientului i
se va fixa cu o curea n jurul capului
-

fixarea debitului de administrare a oxigenului, n funcie de prescripia medicului

aprecierea rspunsului terapeutic al administrrii oxigenului (observarea culorii tegumentelor,
msurarea respiraiei i pulsului)

supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de apariie a unor

complicaii - supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit, etc.)
acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrrii oxigenului i combaterea
oricrei cauze de disconfort
mobilizarea periodic a sondei
scoaterea sondei o dat pe zi i introducerea ei n cealalt nar
curirea echipamentului la terminarea tehnicii

30. Ex.secretiei vaginale

Examenul secreiei vaginale - condiii de recoltare: nu se fac irigaii vaginale, nu se introduc
medicamente local, este interzis contactul sexual cu 48 de ore nainte. Se fac examene:
bacteriologice (pentru diagnostic i antibiogram), citologice (pentru studierea tipurilor de celule
descuam at e sau despri nse di n col , parazitologice (din secreia proaspt pentru trichomonas),
pentru depistarea Candidei.

31. Testul Babes-Papanicolau

Testul Babe-Papanicolau este un examen citologic utilizat pentru depistarea precoce a cancerului
de col i corp uterin. Se recolteaz din fundul de sac posterior, din endocol (dac orificiul extern
este ntredeschis) i de la nivelul jonciunii epiteliului pluristratificat pavimentos al exocolului cu
epiteliul unistratificat cilindric endocervical.

32. Testul Lahm-Schiller

Testul Lahm-Schiller (testul cu Lugol) - testeaz strile precanceroase ale colului uterin, bazndu-se pe
proprietatea epiteliului de a se colora n brun-acaju cu o soluie iodo-iodurat. P oate fi folosit
pentru depistarea n mas a cancerului de col uterin. Leziunile nu se coloreaz, ceea ce permite
efectuarea biopsiei dirijate.

33. Colposcopia
Colposcopia- examenul endoscopic al colului uterin, se realizeaz dup badijonarea cu acid acetic 23% urmat de efectuarea testului Lahm-Schiller. Este metoda suplimentar de cercetare a leziunilor
exocervicale descoperite la examenul cu valve .

34. Histerosalpingografia
Histerosalpingografia - este examenul radiologic al corpului i istmului uterin, al trompelor, verificnd
permeabilitatea. Poate s evidenieze malformaii uterine, deviaii ale uterului, sterilitatea de cauz uterin
sau tubar, tumori endocavitare, noduli, uter infantil, sinechia uterin.

35. Amniocenteza
Principiul: lichidul amniotic poate fi studiat punnd n eviden celulele de origine fetal, compoziie
chimic sau enzimatic

36. Histerometria
Histerometria - msoar cavitatea uterin i precizeaz direcia acesteia. Nu se face n sarcin.

37. CT la pacientii cu afectiuni neurologice

- aceast tehnic realizeaz imagini detaliate (este mai eficient i pentru detecia neoplaziei creierului)
Pregtirea pacientului:
- nu necesit nici o msur special de pregtire
- durata aproximativ 20-30 minute-fr substan de contrast; 60 de minute dac este fcut cu
substan de contrast
- procedura nu este dureroas
- se face testarea sensibilitii la iod, dac se folosete substana de contrast
Dup procedur nu apar efecte adverse.

38. RMN la pacientii cu afectiuni neurologice

Aceast procedur folosete un magnet foarte puternic cu unde de radiofrecven i un computer pentru a
produce imagini asemntoare razelor X.
Aceast procedur este extrem de folositoare n vizualizarea zonelor creierului ce nu se vizualizeaz uor, de
exemplu trunchiul cerebral.
Pregtirea pacientului:
- nu este necesar o pregtire fizic
- se ndeprteaz obiectele ce ar putea fi vtmate de magnet (ceasuri, proteze metalice, pacemakerul)
- se explic pacientului: durata aproximativ 60 minute

39. Scintigrafia cerebrala

Scintigrafia cerebrala consta in detectarea si inregistrarea grafica a radiatiilor emise de izotopi radioactivi
introdusi in organism per os sau parenteral si ajunsi in circulatia cerebrala.
Substantele radioactive, in conditii normale nu traverseaza bariera hematoencefalica decat eventual in
catitate foarte mica. Evidentierea lor la nivelul creierului, sub forma de zone cu radioactivitate crescuta,
denota afectarea permeabilitatii vasculare si localizeaza un proces patologic intracranian. Dintre izotopii
radioactivi utilizati pentru scintigrafia cerebrala amintim iodul 131 inglobat cu serumalbumina, care este
emitator de radiatii gama, cu timp de injumatatire scurt si eliminare rapida din organism.
Pregatirea pacientului executie
Cu 2-3 zile inainte, bolnavul va fi pregatit prin administrare de 3ori/zi cate 10 picaturi solutie lugol pentru a
satisface aviditatea glandei tiroide fata de iod si evitarea aglomerarii substantei radioactive in aceasta
glanda.
In ziua examinarii bolnavul primeste o cantitate de serumalbumina iodata.
Dupa 3-4 ore e face detectarea substantei radioactive deasupra cutiei craniene. Detectarea si inregistrarea se
fac cu un scintigraf care, cu ajutorul unui dizpozitiv automat, parcurge suprafata de investigat in randuri
orizontale, successive.
Inscrierea radiatiilor gama se face mecanic, cu un ciocan, sau pe cale fotografica. Pentru orientarea mai
usoara este bines a se fixeze pe scintigrama cateva repere anatomice (vertexul, protuberanta accipitala)
inainte de indepartarea graficonului.
Scintigrafia cerebrala este o metoda utila pentru evidentierea leziunilor cerebrale locale, in special a
proceselor expansive intracraniene.

40. Determinarea pelvimetriei externe

Pelvimetria externa: va fi efectuata cu ajutorul compasului Baudloque si cu banda metrica.
Totusi aceste masuratori nu pot evalua exact dimensiunile stramtorii superioare sau a escavatiei, doar in
caz de distocie severa.
Se apreciaza:
- diametrul antero-posterior extern: intre apofiza lombara L5 si marginea superioara a simfizei pubiene:
masoara 20 cm.
- diametrul bispinos: intre spinele iliace antero-superioare: 24 cm.
- diametrul bicret: situat intre punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace: masoara 28 cm.
- diametrul bitrohanterian: situat intre fetele externe ale celor doi trohanteri: drept si stang si masoara:
32 cm.
- diametrul biischiatic: intre fetele interne ale celor doua ischioane: 11 cm.

41. Punctia vaginala

Colpopuncia- sau puncia fundului de sac pentru precizarea diagnosticului n sarcina extrauterin,
piosalpinx, hidrosalpinx.
Consta in patrunderea transvaginala cu ajutorul unui ac in fundul de sac Douglas.
Scop:
-explorator-constatarea prezentei unei colectii patologice si stabilirea naturii acesteia (puroi
,sange)
-terapeutic-evacuarea colectiilor si introducerea substantelor medicamentoase
Rolul asistentul medical:
- pregatete materialele pentru punctie;
- participa la pregatirea pacientului;
- participa la actul punctiei indeplinind urmatoarele sarcini:
- asigura pozitia pacientului s i supravegheaza functiile vitale;
- serveste medicului materialele necesare, dupa caz (materiale pentru anestezie,
materiale pentru realizarea punctiei propiu-zise, materiale pentru recoltari) ;
- preia materialul recoltat, il pregatete pentru trimiterea la laborator;
- indeparteaza s i colecteaza materialele folosite conform precautiilor universale;
- asigura ingrijirea pacientului dupa punctie;
- noteaza in planul de ingrijire sau in foaia de observape (dupa caz), aspecte legate de
punctie s i care tin de competenta sa.
Materiale necesare:
- specul sau valve vaginale sterile; solutii dezinfectante; tampoane, comprese;
- pense pentru col; pense porttampon; seringa de 10ml; ace lungi de 10-15 cm si groase de 2 mm;
- material pentru anestezie locala; eprubete sterile pentru recoltarea lichidului.
Pregatirea pacientei
- se anunta si se explica necesitatea; se solicita pacientei sa-si goleasca vezica;
- se aseaza in pozitie ginecologica pe masa in sala de tratamente; se face toaleta vulvo-vaginala cu
betadina;
- se introduc valvele vaginale,se evidentiaza colul; se fixeaza colul uterin cu pensa pt col pentru a
evidentia fundul de sac;
- medicul face punctia trecand prin peretele vaginal al fundului de sac posterior;
- aspiratia se face lent cu seringa(la nevoie se schimba seringa cu alta)
- dupa extragera colectiei,se badijoneaza locul punctiei cu betadina , se indeparteaza pensa de col si
valvele (speculul);
- lichidul extras se pune in eprubete care se eticheteaza pentru a fi trimis la laborator;
- se observa aspectul lichidului care poate fi seros, purulent, sanguinolent;
- pacienta este ajutata sa coboare de pe masa si condusa la pat.-pacienta ramane in repaus la pat;
-se supravegheaza functiile vitale;

se supravegheaza tamponul vulvar, e posibil ca locul sa sangereze; se adm. medicatia recomandata(

antibiotice,antiinflamatoare,calmante );

Incidente/Accidente

punctia negativa;
sincopa; lezarea anselor intestinale a vezicii urinare.

42. Legarea si sectionarea cordonului ombilical

legarea i secionarea cordonului ombilical (dup ncetarea pulsaiilor acestuia ; la copiii care necesit
reanimare de urgen i la cei cu izoimunizare se indic legarea imediat a cord.omb.; se lucreaz n condiii de
perfect asepsie) :
- pensarea cordonului ombilical cu dou pense hemostatice la 10-15 cm de inseria abdominal
- secionarea cordonului ntre cele dou pense
- efectuarea ligaturii la 2 cm de inseria abdominale cu a steril
-

secionarea cordonului la 1 cm distan de ligatur

efectuarea nodului
aplicarea compreselor nmuiate n alcool 70 i a unui pansament steril peste bontul ombilical, n fae
circulare, fr leucoplast

43. Testul glicemiei provocate

Hiperglicemia provocata se face la unele persoane pentru a preciza daca glicemia crescuta se datoreaza
diabetului zaharat sau altor cauze. In acest scop, i se da bolnavului glucoza fie pe gura, fie injectata

intravenos si la intervale de cate 30 de minute se recolteaza mai multe probe de sange pentru dozarea
glicemiei. In mod normal dupa consumul de glucoza, zaharul din sange creste si la oamenii sanatosi, dar
nu mult si revine la normal dupa 2 ore. Dar la persoanele diabetice glicemia creste foarte mult, caci
zaharul din sange nu se consuma si revenirea la normal, la valorile initiale se face mai tarziu de 2 ore.
Persoanele care isi fac "hiperglicemie provocata" nu vor tine un regim strict, de infometare, in speranta
ca analiza le va iesi normala. Din contra, datorita perturbarii produsa de foame, analiza poate sa fie
chiar mai "anormala" ducand astfel la concluzii gresite privind gravitatea diabetului. De aceea, se
recomanda ca in zilele dinaintea efectuarii analizei aceste persoane sa manance normal, dar in dimineata
in care se executa analiza sa vina la laborator nemancate. De asemena, tratamentul cu medicamente
antidiabetice inainte efectuarii analizei, poate induce medicul in eroare.