Sunteți pe pagina 1din 9

Beton - dictionar tehnic

Acoperire cu beton. Strat de beton care acopera la exterior armatura unei piese din beton armat, pentru a o apara de influenta mediului extern (potential coroziv).

Aditivi pentru beton. Sunt solutii sau pulberi care se adauga in timpul prepararii betonului (sau dupa preparare), in scopul imbunatatirii unor proprietati ale

Tipuri de aditivi pentru betoane: Plastifianti cresc lucrabilitatea

betonului si ajuta la reducerea apei adaugate. Antrenori de aer cresc durabilitatea betonului, marind rezistenta la ciclurile de inghet-dezghet. Intarzietori de priza maresc timpul de punere in opera a betonului si sunt foarte utili pe timp calduros. Acceleratori de priza reduc timpul de intarire a betonului si sunt recomandati pe timp friguros. Agregate balastiera. Materiale minerale (nisip, pietris, piatra concasata, etc.) folosite la prepararea betonului sau mortarelor. Alicarie. Orice amestec de sparturi care prezinta o rezistenta la compresiune relativ ridicata. Sparturile pot proveni din caramida (fara goluri), betoane sau mortare. Sunt potrivite pentru executarea betonului de slaba rezistentapentru fundatii sau umpluturi (asa numitul beton ciclopian). Armobeton. (Constr.) Beton slab armat, intrebuintat in constructii masive (fundatii mari, constructii hidrotehnice etc.), la care se admite ca betonul din zona supusa la eforturi de intindere preia o parte din aceste eforturi. BCA (beton celular autoclavizat). Betonul Celular Autoclavizat a fost inventat in Suedia la inceputul sec. XX, iar productia comerciala a inceput in 1930. YTONG este marca initiala a unui material care nu ar trebui sa continaciment, sa fie format din praf de calcar (pentru aportul de silice) si din cenusa zburatoare de termocentrala (pentru aportul de cuart, nisipul cuartos fiind alternativa originala). Blocurile mari aerate cu ajutorul reactiei dintre pulberea de aluminiu si un acid sunt supuse autoclavizarii (temperatura ridicata cumulata cu o presiune ridicata de vapori), ceea ce genereaza eliberarea de silice si de cuart. Urmeaza intarirea blocului care este apoi taiat (fasonat) in blocuri mai mici pentru zidarie. Este un izolant termic mai bun decat caramida eficienta, insa are o rezistenta mecanica la compresiune mai mica.

acestuia.

BCU (beton celular usor). Betonul celular usor (BCU) este un material de constructii, poros, foarte ușor, cu o izolatie termica deosebit de buna, similar BCA- ului. Se obtine prin amestecarea in betoniera a unui mortar (format din nisip, ciment si apa) cu o cantitate de spuma ionizata. Rezultatul este un beton celular fluid (spumo-beton fluid) care se toarna in forme pentru a se intari. Caramizile (blocurile de zidarie) astfel obtinute sunt folosite la diverse constructii. Beton. Piatra artificiala obtinuta prin intarirea unei paste din pietrs, nisip, ciment si apa. Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de intarire. Pentru betonul din ciment, agentul de intarire este format din apa si ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de intarire este format din bitum aditivat. In functie de proportia componentelor rezulta sortimente de betoane diferite. Prin folosirea in reteta de preparare a unor aditivi si lianti speciali se urmareste imbunatatirea anumitor parametrii ai betonului cum sunt: lucrabilitatea, timpul de intarire, impermeabilitatea acestuia. Beton armat. Sistem complex prin care betonul conlucreaza cu bare din otel care ii dau o rezistenta mai mare. Beton asfaltic. Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat. Beton centrifugat. (Constr.) Beton pus in lucrare prin centrifugare, cu ajutorul unei masini speciale, astfel incat este mai compact. Prin centrifugare se pot confectiona numai piese in forma de corp de revolutie, de obicei cilindrice (suporturi de conducte electrice, tuburi, piloti). Beton ciclopean (sau ciclopian). (Constr.) Beton simplu, in masa caruia au fost inglobati, la turnare, bolovani de piatra naturala sau blocuri obtinute din demolarea unor betoane sau a unor zidarii. Betoanele ciclopeene suntintrebuintate in fundatii sau in ziduri in elevatie, pentru a face economie de beton, deci de ciment. Beton cu agregate organice. (Constr.) Beton usor, la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate materiale organice (talas, paie tocate, lana de lemn sau, in special, rumegus de lemn), mineralizate in prealabil (prin inmuierein lapte de var, in silicat de sodiu, in emulsie de bitum etc.). Beton monolit. Denumire folosita cu referire la piesele si elementele de constructie din beton sau beton armat turnate la fata locului, pe santier.

Beton precomprimat. Beton armat in care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de incarcarea de exploatare. Beton refractar. (Constr.) Beton la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate zgura de furnal granulata, cenusa de huila, sfaramaturi de material refractar etc., astfel incat sa reziste mult timp la temperaturi inalte. Beton simplu. (Constr.) Beton de ciment cu agregate obisnuite, nearmat. Beton spongios. (Constr.) Beton usor, cu goluri in masa lui. Betoanele spongioase sunt betoanele inspumate si gazbetoanele. Beton torcretat. (Constr.) Beton de ciment pus in opera prin proiectarea lui sub presiune, cu ajutorul unei instalatii de torcretat. Torcretarea este folosita pentru obtinerea de pereti de rezistenta subtiri (invelitori autoportante, placi autoportante prefabricate, rezervoare, tuburi etc.), pentru realizarea de straturi impermeabile la suprafata unui element de beton obisnuit, pentru refacerea elementelor de beton deteriorate, pentru corectarea unor defecte de turnare la elementele de beton etc. Betonul torcretat are rezistenta si compactare (deci si impermeabilitate), mult mai mari decat betonul vibrat. Termenul se mai refera si la betonul armat cu fibre (sintetice sau metalice). Beton usor. (Constr.) Beton cu greutatea volumetrica pana la circa 1600 kg/m3, care prezinta fata de betoanele obisnuite avantajul de a fi mai usor si un mult mai bun izolant termic si acustic. Dupa materialele din care este preparat si dupa modul de preparare, se deosebesc patru categorii de betoane usoare: betoane cu agregate usoare, betoane monogranulare, betoane spongioase si betoane cu agregate organice. Beton vacuumat. (Constr.) Beton caruia i se extrage imediat dupa turnare o mare parte din apa, prin vacuumare, pentru a-i accelera intarirea (ceea ce permite decofrari partiale si totale mai rapide) si a-i imbunatati structura (ceea ce ii mareste rezistenta la compresiune cu circa 80% in primele zile de la turnare si cu circa 20% la sfarsitul perioadei de intarire). Prin folosirea vacuumarii se realizeaza economie de ciment si pot fi intrebuintate betoane fluide, usor lucrabile. Beton vibrat. (Constr.) Beton de ciment care prin vibrare capata o indesare mai buna si deci o rezistenta mai mare. Vibrarea se face cu ajutorul vibratoarelor. Betonare. (Constr.) Operatia de introducere a pastei de beton proaspat preparat cu un liant mineral (de obicei ciment) in cofrajele elementelor de constructie, in sapaturile fundatiilor ori in formele pieselor prefabricate, sau de

aplicare a pastei de beton pe suprafetele de lemn, de beton, caramida, piatra sau rabit, ale elementelor de constructie care urmeaza sa fie acoperite cu un strat de beton. Betoniera. (Constr.) Malaxor folosit la amestecarea prin rotire a materialelor din care se prepara betonul de ciment. Este alcatuit fie dintr-o cuva in care materialul este amestecat cu ajutorul unor palete fixate pe un ax rotitor, fie dintr-o toba rotitoare, basculabila sau nu, in interiorul careia sunt fixate cateva aripi pentru o mai buna amestecare a betonului. De obicei, betonierele sunt echipate si cu aparate de incarcare (uneori automate) cu agregate, ciment si apa. Betonite. (Arh.) Blocuri prefabricate de beton, folosite la executarea imbracamintelor de tunel. Buiandrug. Este un element de constructie alcatuit dintr-o grinda de beton armat, de zidarie, de metal, de ceramicasau de lemn, asezata deasupra unei porti, a unei usi, a unei ferestre, etc. pentru a sustine portiunea de zidarie de deasupra acestora. In cazul in care partea superioara a golului de usa sau de fereastra este suficient de sus, rolul buiandrugului poate fi jucat de centura sau grinzile de beton armat de la baza planseului. Caldura de hidratare. Energia termica degajata in timpul reactiei ciment- apa atunci cand incepe formarea gelurilor solide specifice cimentului intarit. Cenusa zburatoare. Reziduu de ardere a combustibililor solizi (ex: carbuni), care este antrenata in plan vertical prin fenomenul de convectie. Unele cenusi zburatoare pot contine compusi de siliciu cu o comportare de liant slab hidraulic. Acesti compusi recomanda utilizarea lor (ca si adaos) alaturi de ciment pentru prepararea betonului. Ciment. Material complex obtinut prin arderea si macinarea fina a unor argile speciale in amestec cu aditivi. Se obtine astfel un liant hidraulic cu rezistente mari dupa intarire. Intarirea se face in prezenta apei, care in combinatie cu compusii silicosi duce la formarea unor geluri solide. Aderenta fata de agregatele minerale este foarte buna, putand astfel fi utilizat in producerea betonului. Gelurile rezultate au aderenta foarte buna si fata de otel, permitand producerea de beton armat sau beton precomprimat. Prezinta si o buna rezistenta la agresivitate termica si chimica. Denumirea este folosita indeosebi pentru liantii minerali dar si pentru unii lianti de natura organica, in masura sa legeintre ele particule (alcatuite din cele mai diferite materiale) pentru a forma aglomerate cu proprietati asemanatoare celor ale pietrei.

Cimentare (Constr.) Injectarea sub presiune a laptelui de ciment in terenuri sau in materiale de constructie fisurate, pentru consolidarea sau impermeabilizarea lor.

Cimenturi silicatice (Portland). Sunt liantii hidraulici cei mai utilizati in compozitia betoanelor si a mortarelor, simple si armate, monolit sau prefabricate. Acest liant a fost brevetat in anul 1824, in Anglia, iar denumirea de “portland” a fost data de asemanarea dintre liantul intarit si roca dura din localiatea Portland. Clincherul Portland. Se obtine prin arderea in cuptoare rotative (la temperatura de aprox. 1450°C) unui amestec de materii prime pregatite si dozate in prealabil (calcare, marne, argile, loessuri etc). La iesirea din cuptor clincherul este racit rapid si stocat, fiind apoi folosit ca si componenta principala in producerea cimentului. Cofraj. Structura indepedenta cu rolul de a sustine un amestec intial vascos, care se va intari dupa turnare si a carui forma va fi data de suprafata interioara a cofrajului. Daca o parte din cofraj nu se recupereaza prin decofrare si ramane ca parte componenta a elementului obtinut dupa intarirea amestecului vascos (in general, beton), atunci acea parte se numeste cofraj pierdut. Cofrajul pierdut poate (sau nu) sa aiba un rol structural. Compactarea betonului. Este o operatie importanta din tehnologia betonului, prin care se urmareste o umplere completa a cofrajelor, o reducere a spatiilor dintre granule si eliminarea partiala a aerului. Consistenta betonului. Se refera la stabilitatea formei betonului sau la usurinta cu care aceasta curge, reprezentand o masura a lucrabilitatii. Este foarte important ca amestecul sa aiba o consistenta care sa permita safie transportat, turnat si finisat cu usurinta, fara segregari (atunci cand pietrisul de dimensiune mai mare din amestec se separa de partea fina). Consistenta se poate determina prin urmatoarele metode: metoda tasarii conului, metoda remodelarii VE-BE, metoda gradului de compactare, metoda raspandirii. Densitatea aparenta. Reprezinta masa unui metru cub de beton turnat si compactat. Densitatea este de aproximativ 2400 kg/m3. Diafragma (in cazul structurilor). Ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fara bulbi sau samburi, care poate prelua si incarcari orizontale prin eforturi de forfecare.

Durabilitatea betonului. Este caracteristica acestuia de a-si pastra in timp proprietatile, fara masuri speciale deintretinere. Etrierul. Element de armatura transversala, din otel, care inconjoara armatura longitudinala la constructiile din beton armat (stalpi, coloane, grinzi). Are un rol esential in asigurarea rezistentei elementelor liniare si in cresterea ductilitatii lor. Folosirea lor in mod neglijent a cauzat cele mai multe prabusiri de structuri din beton armat. Gelivitatea. Reprezinta capacitatea betonului de a rezista fara reduceri semnificative ale rezistentelor mecanice in cazul in care acesta este supus la un anumit numar de cicluri de inghet-dezghet. Granulometrie. Distributia procentuala in masa sau in volum a diametrelor unor granule intr-un amestec. In cazul granulelor neregulate (agregate pentru beton, de ex.) diametrul este acelasi cu diametrul ochiului ciurului (din statia de sortare) prin care trece respectiva granula. Respectarea granulometriei este foarte importanta pentru obtinerea unor betoane de calitate cu un consum redus de ciment. Grinda. Element structural al unei constructii, din lemn, otel, beton armat etc., cu lungimea mare in raport cu celelalte dimensiuni. Este folosita pentru a prelua o parte din greutatea unei constructii si a o descarca la capetele sale pe un perete sau stalp.

Higroscopic. Material capabil sa atraga apa din mediul inconjurator, intrand sau nu in reactie cu ea. Vata mineralapoate atrage umiditate atmosferica ce se condenseaza la suprafata dar fara a urma o reactie chimica. Cimentul atrage apa din aer dar intra imediat in reactie cu ea, de unde si deprecierea cimentului pastrat in spatii umede (pentru utilizare ulterioara, trebuie cernut prin site fine iar reziduul poate fi utilizat numai ca material de umplutura). Lucrabilitatea betonului (in stare proaspata). Este o caracteristica care indica usurinta cu care poate fi pus in opera, pastrand din momentul prepararii si pana in momentul turnarii o structura omogena. Lucrabilitatea poate fi caracterizata si prin proprietatea betonului de a umple tiparul (cofrajul) cu usurinta si de a ingloba armaturile in timpul turnarii. O fluiditate mai mare usureaza pomparea si invelirea armaturilor iar una mai scazuta conduce in general la rezistente mai mari. Pentru a obtine o lucrabilitate buna si pentru a se pastra rezistenta se folosesc aditivi speciali (plastifianti si superplastifianti).

Mortar. Tip particular de beton, cu rezistenta redusa, realizat cu agregate care in general nu depasesc sortul 0-3 mm (nisip) si folosit cu precadere la lipirea unor blocuri in zidarii sau la realizarea de pardoseli; acceptiunea este improprie in raport cu materialele moderne. Noroi bentonitic. Argila bentonitica dizolvata in apa, amestecul fiind utilizat la stabilizarea peretilor forajelor sau a peretilor mulati. Noroiul bentonitic isi datoreaza efectele tixotropice continutului sau de montmorilloniti. Pentru elementele din beton armat, turnarea trebuie sa se faca prin tuburi, incepand de la adancimea maxima spre cota superioara. Otel beton (fier-beton). Denumire data barelor de otel rotund neted sau prezentand proeminente, destinate confectionarii armaturilor pieselor din beton armat. Calitatile clasice sunt: OB37 cu suprafata neteda (lisa) si PC52si PC60 (“Profilat la Cald”) cu suprafata striata. PC90 poate fi folosit la beton cu precomprimare partiala. Partea numerica a denumirii calitatii este in relatie directa cu rezistenta de calcul. Pasta de ciment (Constr.) Amestec, in diferite proportii, de ciment cu apa, folosit pentru corectarea sau repararea suprafetelor zidariilor de beton, la rostuiri etc. Pasta de ciment, preparata dupa prescriptii standardizate este folositala determinarea prizei si a constantei de volum a unui ciment. Placa de beton celular autoclavizat. Element din beton celular autoclavizat de dimensiuni mici (40/40…40/60 cm) cu grosimi variind intre 50 si 150 mm, destinat (in functie de densitate), fie termoizolatiilor de plansee sau de pereti, fie realizarii peretilor usori de compartimetare. Placa de beton mozaicat. Placa prefabricata din beton, patrata sau dreptunghiulara, cu stratul de uzura din mozaic, destinata pardoselilor interioare sau traselor circulabile. Termen echivalent: placa de mozaic. Placa de beton (pentru pavaje). Dala de beton cu dimensiuni de 30/30…50/50 cm, cu grosimea de 40…70 mm, destinata pavarii trotuarelor si aleilor de circulatie dar nu si a celor carosabile, putand avea stratul de uzuramozaicat sau nu, cu suprafata divizata cu santuri sau spalata. Se monteaza in pat de mortar pe un strat-suport din beton (cele mici) sau pe pat de nisip, fara mortar (cele mari). Termen echivalent: dala de beton pentru pavaje. Pop. Este un stalp sau barna groasa de lemn cu care se sustine provizoriu (sau se consolideaza) un zid, un planseu, un acoperis. In constructiile moderne

clasicii popi din lemn sunt inlocuiti de popii metalici, mai durabili si flexibili in utilizare datorita inaltimii reglabile. Popii sunt folositi preponderent la sustinerea temporara a grinzilor si planseelor din beton armat. Provine din cuvantul bulgar “pop”. Puzzolane. Sunt materiale de origine vulcanica sau roci sedimentare folosite ca si adaosuri la producerea cimenturilor puzzolanice, cu scopul de a reduce consumul de clincher Portland a carui producere este mare consumatoare de energie. Poarta numele localitatii italiene Pouzzuoli de la poalele vulcanului Vezuviu. Rasina epoxidica. 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obtine prin condensarea fenolului cu acetona, dupa care printr-o noua condensare cu epiclorhidrina se obtine rasina epoxidica. Are proprietati mecanice excelente. Segregarea betonului. Pierderea omogenitatii amestecului de agregate din beton prin separarea partii fine (cca. 0-3 mm) de cea medie (cca. 3-16 mm) si de cea cu granulatie mare ( > 16 mm). Fenomenul este uneori confundat cu deficienta calitativa a stratului de acoperire al armaturii (strat incomplet). Stalp. Structura de rezistenta pentru preluarea sarcinilor verticale si a unor sarcini orizontale si transmiterea lor catre un suport aflat la baza sa. Stalpul poate consta dintr-o singura bara, dintr-un ansamblu de bare (ex. stalpii pentru sustinerea liniilor electrice aeriene) sau orice alta forma in care inaltimea este mult mai mare decat dimensiunile sectiunii transversale. Sensibilitatea la pierderea stabilitatii trebuie luata in considerare. Suprabetonare. Procedeu de marire a capacitatii portante a unor anumite tipuri de plansee din elemente prefabricate prin turnarea peste elementele prefabricate a unui strat de beton monolit cu sau fara armaturi. Turnarea betonului. Procedeu tehnologic de punere in opera a betonului aflat în stare fluida, in vederea intaririi sub o anumita forma. In general, forma este data fie de un cofraj, fie de lucrari executate in pamant, fie combinatia celor doua. Umflarea betonului. (Chim. fiz., Constr.) Marirea volumului unei piese de beton in timpul prizei si al intaririi, provocata fie de prezenta in ciment a unor cantitati prea mari de oxid de magneziu, trioxid de sulf sau, in special, de oxid de calciu (care reactioneaza cu apa sau cu alte substante, rezultand astfel compusi expansivi), fie de marirea umiditatii betonului dupa intarire, umfland astfel gelurile. Umflarea betonului, ca si retragerea lui, pot duce la distrugerea piesei, daca aceste fenomene se manifesta cu intensitate mare.

Var (oxidul de calciu). Este obtinut prin calcinarea rocilor calcaroase (si prin hidratarea lor). Varul este folosit ca si material de constructii fiind un element indispensabil in compozitia mortarului pentru zidarie sau tencuiala. Prin combinarea varului cu apa rezulta hidroxidul de calciu, mai cunoscut ca si var stins sau pasta de var. Din var stinssi apa se obtine laptele de var, folosit (inca!) pentru spoitul peretilor caselor. Varul mai este folosit si caingrasamant agricol. Vacuumare (a betonului). Operatie de imbunatatire a calitatii betonului prin extragerea apei in exces, inainte de priza, realizata prin crearea unei subpresiuni la fata betonului cu ajutorul unor ventuze. Termen echivalent: Compactare prin vacuum. Vibrolaminarea betonului. (Constr.) Operatia prin care se efectueaza concomitent (cu ajutorul unei instalatii adecvate) atat intinderea in strat uniform, cat si îndesarea betonului turnat. Zgura. Este un subprodus industrial rezultat din procesul tehnologic de obtinere a fontei in combinatele siderurgice. Zgura este folosita ca adaos la producerea cimentului de furnal, pentru a reduce consumul de clincher Portland.