08.03.

15

Cuprins

Biografia
Poezia de dragoste
Poezia filozofic
Arta poetic
Proza literar
Publicistica
Teze critice

Mihai Eminescu (nscut Mihail Eminovici) (n. 15

ianuarie 1850, Botoani - d.15 iunie 1889, Bucureti) a
fost un poet, prozator i jurnalist romn, socotit de
cititorii romni i de critica literar postum drept cea
mai important voce poetic din literatura romn.
Mihai Eminescu este al aptelea dintre cei unsprezece
copii ai cminarului Gheorghe Eminovici, provenit
dintr-o familie de rani romni din nordul Moldovei, i
al Raluci Eminovici, nscut Juracu.

08.03.15

08.03.15

Scoala Cosminele

Copilria a petrecut-o la Botoani i Ipoteti, n casa printeasc i

prin mprejurimi, ntr-o total libertate de micare i de contact cu
oamenii i cu natura, stare evocat cu adnc nostalgie n poezia de
mai trziu (Fiind bietsau O, rmi).
ntre 1858 i 1866, a urmat cu intermitene coala primar National
Hauptschule(coala primar ortodox oriental) la Cernui.
ntre 1860 i 1861 a fost nscris la Ober-Gymnasium,
liceu german din Cernui nfiinat n 1808, singura instituie de
nvmnt liceal la acea dat n Bucovina anexat de Imperiul
habsburgic n 1775.
n 16 aprilie 1863 a prsit
definitiv cursurile, dei avea
o situaie bun la nvtur.
Avea note foarte bune la
toate materiile. Ion G. Sbiera
i-a dat la romn
calificativul vorzglich (emi
nent). Plecnd de
vacana Patelui la Ipoteti,
nu s-a mai ntors la coal.

Ober-Gymnasium
08.03.15

n 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul

nvmntului din Bucureti o subvenie pentru continuarea
studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, nefiind nici un loc
vacant de bursier. n 21 martie 1864, prin adresa nr. 9816 ctre
gimnaziul din Botoani, i s-a promis c va fi primit negreit la
ocaziune de vacan, dup ce, ns, va ndeplini condiiunile
concursului. Elevul Eminovici a plecat la Cernui unde trupa
de teatru Fanny Tardini-Vladicescu ddea reprezentaii. La 5
octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din
Botoani, apoi, peste puin timp, a fost copist la comitetul
permanent judeean.
La 5 martie 1865, Eminovici a demisionat, cu rugmintea ca
salariul cuvenit pe luna februarie s fie nmnat fratelui su
erban. n 11 martie tnrul M. Eminovici a solicitat paaport
pentru trecere n Bucovina. n toamn s-a aflat n gazd la
profesorul su, Aron Pumnul, ca ngrijitor al bibliotecii acestuia.
Situaia lui colar era de privatist. Cunotea ns biblioteca
lui Pumnul pn la ultimul tom.
08.03.15

n perioada 17/29 ianuarie - 7 mai 1874, a avut loc o

bogat coresponden ntre Maiorescu i Eminescu, n
care i se propunea poetului s-i obin de urgen
doctoratul n filosofie pentru a fi numit profesor la
Universitatea din Iai. Ministrul nvmntului i-a trimis
la Berlin suma de 100 galbeni pentru depunerea
doctoratului. n timpul verii i s-a dat sarcina de a
cerceta oficial, pentru statul romn, documentele
din Knigsberg. Toamna a petrecut-o n tovria
lui Ioan Slavici, gzduit la Samson Bodnrescu.
Nu a publicat nici o poezie n tot timpul anului 1882. n
schimb a citit n mai multe rnduri Luceafrul pe
care Mite Kremnitz l-a tradus n german, n
edinele Junimii de la Titu Maiorescu. Este semnalat
adeseori n cas la Maiorescu.
08.03.15

Scoala Cosminele

 . n 1 ianuarie, la gazet, Eminescu este flancat de

un director i un comitet redacional care urmau si tempereze avntul su polemic. Reorganizarea
redaciei este ns inoperant, fiindc poetul
continu s scrie n stilul su propriu. n 13
septembrie, n absena poetului, probabil, se citesc
iari vecinic frumoasele poezii de Eminescu n
casa lui Maiorescu.
n luna ianuarie a anului 1883, Eminescu este
internat pentru o vreme n spital. n lipsa lui se
citete la Maiorescu, n dou rnduri, Luceafrul
n limba german. La Bucureti, n 23 iunie, pe o
cldur nbuitoare, Eminescu a dat semne de
depresie, iar la 28 iunie, "boala" a izbucnit din plin.
n aceeai zi a fost internat n sanatoriul doctorului
uu, cu diagnosticul de psihoz maniacodepresiv, nicidecum ceva incurabil

Eminescu a fost internat n 3 februarie 1889 la spitalul Mrcua din Bucureti i

apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. Medicul Zaharia Petrescu, mpreun
cu dr. Alexandru uu, l-a examinat pe Mihai Eminescu, la 20 martie 1889.
Concluzia raportului medical a fost urmtoarea: dl. Mihail Eminescu este atins
de alienaie mintal n form de demen, stare care reclam ederea sa ntr-un
institut. n 13 aprilie s-a instituit o curatel pentru asisten a judiciar a
bolnavului.

Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, n jurul orei 4
dimineaa, dup ce la nceputul anului boala sa devenise tot mai violent, n
casa de sntate a doctorului uu din strada Plantelor, Bucureti.
Ziarul Romnul anuna ziua urmtoare la tiri:Eminescu nu mai este. Corpul
poetului a fost expus publicului n biserica sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu,
mpodobit cu cetin de brad.
Apoi cortegiul, la care se adaug diveri trectori o pornete pe Calea Victoriei,
Calea Rahovei i se ndreapt spre cimitirul erban Vod, denumit azi Bellu.
Patru elevi ai colii normale de institutori din Bucureti au purtat pe umeri
sicriul pn la mormnt, unde a fost ngropat sub "teiul sfnt" din cimitirul
08.03.15
9
Bellu cum scria chiar Caragiale n necrologul su, n Nirvana.

Adio
Afar-i toamn
Amorul unei marmure
Att de fraged...
Clin
Cnd amintirile...
Cnd nsui glasul
Ce e amorul?
Ce te legeni?...
Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie
Copii eram noi amndoi
Criasa din poveti
Criticilor mei
Cu mine zilele-i adaogi...
Cugetrile srmanului Dionis
De cte ori, iubito...
De ce n al meu suflet
De ce nu-mi vii
De-a avea
De-or trece anii...
Departe sunt de tine...
08.03.15

Doina
Dorina
Egipetul
Epigonii
Ft-Frumos din tei
Fiind biet pduri cutreieram
Floare albastr
Foaia veted
Freamt de codru
Glossa
Iar cnd voi fi pmnt
Iubind n tain...
mprat i proletar
nger de paz
nger i demon
Junii corupi
Kamadeva
La Bucovina
La mijloc de codru...
La moartea principelui tirbey
La mormntul lui Aron Pum
10

08.03.15

Scoala Cosminele

11

Dragostea n lirica
eminescian

..coboar-n jos luceafr blnd alunecnd pe-o

raz,ptrunde-n cas i n gnd, i viaa-mi lumineaz!..
(Luceafrul)

Omul este o faptur esenialmente dual,

material i spiritual n acelai
timp;el aparine, ca trup, lumii inferioare, dar
nutrete prin iubire, visul de a se nla pn
n lumea superioar(Petru Mihai Gorcea)
n lirica eminescian, iubirea reprezint tocmai
acest ideal, o aspiraie n etapa de tineree, mai
trziu transformndu-se ntr-un sentiment
antagonic, suferina care permite ndrgostitului
voluptatea dualitii din care eul spiritual va
renate mbogit cu o nou experien
existenial.
Lirica de tineree are n centru fiina trectoare a
omului, care, dorind cu ardoare contopirea
deplin cu venicia naturii, caut o cale de acces
spre eternitate, cale pe care o gasete n iubirea
mplinit ntr-un cadru protector,tainic,i ferit de
temporalitate.
Astfel natura si iubirea se constituie intr-o
singura tem n care spaiul poetic primete
valoare filozofic i este caracterizat de emoii
puternice i sentimente profunde.

Poeziile din perioada de

tineree, au un scenariu
"erotic" a unui suflet nsetat de
absolut. Din acest punct de
vedere, cea mai reprezentativ
creaie este Dorina , care
ilustreaz momentele eseniale
din cadrul acestui ritual
dedicate implinirii spirituale.

..Fruntea alb cu prul galben, Pe-al meu bra ncet s-o culci, Lsnd
prada gurii mele
Ale tale buze dulci! ...
..Pe genunchii mei edea-vei,Vom fi singuri-singurei,Iar n pr nfiorate Or
s-i cad flori de tei...
Tema acestei poezii este aspiraia spre o iubire implinit, care devine etern,
asemenea veniciei naturii. Prin aceasta,vocea autorului,exprim o stare de
suflet, mai precis dorina mplinirii unei iubiri absolute.

Poemul Floare albastr reprezint o capodoper a creaiei eminesciene din etapa

juneei , purtnd n germene marile teme i idei poetice dezvoltate mai trziu n
Luceafrul.
..Pe carare-n bolti de frunze,Apucnd spre sat n
vale,Ne-om da sarutari pe cale,Dulci ca florile
ascunse..
Povestea de iubire este redat sub forma unei
amintiri. Monologul femeii descrie nstrinarea
treptat a omului de geniu de fiina iubit.
..Piramidele-nvechiteUrc-n cer vrful lor
mare -Nu cta n deprtare,Fericirea ta,
iubite!.."
Tema romantic reflect aspiraia poetului spre
iubirea ideal, spre perfeciune, care nu se poate
mplini.
Astfel,treptat eul liric abordeaz tema iubirii ca fiind
o etap a stingerii dragostei, devenind un sentiment
sumbru,neneles.

Luceafarul, poemul sintez al literaturii

eminesciene, este, aa cum afirm Tudor Vianu, o
oper n care priveti ca-ntr-un abis
fr fund, reunind toate motivele i elementele
specifice creaiei poetului, dar i toate ipostazele iubirii.
Fiind o oper ce reprezint un punct culminant al liricii
eminesciene,Luceafrul este expresia desvrit a
geniului,aprnd ca o analiz a gndirii sale poetice
despre iubire.
..i de asupra mea rmi, Durerea mea de-o
curm, Cci eti iubirea mea denti, i visul
meu din urm...
... O, vin'! odorul meu nespus,i lumea ta o
las,Eu sunt luceafrul de sus,
Iar tu s-mi fii mireas...
Prin mii de metafore,epitete, personificri, tema
dragostei este redat amnunit,ca fiind o stare de
sensibilitate emotiv capabil de fapte
neateptate profunde.Aceast oper este o
sintez a liricii lui Eminescu care tinuiete toate
temele de baz,mbinndu-le alegoric.

Iubirea i natura sunt pentru Eminescu,

omul i creatorul, formele fundamentale de
manifestare a personalitii sale de
excepie, sunt fenomenele care l
nsufleesc, l entuziasmeaz i-l
proiecteaz n eternitate, sunt cadrul i
mijlocul de mplinire, de elevaie spiritual,
sunt eseniale nevoi de via i categorii
sufleteti primordiale, n afara crora
contemplativul Eminescu, cu aspiraiile lui,
nici nu putea tri, nici nu putea crea...

Poezia filozofic

Teme (mituri) filozofice

1.
2.
3.
4.
5.

Mitul
Mitul
Mitul
Mitul
Mitul

naterii i morii universului

timpului implacabil
eroic
oniric
creatorului

Mitul naterii i morii

universului

Mainria lumii este vzut de sus, filozofic, ncepnd cu

momentul genezei i ncheind cu stingerea imaginat de
poet a apocalipsului
Pe cnd nu era moarte, nimic nemuritor,
nici smburul luminii de via dttor,
nu era azi, nici mine, nici ieri, nici totdeauna,
cci unul erau toate i toate era una.
Rugciunea unui Dac ( metafizica negaiei
absolute )
Anume n poeziile de gndire (filozofice) ale lui Eminescu vom gsi mai
uor influenele care i-au modelat spiritul, dect n celelalte; acestea
evideniindu-se prin : I.Kant - prezena monumentalului tablou strns ntre
dou versuri, care simbolizeaz, strnind vaste ecouri sufleteti, o celebr
teorie cosmogonic
Dar deodat-un punct se mic... cel nti i singur. Iat-l
Cum din chaos face mum, iar el devine Tatl !... (Scrisoarea I )

A.Schopenhauer - interesul pentru acesta este redat de insui

Eminescu prin versurile
i m urc n tren cu grab
Cu o foame de balaur,
ntre dini o pip lung,
Subsuori pe Schopenhauer.
(Din Berlin la Potsdam )
De la el a motenit acel pesimism metafizic ntilnit destul de des
n opera poetului.
i pe toi ce-n ast lume sunt supui puterii sorii,
deopotriv-i stpnete raza ta i geniul morii
(Scrisoarea I )
Morala lui Schopenhauer este astfel o prelungire a esteticii;
principiul ei de baz fiind lethargia stoic, alungarea grijilor
individuale de care se leag durerea, prin ascez i
euthanasie.

Mitul timpului implacabil

Poetul se inspira din ideile lui Schopenhauer care prezint timpul ca un

prezent etern, trecutul si viitorul fiind posibile doar prin prisma
prezentului.

Cu mine zilele-ti adaogi

Cu ieri viaa ta o scazi,
i ai cu toate astea-n fa
De-a pururi ziua cea de azi
Aceasta este cea mai schopenhauriana poezie a lui Eminescu
Prezentul este singura viziune a timpului care merit atenia omului deoarece

Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat nceputul
Cine stie sa le-nvete; (Gloss)

Doar prezentul poate fi schimbat, doar el prezint importan pentru ca trecutul

este un moment deja trit, deci irecuperabil pentru om, n timp ce viitorul este o
proiecie incert, o prezumie legat de idealurile omeneti care de obicei nu se
mplinesc.

Pentru poet nimic nu este nou si experienele se pot repeta la infinit

chiar intr-un viitor la fel de nesemnificativ precum durata actual,
idee prezentata sub forma infaisrii lumii ca un teatru n care doar
actorii se schimba:
Alte mati, aceeai pies,
Alte guri, aceeai gama,
Amagit att de-adese
Nu spera si nu ai team
(Gloss).
Timpul este prezentat sub forma neantului care neac pur i simplu
omul:
Precum pulberea se joac n imperiul unei raze,
Mii de fire viorie ce cu raza nceteaz,
Astfel, ntr-a veciniciei noapte pururea adnc,
Avem clipa, avem raza, care tot mai ine nc...
( Scrisoarea I )

Completai strofele lacunare

din poezia Luceafrul :
Din snul vecinicului ieri
________ azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
_________ ___ __ _____;
Prnd pe veci a rsri,
Din urm _______-l pate,
Cci toi se nasc spre a muri
__ ___ ____ _ __ _____.

Mitul eroic
Cel care sugereaz voluptatea adormirii,
melancolia incompatibilitaii dintre brbat
i femeie, nostalgia nemplinirii...redat prin
condiia omului de geniu cu cele mai nalte
aspiraii ale sale.
Tu vrei un om s te socoi
Cu ei s te asameni?
Dar piar oamenii cu toi,
S-ar nate iari oameni
Superioritatea eroului fa de omul de rnd
este foarte bine redat prin versul :
i pentru cine vrei s mori?
Acest mit persist ncepnd cu micile poeme
idilice, pn la capodopera filozofic :
Luceafrul
Trind n cercul vostru strmt
Norocul v petrece,
Ci eu n lumea mea m simt
Nemuritor i rece

Mitul oniric
- Tema oniric red o lume delirant in care eul liric este
strin de ceea ce se ntimpl n jurul lui, el triete ca
ntr-un vis. Acest mit nsufleete poeziile care
imagineaz lumile posibile, spaiile cosmice,
trmurile n care stpnete o alt ordine i crete o
alt flor. Aici se desfoar existena paradisiac care
scap de mainria lumii istorice.
n zadar ne batem capul, triste firi vizionare,
S citim din cartea lumii semne ce noi nu le-am scris.
Potrivim irul de gnduri pe-o sistem oarecare,
Msurm maina lumii cu acea numrtoare
i gndirile-s fantome, i viaa este vis.
(La moartea lui Neamu)

Mitul creatorului
Poziia i rostul creatorului n raport cu toate celelalte
experiene ale spiritului, cu toata creaia lui...
i in roiuri luminoase izvornd din infinit,
sunt atrase in via de un dor nemrginit
Ce poate fi aici Dor nemrginit dect nsui Creatorul ?
Punctu-acela de micare, mult mai slab ca boaba
spumii,
E stpnul fr margini peste marginile lumii...
Demiurgul reprezint absolutul, ideea de materie universal, superior
organizat.Iar Hyperion(din poemul Luceafrul)
este forma individualizat a absolutului.
O, cere-mi, Doamne, orice pre
Dar d-mi o alt soarte,
Cci tu izvor eti de viei
i dttor de moarte

Moartea- tem inevitabil

operei filozofice
Din agheazima din lacul, ce te-nchin nemurirei,
E o pictur-n vinul poeziei -a gndirei,
Dar o pictur numai. Dect altele, ce mor,
Ele in mai mult. Umane, vor pieri i ele toate.
n zdar le scrii n piatr i le crezi eternizate,
Cci etern-i numai moartea, ce-i via-i trector.
i de-aceea beau pharul poeziei nfocate.
Nu-mi mai chinui cugetarea cu-ntrebri nedezlegate
S citesc din cartea lumii semne, ce noi nu le-am scris.
La nimic reduce moartea cifra vieii cea obscur
n zdar o msurm noi cu-a gndirilor msur,
Cci gndirile-s fantome, cnd viaa este vis.

Amintiti-v c suntem cu toii muritori i spunei

din ce poezie fac parte aceste 2 strofe ?

O stea printre stele Eminescu

Eminescu integreaz concepte
fundamentale ale tiinelor naturii,
filozofiei,religiilor i multe, multe altele...

Cine se ncumet s
le deslueasc ???

Arta Poetic reprezint creaia n care scriitorul i

exprim propriile convingeri despre arta literar sau
despre aspectele eseniale ale acesteia: menirea
literaturii, rolul scriitorului, cum trebuie s fie opera
literar.

Lumea toat-i trectoare,

Oamenii se trec i mor
Ca i miile de unde,
Ca un suflet le ptrunde,
Treiernd necontenit
Snul mrii infinit.
Numai poetul,
Ca psri ce zboar
Deasupra valurilor,
Trece peste nemrginirea timpului:
n ramurile gndului,
n sfintele lunci,
Unde psri ca el
Se-ntrec n cntri.

 Poezia Numai Poetul, din punct de vedere al coninutului,

are dou strofe care corespund a dou planuri, aflate n
antitez: planul omului obinuit, i cel al omului de geniu.
Omul obinuit, este caracterizat prin eternitate, supus
trecerii ireversibile a timpului, avnd o via ciclic.
Realizrile acestuia sunt inutile, ce nu vor dinui n timp,
aflndu-se sub semnul morii. Motivul mrii infinite
sugereaz viaa n care oamenii sunt simpli actori.

Omul de geniu se caracterizeaz prin nvingerea

timpului, operele sale facndu-l nemuritor i indiferent n
raport cu lumea, neadaptabil n societate. Caut absolutul,
refugiindu-se n scris, pentru c astfel el poate fi neles de
cei asemeni lui.

Eminescu afirm c poezia trebuie citit i neleas,

adevrat fiind faptul c poezia nu descifreaz, ci din
contra, incifreaz o idee poetic.

Poezia Crile este o od

nchinat literaturii n general,
pentru c din literatur s-a
format poetul, avnd ca model
pe Shaekspeare,
Schoppenhauer i divinitatea.
ntre poet i Shaekspeare,
exist o apropiere spiritual,
acesta fiind un prieten bun al
sufletului su. Shaekspeare este
comparat cu Dumnezeu prin
puterea sa de a crea opere de
valoare: Ca Dumnezeu te-arai
n mii de fee / i-nvei ce-un ev
nu poate s nvee. n opera sa
ascunzndu-se o ntreag
experien de via,
sentimentul fa de
Shaekspeare fiind de
mulumire, recunostin si
veneraie.

Opera lui Shaekspeare

este o deschidere a
poetului spre lume,
dorindu-i ca opera sa s
fie apropiat ca valoare,
de cea a lui Shaekspeare.
Al doilea model al poetului
este Schoppenhauer, fiind
singurul mijloc de
cunoatere al universului.
Divinitatea este o prezen
de care poetul se bucur,
simindu-se inspirat de
aceast existen sacr.

Cu gndiri i cu imagini
nnegrit-am multe pagini:
-ale crii, -ale vieii,
Chiar din zorii tinereii.
Nu urmai gndirei mele:
Cci noianu-i de greele,
Urmrind prin ntuneric
Visul vieii-mi cel himeric.

.............
Intri nuntru, sui pe treapt,
Nici nu tii ce te ateapt.
Cnd acolo! sub o facl
Doarme-un singur rege-n
racl.

Poezia Cu gndiri i cu
imagini, nu atinge
perfeciunea, fiind un eec
reflectat i asupra existenei
poetului. El este contient de
la nceput c nu va putea
atinge absolutul, gndirile sale
sugernd fondul i forma n
gsirea mesajului potrivit. El
nu se adreseaz numai
cititorului, dar i celorlali
aflai n preajma lui. Metafora
Visul vieii-mi cel himeric,
arat visul acestuia de a
deveni cunoscut.

Planul ideilor poetice este

vzut ca foc al creaiei i al
pasiunii pentru creaie.
Versurile: Egiptenei
piramide / Un mormnt de
piatr-n munte / Zace-ontreag ar moart,
sugereaz ideea de moarte
si oper euat. Atitudinea
cititorului este de
dezamgire, pentru c n
opinia poetului ateptrile
sale vor fi nemplinite,
negsind perfeciunea.
Autorul i trateaz cititorul,
inducndu-l n eroare prin
forma frumoas a versurilor.
Ultimul vers este o metafor
pentru poet, ntorcndu-se la
sfera funerar, sugernd
neputina poetului de a-i
transmite ideile.

Proza literara al
lui Mihai
Eminescu

Proza lui Eminescu este mai redus

ca numr decit poezia dar ca i in
poezie, in proz, Eminescu este un
deschiztor de drumuri

Tematica prozei Eminesciene se poate

grupa astfel:
1) proz de inspiraie social-istoric: Geniu
pustiu
2) proz fantastic i filosofic: Srmanul
Dionis.
3) proz erotic: Cezara

Opera geniu pustiu

Cuprinsul acestui roman dovedeste ca si
Eminescu face parte dintre personaje. n mai putin
de dou sute de ani, gasim descrise doua agonii,
doua inmormantari, cateva omoruri infioratoare,
devastarea unui oras, lupte sangeroase etc. Parca
totul a fost ales intr-adins, pentru a ne dezgusta
de viata si de aceasta faptura ciudata, cruda si
nenorocita in acelasi timp, care este omul. Iar
pentru ca impresia sa fie si mai puternica,
intreaga povestire este presarata cu reflectii
pesimiste si dezolante, care sintetizeaza, care
trag concluzii din ceea ce autorul ne infatiseaza.

 Srmanul Dionis este o nuvela romantic, fiindc

ne aduce eroi excepionali n mprejurri
excepionale.

Tema, eroii, conflictul i subiectul sunt structurate pe

conceptul de lume ca vis, concept preluat de
Eminescu din filosofia lui Schopenhauer i de aceea
avem o continu alternare de planuri ntre realitate i
vis
Opera este o meditaie pe teme, motive filosofice din
Platn, Fichte,, Kant, redate ntr-o hain romanticofantastic, cu metamorfoze, metempsihoze, ca
n Avatarii faraonului Tla.

Cezara
Nuvela este alcatuita din opt parti, intriga
(amoroasa) fiind in mod evident mai putin
importanta pentru autor decit pasajele
confesive (monologuri ale personajelor,
imbracind uneori forma epistolara) sau
descriptive (fie ca este vorba despre
portrete ori despre peisaje). Momentele
intrigii sunt explicitate laconic, doar pentru
a asigura o statur narativ a textului.

Proza lui Eminescu a fost discutat mult de

criticii literari i contestat de Eugen
Lovinescu sau Garabet Ibrileanu care au
socotit-o un exerciiu minor fr valoare
estetic deosebit. Alii ns au remarcat
nota halucinant a ei i au apreciat-o
pentru mesajul emoional al adolescenei
nvalnice. Dintre aceti critici s-au
remarcat George Clinescu i Eugen
Simion

Mihai eminescu
CA PUBLICIST

Eminescu s-a realizat ca ziarist la nivelul tuturor formulelor,

s-a exprimat n toate genurile jurnalistice, a fost promotorul
diversificarii speciilor publicistice, a cultivat stirea, cronica
dramatica, cronica muzicala, revista ziarelor, recenzia si
editorialul, reprezentnd un moment decisiv n procesul de
profesionalizare al gazetarilor.
Putem distinge trei perioade n evolutia stilului eminescian:
perioada nceputurilor, anii 1870-1876, cand Eminescu a
colaborat la Albina, Familia, Federatiunea, Convorbiri
literare si Romnul, perioada consacrarii anii 1876-1877 la
Curierul de Iasi cnd se dovedeste vocatia culturala
polivalenta a poetului si perioada apogeului 1877-1883,
faza care apartine mai ales comentariului politic, articolele
cu caracter polemic devenind deosebit de vehemente n
critica bine-cunoscutelor forme fara fond.

Primele articole ale sale sunt cele

aparute n Federatiunea, ziar care
aparea la Budapesta sub conducerea lui Alexandru Roman,
membru al Academiei Romne. n Federatiune din 1870,
publica trei articole asupra situatiei politice a romnilor si
celorlalte natiuni din Austro-Ungaria
n anul 1876, dupa o lunga perioada de ntrerupere,
Eminescu si reia activitatea publicistica la ziarul Curierul de
Iasi, unde scrie frumoase critici teatrale, interesante priviri
generale asupra romnilor de pretutindeni si mai ales
frumoase articole care vor ramne un titlu de glorie n
presa din acea vreme.

Anul 1877 l gaseste pe Eminescu activant la cotidianul bucurestean

Timpul fiind chemat de la Iasi de Ion Slavici, ntr-o perioada critica
pentru Timpul. Slavici initiaza o campanie de presa, care este
inaugurata de Eminescu cu articolul Dorobantii. Eminescu este numit n
februarie 1880 redactor sef si ncepe sa dea orientare politica ziarului.
Publica o serie de articole "Studii asupra situatiei", concentrndu-se mai
ales pe viata politica interna. Este o perioada de maxima intensitate n
activitatea sa. La 1 ianuarie 1882, este nlocuit la conducerea ziarului
Timpul unde vine ca redactor-sef Grigore G. Paucescu. Eminescu
ramne redactor pentru partea politica. Publica trei articole pe
saptamana si urmareste presa straina, n special cea germana. Totusi
activitatea sa publicistica, ncepnd cu anul 1883, nu mai este la fel de
intens.
Se nscrie n Societatea Carpatii nfiintata n 24 ianuarie, cu scopul de a
sprijini lupta nationala a romnilor de sub stapniri straine. si reia
activitatea publicistica in noiembrie 1888 prin colaborarea la Romnia
libera. Pledeaza n articolele sale pentru schimbarea relatiilor de munca
pentru a veni n sprijinul celor nemultumiti. De la "Romnia libera" trece
la "Fntna Blanduziei" cu care colaboreaza n perioada decembrie 1888
si n ianuarie 1889. Publica articolul Fntna Blanduziei, ca editorial
programatic, cu aprecieri asupra filozofiei germane si vietii politice
europene. n 11 decembrie apare editorialul Fond si forma, pledoarie
pentru reforme n sprijinul populatiei productive.

La 1 ianuarie 1889, si ncheie activitatea jurnalistica, n

Fntna Blanduziei, cu articolu Ziua de mine plednd
pentru mentinerea pacii n Europa.(deci a scris, pina aproape
in ultimele clipe ale vietii sale ).
Care este contributia lui Mihai Eminescu la dezvoltarea
presei romnesti si a particularitatilor ei stilistice?
Raspunsul ar fi ca, n conditiile n care publicistica
romaneasca de pana la Eminescu era in general tributara
unui stil mai degraba bombastic, ndatorat modelelor presei
revolutionare de la 1848, si patosului romantic specific acelei
perioade, lui Eminescu i se datoreaza instituirea unui stil
modern, neologic, elevat, dar totodata logic si accesibil,
inspirat de tezaurul de proverbe, regionalisme si expresii
populare romnesti.

Articolele publicate n paginile Timpului nu numai ca au

atras atentia contemporanilor, provocnd mare vlva, dar
impresioneaza si astazi prin vibratia lor patriotica, prin
admiratia fata de barbatia si spiritul de jertfa al ostasilor
romni n Razboiul pentru independenta nationala din
1877, ca si prin luciditatea cu care poetul judeca
realitatile din actualitatea social-politica a acelor ani.
Totusi publicistica eminesciana nu a fost supusa unei
analize care sa-i evidentieze continutul si valoarea
stilistica, fapt cu atat mai straniu, cu ct Eminescu nu si-a
recunoscut, n mod oficial, decat o singura profesiune,
aceea de jurnalist. Publicistica lui Eminescu a fost n mod
paradoxal marginalizata, ceea ce a generat o apreciere
unilaterala a scrisului sau, desi numai mpreuna ele pot
oferi o imagine completa a creativitatii eminesciene.

Pe ct se poate omenete prevedea, literatura poetic

romn va ncepe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, i
forma limbii naionale, care i-a gsit n poetul Eminescu cea mai
frumoas nfptuire pn astzi, va fi punctul de plecare pentru
toat dezvoltarea viitoare a vestmntului cugetrii romneti
Titu Maiorescu
"Eminescu este nu numai cel
mai mare scriitor romn. El este o
apariie aproape neexplicabil n
literatura noastr. El a czut n
srmana noastr literatur de la
1870 ca un meteor din alte lumi.
Garabet Ibrileanu

"Eminescu este unul din exemplarele cele mai

splendide pe care le-a produs umanitatea. Avem
convingerea c dac mai tria, sntos, nc douzeci
de ani, el ar fi fost considerat, fr putint de contestare,
ca unul din cei mai mari creatori de poezie din ntreaga
literatur a lumii. [...] Dar Eminescu nu este numai un
poet de geniu. Este ceva mai mult. El este cel dinti care
a dat un stil sufletului romnesc si cel dinti romn n
care s-a fcut fuziunea cea mai serioas a sufletului
daco-roman cu cultura occidental
Garabet Ibrileanu
"Cu Eminescu apare n literatura european ultimul mare poet
romantic, pstrnd n existenta si opera sa conturul caracteristic
al dramei artistilor romantici. Nzuind necontenit spre un plan de
viat superior etic si artistic, cutnd cu patos adevrul si
refuznd consecvent compromisul, Eminescu s-a aflat n
permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina
noncomformismului, a sincerittii n faptele de viat, si a nltimii
de gndire, dublat de o sete de cunoastere absolut.
Zoe DumitrescuBusulenga

GEORGE CALINESCU: Viata lui Mihai Eminescu

Eminescu a fost, ntr-un cuvnt, un om nzestrat sa exprime sufletul jalnic
sau mnios al unei multimi n primejdie de a fi strivita de puterile ndrjite
ale lumii vechi, sa o nvioreze cu vehementa si s-o mpinga nainte,
aratndu-i viitorul n chipul unui trecut idilic si pe care soarta l-a aruncat
ntr-o societate parnd entuziasta de progres si grabita de a-i lepada
vesmintele vetuste, dar hotarta a nu abandona nimic din privilegiile ei
[...].El nu nutrea nici o aspiratie pentru sine, ci numai pentru poporul din
care facea parte, fiind prin aceasta mai mult un exponent dect un individ
[...].
Astfel se stinse n al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a
ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamntul romnesc. Ape vor seca n albie, si
peste locul ngroparii sale va rasari padure sau cetate, si cte o stea va
vesteji pe cer n departari, pna cnd acest pamnt sa-si strnga toate
sevele si sa le ridice n teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale."

EDGAR PAPU: Glosse eminesciene - "National si

universal
"Pe plan national, Eminescu se dovedeste un exponent nedezmintit al
pamntului nostru, mai nti prin limba si apoi prin stil sau curentul stilistic
pe care el l ilustreaza. Lexicul sau l arata ca pe un rod autentic al
pamntului Moldovei. Attea din moldovenismele sale, care, departe de a
supara, i sporesc farmecul poeziei, nu vor mai fi utilizate ulterior nici chiar
de scriitori de origine moldoveneasca. Asa ar fi a mbla, a mple,
nemngiet, sau pluralul femininelor terminale n inta, cu sufixul schimbat,
de pilda: suferinti n loc de suferinte. Toate aceste att de firesti
regionalisme devin garante ale autenticitatii lui Eminescu, ca expresie a
pamntului patriei.

TUDOR VIANU: Studii de stil si arta literara

"Eminescu a dat poeziei romnesti dimensiunile care i lipseau nainte.

Lumea n care ne introduce Eminescu este o lume de mare vastitate n

spatiu si n timp si n care privirea cugetatorului patrunde pna n punctele
cele mai tainuite ale sufletului omenesc si pna n conceptiile cele mai
nalte ale ratiunii.
Prin aceste caractere ale poeziei sale, asa cum le lumineaza epitetele ei
cele mai caracteristice, Eminescu este unul din reprezentantii cei mai
straluciti ai epocii deschise odata cu anul 1848, printre ai carui scriitori el a
recunoscut n Epigonii pe naintasii sai [...].
Eminescu li se alatura, n generatia urmatoare, nu numai prin poetizarea
trecutului generos, a basmelor, legendelor si traditiilor populare, dar si prin
acea sensibilitate pentru vechimea nfatisarilor din jurul sau, despre care
ne vorbeste unul dintre epitetele sale cele mai caracteristice. Gndirea
eliberata vrea sa patrunda pna n adncimea sufletului omenesc, sa
sondeze misterele naturii si sa se ridice pna la conceptiile cele mai
generale ale inteligentei, pna la cunoasterea legilor eterne ale naturii."

CONSTANTIN NOICA: Eminescu sau gnduri despre omul deplin al culturii

romnesti
"Eminescu a venit cu mna plina naintea nefiintei. Ratacit, nemnget, ca un suflet
fara parte, exact asa cum spunea omul Renasterii despre om cum ca e fiinta ce nare partea ei, poetul nostru si-a primit lotul, traind pe masura acestuia, n marginile, ba
chiar n nemarginile lui."
Darul ce ni s-a facut prin Eminescu? A aparut n lumea noastra un om care-a nteles sa
fie om deplin. Cineva care n-a vroit sa fie al doilea.
Eminescu si nefiinta
"Nefiinta aduce totusi odihna. Eminescu, neodihna. Nu ne putem odihni n el. Intreg
evantaliul lui de deschideri catre lume si cultura se strnge pentru noi ntr-o inima, care
bate.
Carui popor i s-a facut darul acesta? O constiinta mai buna, o spusa mai buna si
exemplara, au desigur cteva mari popoare si culturile lor. Dar cte din ele au cuadevarat o inima?"
"Caci nu de judecat critic, de catre noi, este acum Eminescu, ci de asimilat ntr-un fel,
ca o constiinta de cultura de dindaratul nostru de la folclor si pna la stiintele
pozitive , devenind astfel constiinta noastra mai buna, sau poate mustrarea de
constiinta a oricarui intelectual, care-i vede necuprinsul, adica sinteza nsasi."

Un miracol al culturii romnesti

"Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui,
de proiectele lui, de variantele lui, de comorile platonice
retinute sau sistemele de filozofie posibile - e vorba de
tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ti-l da o
constiinta de cultura deschisa catre tot."

Eminescu pe veci n
inimile noastre !

Clasa a XII-a B