Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFRIBASE Manual PDF
REFRIBASE Manual PDF
Introducere
Exista multe carti care descriu sisteme de refrigerare termodinamice si care explica detaliat
tehnologia si exploatarea acestor sisteme.
Daca ai probleme in intelegerea acestor carti atunci Frigobase a fost facuta special pentru
tine.
In acelasi mod, daca multe din datele tehnice furnizate de producator ti se par greu de
inteles Frigobase te poate ajuta.
Nu te ingrijora, nu ne vom pierde tot timpul studiind fizica, facand calcule complicate sau
nimic de genul. Vom observa lucrurile care se intampla in jurul nostru si ne vom folosi de
fenomenele care se intampla in jurul nostru zi de zi. Vom analiza lucruri banale cum ar fi : fierberea
apei, oale sub presiune, condesul de pe un pahar, pompe de bicicleta, bureti s.a.m.d.
Obiectivul primei parti din Refribase este sa analizeze sistemul de racire dintr-un frigider.
Aceasta ne va ajuta sa intelegem cum functioneaza. Cum aproape sigur detii un frigider poti foarte
usor sa il examinezi sa il atingi si sa ii localizezi varii componente. Apoi vom fi in stare sa analizam
cum functioneaza un sistem de aer conditionat si asa vom putea sa il instalam, exploata corect si sa
il reparam.
Daca deja ai o buna intelegere asupra sistemelor de refrigerare folosite in instalatiile
casnice de aer conditionat, Frigobase s-ar putea in unele momente sa ti se para prea simpla pentru
tine. In acest caz, trece rapid peste. Chiar si atunci, la sfarsit vei afla ca tot ai mai invatat ceva.
Peste toate, tine minte ca manualul pe care il citesti este numai o parte foarte mica a
unei metode complete de invatare a procesului de refrigerare aplicat sistemelor de aer
conditionat. Din acest motiv recomandam cu convingere folosirea softului REFRIBASE
concomitent cu studierea acestui manual pentru a-ti acorda sansa sa devii un adevarat expert.
In prima parte a training-ului vei fi insotit de doua caractere: un ucenic in refrigerare si un
inginer calificat
CH: Buna, sunt Charlie, uncenic in refrigerare. Ca si tine vreau sa invat depre sitemele
A/C casnice
A: Buna ziua! Sunt Alf, un inginer calificat in refrigerare. Voi face tot posibilul sa
raspund intrebarilor lui Charlie si desigur a lor tale.
Acum sa trecem la tine! Inainte de toate te sfatuiesc sa nu te grabesti si sa parcurgi totul
lejer pentru a putea sa analizaezi ce ai invatat. Nu ezita in a reciti un capitol daca unele lururi ti s-au
parut mai greu de inteles, iti vei da seama ca a meritat.
Mult norc in studiu. Vei vedea ca nu e deloc greu sa te specializezi in A/C casnice
daca vrei.
Frigiderul: Introducere.
1. Functia frigiderului
Rolul unui frigider este de a mentine mancarea la o temperatura destul de joasa incat sa
incetineasca cresterea bacteriilor, in acest fel crescand perioada de depozitarere a mancarii.
Pentru asta, vom vedea ca frigiderul nu produce frig, contrar parerii multora, dar mai degraba
inlatura sau pompeaza afara caldura.
De fapt, pompeaza caldura din interiorul frigiderului si o degaja in exterior. Pentru a putea
face asta, frigiderul este echipat cu doua schimbatoare de caldura, unul pentru absorbirea caldurii si
unul pentru eliberarea ei.
2. Gasirea schimbatoarelor de caldura
1. CH: Bun, dar ce este mai exact un schimbator de caldura?
A: In termeni simpli, un schimbator de caldura este un dispozitiv care permite caldurii sa se
transmita intre doua fluide, fara ca cele doua fluide sa intre in contact unul cu celalalt.
In masina personala exista un radiator care raceste motorul la o temperatura rezonabila.
Radiatorul este un simplu schimbator de caldura.
Asa este. Schimbatorul cald este langa compartimentul de gheata, iar cel rece este
radiatorul negru din spatele frigiderului.
Te vad uitandu-te mirat. Nu esti de acord cu mine?
Normal ca nu si ai perfecta dreptate; este chiar invers. Compartimentul de gheata este rece
si radiatorul negru este cald. Acum stii unde se gasesc cele doua schimbatoare.
In curand vei intelege exact ce se intampla in interiorul unui schimbator de caldura dar
intai trebuie sa clarificam niste idei de baza.
3. Ce este caldura?
Caldura este o senzatie pe care o experimentezi, spre exemplu, cand atingi un obiect a
carui temperatura difera de cea a mainii tale. Ceva ar putea sa se simta, spre exemplu, foarte rece,
rece, recisor, caldut, cald foarte cald s.a.m.d.
Ce se intampla de fapt este ca creierul tau face o comparatie intre nivelul caldurii din
corpul tau si obiectul cu care vii in contact.
In exemplul alaturat creierul lui Charlie compara temperatura schimbatorului cu cea a
palmei lui. A se avea in vedere ca temperatura palmei este de obicei intre 30C si 33C (exceptand
cazul in care ai febra).
Charlie incearca sa afle daca schimbatoarele de temperatura sunt mai calde sau mai reci
decat mana lui. Tot ce face este o comparatie.
Vom vedea imediat ca aceasta tehnica de estimare a temperaturii este relativ imprecisa.
Cu cat este mai mare diferenta dintre palma ta si lucrul a carui temperatura incerci sa o
masori, cu atat mai greu este sa ii apreciezi temperatura si cu atat mai mare riscul unei erori.
De exemplu trebuie sa eviti a te arde (cum estimezi temperatura uleiului incins intr-o
friteoza? Prin atingere?). De asta folosim un termometru.
In general auzim oameni care vorbesc de grade Celsius pentru a masura temperaturile
(pentru exemplu, cand ne uitam la meteo).
Pe scara Celsius, 0C corespunde temperaturii aratate de un termometru introdus in
gheata pe cale de a se topi, 100C corespunde temperaturii apei in fierbere.
Cum aceste doua puncte sunt separate de o suta de diviziuni, gradele Celsius mai sunt
cunoscute si ca grade Centigrade: este exact acelasi lucru.
Atunci sa continuam. Termometrul este un instrument de masurare care ne spune cu
precizie cantitatea de caldura dintr-un corp. De fapt, un termometru iti arata o masurare precisa a
nivelului caldurii din corpul tau, cam la fel cum indicatorul de benzina iti arata cantitatea de benzina
din rezervor..
4 Transferul de caldura
In viata de zi cu zi avem deseori nevoie sa incalzim sau sa racim obiecte.
Sa luam spre exemplu un robinet. Pentru a obtine o temperatura confortabila a apei,
combinam apa calda cu cea rece.
Realizam schimbul de caldura intre apa la 45C si cea la 15C, pentru a produce apa la
30C; s-a produs ceea ce se numeste un schimb termic.
De exemplu avem doua corpuri cu aceleasi proprietati, care se combina si fac schimb de
caldura. Dar schimburile termice nu se limiteaza doar la materiale similare si corpurile care fac
schimb termic nu trebuie neaparat sa se combine.
De exemplu, pentru a incalzi o camera putem folosi un calorifer prin care curge apa
calda.
Acest schimbator termic permite transferul caldurii intre sistemul de incalzire si aerul
ambiant din camera.
Ce crezi, apa incalzeste aerul sau vice versa?
E usor de aratat ca apa calda se raceste cand trece prin radiator in timp ce aerul se
incalzeste.
Acest lucru se poate verifica atingand teava de tur cu apa fierbinte din partea de sus a
caloriferului si apoi teava de retur.
Aerul incalzindu-se se ridica (este confirmat de dungile negre care se vad ocazional.in
spatele caloriferului).
Din observatiile anterioare putem deduce ca atunci cand doua corpuri de temperaturi
diferite vin in contact, are loc un schimb de caldura care se numeste schimb termic. In timpul
acestuia, caldura trece de la corpul mai cald la cel mai rece. Astfel caldura pierduta de apa este
primita de aer.
Cantitatea de caldura primita de aer este egala cu cea pierduta de apa.
In cazul radiatorului, este usor sa iti dai seama de ce nu pot fi in contact direct aerul cu
apa : pentru a preveni inundatii. Schimbul de caldura este facut prin intermediul radiatorului care
actioneaza ca schimbator de caldura.
Trecand prin radiator, apa pierde caldura. Temperatura scade, sa spunem de la 80C la
60C, dar toata caldura pierduta de apa este absorbita de aer. Din acest motiv, temperatura aerului
creste. Caldura nu dispare si nu este creata. Doar schimbul de caldura are loc.
Fenomenul Fierberii
Pentru a intelege modul de functionare al frigiderului, va trebui sa ne reimprospatam
memoria sau chiar sa imbunatatim cunostintele noastre. Va trebui sa ne uitam un pic in jurul nostru.
1. Experimente
Sa incepem prin prin a ne uita la un simplu experiment cu o cratita de apa. Luati o
cratita de apa si puneti-o pe aragaz.
Pentru mai bune rezultate ne trebuie un termometru cu o gradatie de cel putin
100C pentru a masura temperatura apei.
Acum aprindeti aragazul. Ce observati?
Prezenta flacarii determina o crestere a temperaturii apei.
Daca stingem flacara, temperatura apei nu mai creste. Daca asteptam putin,
temperatura apei incepe sa scada.
Aceste observatii sunt usor de explicat: cand flacara este aprinsa, aceasta degaja
caldura apei, a carei temperatura creste. Apoi, indata ce stingem flacara, apa fiind mai calda decat
mediul ambiant, degaja caldura in mediul ambiant (de aceea temperatura apei scade).
Acum, daca aprindeti din nou flacara, temperatura apei incepe sa creasca din nou.
Dar sa vedem ce se intampla daca lasam flacara pornita, ce se va intampla cu temperatura apei? Va
creste la nesfarsit?
Incercati sa raspundeti la aceasta intrebare inainte de a continua.
Probabil va veti aduce aminte orele de fizica: odata ce ajunge la 100C, temperatura
apei se stabilizeaza si nu va mai creste chiar daca flacara arde.
Ch. NU inteleg, o incalzim si d-voastra spuneti ca temperatura s-a oprit din crestere.
A Corect, dar ce vezi deasupra cratitei?
Ch. Vapori de apa.
Ce vei observa deasupra cratitei, este mult abur. De asemenea, nivelul apei din
cratita scade treptat. Ce se intampla de fapt?
Observam un fenomen fizic foarte important numit schimbare de stare.
In timpul acesteia, apa trece din stare lichida in cea gazoasa (abur).
De fapt este usor de vazut ca nivelul lichidului scade in timp ce vaporii sunt
degajati. Apa se evapora.
In plus, temperatura indicata de termometru se stabilizeaza la 100C. Cu toate ca
flacara continua sa furnizeze caldura, temperatura nu mai creste.
A: De ce crezi ca temperatura apei nu mai creste?
Ch: Un lucru este sigur: caldura degajata de flacara nu produce cresterea temperaturii
apei . De asemenea, poti vedea ca lichidul se transforma in abur. Atunci, putem spune ca
temperatura apei nu mai creste, dar se schimba starea fizica.
Charlie are dreptate, dar ca sa intelegem mai bine sa repetam experimentul dar de data
aceasta cu ajutorul graficului.
2. Investigarea
Sa reumplem cratita cu apa la temperatura de 20C. Daca flacara este oprita, apa ramane
la 20C.
Pentru o perioada de timp, temperatura apei continua sa creasca constant. Lucru normal,
deoarece flacara este aprinsa si degaja caldura apei. Treptat, cand temperatura se apropie de 100C,
apa incepe sa fiarba si produce bule mari. Observam ca suprafata apei incepe sa faca bule din ce in
ce mai mari.
Cand termometrul ajunge la 100C, apa incepe sa fiarba si sa produca bule mari. Acest
moment il vom nota cu t2.
Daca flacara ramane aprinsa, continua sa produca caldura si cantitati mari de abur ies din
cratita (in timp ce nivelul apei continua sa scada).
La momentul t3, apa este tot la 100C si cantitati mari de abur continua sa se ridice din
cratita.
Pe grafic apare ca o linie orizontala pornind de la momentul t2, unde apa ramane la
100C.
Experimentul ne pune la dispozitie informatii conform carora, atunci cand apa trece din
stare lichida in stare gazoasa, absoarbe caldura la o temperatura constanta, numita temperatura de
vaporizare, facand o treapta in grafic.
Energia absorbita in aceasta faza nu creste temperatura deloc, dar este folosita pentru a
transforma apa din lichid in vapori.
Ch: Inteleg. Desi se cedeaza in continuare caldura apei, temperatura acesteia nu mai
creste. Aceasta deoarece energia din flacara este folosita pentru a schimba apa din lichid in vapori.
Acest fenomen, caracterizat de schimbarea starii de agregare este numit vaporizarea sau
evapoarea apei. Pentru apa in aer (adica presiune atmosferica normala) temperatura este de 100C.
Acum sa facem un al doilea experiment.
Luati o cratita si umpleti-o cu cuburi de gheata si apa rece. Asteptati pana se
uniformizeaza temperatura amestecului si puneti un termometru in cratita.
Dupa un timp, termometrul indica 0C (temperatura de topire a ghetii). In acest moment,
puneti cratita pe aragaz la flacara mica.
Ce credeti ca se va intampla?
Incercati sa raspundeti inainte de a continua..
Daca nu puteti face acest experiment si sa desenati un grafic, nu conteaza pentru ca vrem
sa vedeti urmatoarele:
Initial in ciuda surplusului, temperatura ramane stabila la 0C.
Desi temperatura ramane constanta la 0C, vei observa ca exista mai multa apa in cratita
si din ce in ce mai putina gheata. Cuburile de gheata se topesc. Acest fenomen se numeste topirea
ghetii.
Intre momentul t0 si t1 temperatura ramane constanta la 0C. Vedem clar un pas in timpul
topirii ghetii, care corespunde unei schimbari in starea fizica. Acesta este numit pasul topirii.
In al II-lea interval, de indata ce nu mai exista cuburi de gheata, temperatura apei creste.
Tempereatura apei continua sa creasca pana la 100C, cum am vazut.
Cantitatea de energie este exprimata in kiloJouli (kJ) care este unitatea de masura agreata in
sistemul international. Aceste valori sunt facultative: nu te ingrijora daca nu inseamna mare lucru
pentru tine, nu este esential in stadiul acesta.
Ch. Din grafic inteleg ca vaporizarea dureaza de 7 ori mai mult decat topirea cu aceeasi
sursa de caldura si aceeasi cantitate de apa!
Cand vaporizeaza, un lichid absoarbe cantitati uriase de caldura. In experimentul nostru
trebuie de 5,4 ori mai multa energie . Acestea sunt legile naturii si tot ce putem face este sa le
observam.
Ch. In experimentele noastre am observat ca de fiecare data cand apa era intr-o stare de
amestec, caldura era latenta.
Pe de alta parte cand apa era in stare complet solida, complet lichida sau complet gazoasa
caldura era sensibila.
A: Corect, cand caldura degajata unui corp determina o crestere a temperaturii, vorbim
despre caldura sensibila (simtim schimbarea de temperatura).
Dar cand caldura cedata unui corp determina o schimbare in starea fizica, putem vorbi de
caldura latenta (sau potential disponibila).
Vom discuta aceste idei despre caldura latenta sau sensibila din nou in curand. In orice caz,
fiti siguri ca ati inteles inainte de a continua.
Cateva zile mai tarziu ajungi la munte. Nerabdator sa iti exerciti experienta in a fierbe
oua, iti iei cratita, plita si bricheta.
Cand apa incepe sa fiarba, pui ouale in cratita. Zece minute mai tarziu inchizi plita. In
mod normal, ouale ar trebui sa fie gata.
Cand incerci ouale descoperi ca sunt moi desi le-ai lasat in apa exact 10 minute, ca si pe
plaja.
Ch. Curios. Cum explici asta? Ai vreo idee?
Problema peste care ai dat se datoreaza unui efect de presiune pe care o sa incercam sa-l
explicam.
Daca ai facut vreodata sporturi subacvatice, esti familiarizat cu problemele presiunii. Ce
se intampla este faptul ca, cu cat este mai mare adancimea la care cobori, cu atat este mai mare este
presiunea p. De exemplu, la o adancime de 50 de metri presiunea exercitata de apa este mai mare
de 5 bari (adica de 5 ori presiunea atmosferica)
Presiunea este produsa de greutatea apei de deasupra scafandrului. De asta presiunea creste cu
adancimea.
In acelasi fel, exista un strat de gaz in jurul pamantului cunoscut drept atmosfera. Grosimea
sa poate varia, dar e aproximativ de 20 km.
In acelasi fel cum adancimea apei exercita o presiune asupra scafandrului. Stratul atmosferic
exercita o presiunea asupra suprafetei pamantului.
Hai sa vedem daca putem intelege mai bine exagerand un pic: daca oule ar fi fost lasate in
apa la 20C, nu ar fi fost deloc gatite.
Ca sa concluzionam : cu cat este mai rece apa, cu atat mai greu se fierb ouale. Daca le lasam
10 min in apa la 100C, se fierb perfect. Daca apa are numai 90C, este logioc ca oule vor fi mai
putin facute.
A se lua in considerare ca la 7000 m grosimea atmosferei este mai mica, deci presiunea
atmosferica este si ea mai mica si apa fierbe la temperatura mai scazuta : 75C. Normal ca daca
lasam ouale la 75C zece minute, nu vor fi deloc gatite .
Concluzia este ca pentru a fierbe un ou tare trebuie destula energie. Cu cat altitudinea este
mai mare, cu atat mai scazut este punctul de fierbere a apei si cu atat mai mult trebuie ca oul sa stea
la fiert.
Ch.: Deci, daca inteleg bine, cu cat presiunea atmosferica mai joasa, cu atat mai jos este
punctul de fierbere al apei. Dar care este explicatia?
Relatia presiune-temperatura
Intr-un litru de apa sunt un numar impresionant de picaturi de apa si fiecare picatura este
formata dintr-un imens numar de molecule de apa.
Pentru a defini o molecula de apa sa spunem ca este cea mai mica picatura de apa care
poate exista si avem nevoie de un microscop foarte puternic pentru a vedea una.
Fiecare picatura de apa poate fi comparata cu un balon (tipul de petrecere care tine copii
fericiti pana cand baloanele se sparg).
Cand umfli un balon vei observa ca se dilata. Ce se intampla este faptul ca membrana
balonului se intinde ca urmare a presiunii aerului care este suflat in el..
Cand umfli un balon, doua presiuni apasa asupra lui:
1. o presiune interna exercitata de aerul suflat in el
2. presiunea atmosferica din jurul nostru
Si ce se intampla daca crestem presiunea interna un pic prea mult?
Ch: Stiu : se sparge!
Corect. Daca sufli prea tare, presiunea interna devine prea mare si balonul pocneste. Tu
nu explodezi cand cineva te pune sub prea multa presiune?
Exact la fel ca si balonul, fiecare picatura de apa este supusa la 2 presiuni : una externa
si una interna.
Cand punem apa in cratita, observam ca suprafata apei sta perfect plata si orizontala. De
asemenea, apa tinde sa stea in totalitate pe fundul oalei.
O sa iti pun o intrebare oarecum stupida: de ce?
Sa luam in consideratie urmatoarea: stim ca o presiune externa si una interna sunt
exercitate pe fiecare punct al suprafetei lichidului. In experimentul nostru presiunea externa este
cauzata de cea atmosferica.
In primul rand, daca aceste presiuni nu ar fi identice in toate punctele, suprafata apei nu
ar fi plana ci ondulata (cu adancituri si cresteri); situatia nu este asa.
Rezulta ca presiunile sunt uniform distribuite in toate punctele, acesta fiind motivul
pentru care suprafata apei ramane perfect plana.
Normal, atat timp cat presiunea apei ramane mai putin sau egala cu cea din exterior (cea
atmosferica), toata apa ramane in cratita.
Daca punem cratita pe aragaz, aceasta va primi energie sub forma de caldura.
Aceasta energie cauzeaza o crestere a presiunii interne asa cum aerul pe care il sufli intrun balon cauzeaza dilatarea membranei.
In timp ce plita incalzeste apa, presiunea interna a fiecarei picaturi creste din ce in ce
mai mult. Totusi presiunea externa (adica presiunea atmosferica) nu se schimba.
Incepi sa intelegi?
Imediat ce presiunea interna devine destul de mare, cea externa nu va mai putea sa tina
apa in cratita.
In acest moment, moleculele se rup una de alta si devin molecule de gaz care, fiind mai
usoare decat aerul parasesc cratita.
De aceea, bule mari de vapori de apa sparg suprafata, determinand o scadere a nivelului
de lichid.
Cu toate ca noi continuam sa incalzim cratita, temperatura nu mai creste. Toata caldura
serveste la transformarea moleculelor de apa: Acesta este vechiul nostru prieten, pasul de
vaporizare!
La nivelul marii presiunea atmosferica, adica cea externa este de 1 bar.
Rezulta ca temperatura apei la 100C este suficienta ca presiunea interna sa poata
invinge presiunea atmosferica, deci fierberea poate incepe.
Ch. Ok, de aceea, cu o presiune externa mai joasa, apa incepe sa fiarba la 90C la o
altitudine de 3000 m ?
A: Foarte corect! Dar sa vedem: care crezi ca ar fi punctul de fierbere daca presiunea
externa s-ar mari? Ar ramane la 100C, s-ar mari sau ar scadea?.
Ce crezi? Ca sa te punem pe calea cea buna gandeste-te la principiile a unei oale sub
presiune.
Toata lumea stie ca o oala sub presiune este o oala speciala echipata cu un capac
sigilabil.Cand pui apa in oala sub presiune si apoi inchizi capacul, apa la fundul oalei si aerul la
presiune atmosferica raman inchise in oala.
Pe masura ce incalzesti oala, temperatura apei creste. In acelasi timp, presiunea interna a
apei creste de asemenea. In timp ce temperatura apei ramane la mai putin de 100C, presiunea
externa din interiorul oalei ramane suficienta pentru a mentine apa in forma lichida pe fundul oalei.
Odata ajunsa la 100C, doar o mica cantitate este necesara pentru a lasa primele molecule
de energie sa se elibereze. Aceste molecule in stare gazoasa raman inchise in oala si rezulta mai
mult gaz in oala. Acesta produce acelasi efect ca si aerul din balon: presiunea diu interiorul oalei
creste.
In acest moment, presiunea externa a crescut, fierberea fiind impiedicata in ciuda faptului
ca apa a ajuns la 100C.
Totusi, plita continua sa incalzeasca si presiunea interna creste si ea. Fierberea are loc
acum la o temperatura mai mare de 100C.
Vaporii care sunt eliberati raman de asemenea in interiorul oalei si astfel presiunea
externa creste din nou. Fierberea este din nou impiedicata, in ciuda faptului ca apa are o temperatura
mai mare de 100C si tot asa.
In continuarea procesului, temperatura apei creste treptat, odata cu cresterea presiunii
externe.
Ch. Inteleg, dar presiunea din interiorul oalei creste la nesfarsit? Nu e periculos? Ar putea
exploda.
Nu poate fi lasata sa creasca la nesfarsit. De fapt, fabricantii pun o supapa de siguranta in
capac. Daca presiunea devine prea mare, supapa se deschide si elibereaza vapori. Cand se intampla
asta, asa cum un balon se desumfla cand iese aerul, presiunea este pastrata la un nivel rezonabil.
Aceasta supapa se deschide de indata ce presiunea ajunge la 2 bar. La aceasta presiune, balanta
fortelor interne se realizeaza cam pe la 120C.
In acest fel supapa mentine 2 bari in oala si temperatura apei la 120C. Desigur, mancarea se
face mai repede la 120C decat intr-o oala normala, in care apa are doar 100C.
Ch. Bun, am inteles. Temperatura apei creste si scade odata cu presiunea atmosferica intrun mod liniar.
Diagrama de mai sus reprezinta relatia temperatura-presiune pentru apa pura. Indica
temperatura de evaporare a apei in functie de presiunea externa .
In aceasta diagrama putem vedea ca la 1 bar (presiune atmosferica), apa fierbe la +100oC.
Vedem deasemenea ca la 2 bari apa fierbe la +120oC, si asa mai departe
Aceasta diagrama ne confirma faptul ca atunci cand presiunea creste, temperatura de
evaporare creste deasemenea.
In acelasi mod, daca presiunea scade, temperatura de evaporare descreste.
Temperatura de evaporare si presiunea de evaporare intotdeauna variaza in aceeasi
directie. Cresc si descresc impreuna.
Din ce am vazut pana acum, sunt cateva puncte deosebit de importante:
1. Se poate face transferul de caldura intre 2 corpuri daca aceste corpuri se afla la
temperaturi diferite.
2. Caldura trece intotdeauna de la corpul mai cald la corpul mai rece.
3. Trecerea din stare lichida in stare de vapori se numeste evaporare.
4. Conditia ca un lichid sa se evapore, este ca acesta trebuie sa absoarba caldura.
5. In timpul evaporarii unui lichid, temperatura ramane constanta. Caldura absorbita
de lichid in timpul evaporarii se numeste caldura latenta de evaporare.
6. Temperatura de evaporare si presiunea variaza intotdeauna in aceeasi directie.
Cresc si descresc impreuna.
Ch: Cred ca am inteles. Temperatura de evaporare a unui lichid depinde de presiunea de
deasupra lichidului. Desigur, ca un lichid sa se evapore trebuie sa absoarba caldura care poate veni
de la un corp mai cald decat lichidul.
Si daca nu ati inteles acest capitol, sau daca sunteti nesiguri asupra unui anumit aspect,
recititi capitolul inca o data : procesul de evaporare este esential in procedeul de refrigerare.
In graficul de mai sus puteti citi presiunea absoluta in partea din stanga scalei.
In partea din dreapta scalei putem vedea presiunea relativa.
Astfel, in vacuum absolut presiunea este de 0 bari absolut si -1 bar presiune relativa.
Presiunii atmosferice ii corespunde 1 bar presiune absoluta sau 0 bari presiune relativa.
Manometrele sunt printre cele mai importante dispozitive folosite de ingineri. Este
important sa amintim ca vom lucra in majoritatea cazurilor cu presiunea relativa.
Din toate acestea putem concluziona:
Presiunea absoluta = presiune manometrica + 1 bar
Daca vrem sa facem cuburi de gheata in congelatorul nostru, trebuie sa gasim o substanta al
carei punct de fierbere este mai mic de 0 grade.
Ch: Nu cred ca inteleg, dar de ce nu putem folosi eter? Daca reducem presiunea sub
presiunea atmosferica fortele externe vor descreste si la fel ca apa la mari altitudini temperatura de
evaporare a eterului va scadea . Putem ajunge la temperaturi sub 0oC?
A: Teoretic rationamentul tau e corect si chiar ar putea functiona astfel. Oricum in practica
sunt o serie de probleme si astfel eterul nu este important ca refrigerant. De fapt nu vei gasi nici un
aparat de racire care sa functioneze cu eter, mai ales ca inginerii arata mult mai mult interes pt
fluidele disponibile lor.
Ch: Bine sa uitam de eter, dar spune-mi care sunt aceste fluide de racire interesante de care
vorbesti!
REFRIGERANT R22
In industrie se gasesc o gama larga de fluide numite refrigeranti care au o temperatura
joasa de evaporare la presiunea atmosferica.
Aceste fluide sunt uneori cunoscute ca freon. Cuvantul Freon este de fapt denumirea
folosita de compania Dupont pentru aceste fluide. Compania Elf Atochem foloseste denumirea de
forane pentru aceasta substanta.
Fiecare fabricant foloseste propria denumire pentru refrigerantul pe care il utilizeaza.
Toate aceste fluide sunt imbuteliate in containere de diferite dimensiuni ca si cele de gaz
butan sau propan. Pentru a nu ne incurca cu diferite denumiri refrigerantii se identifica prin litera R.
De exemplu R22 este fluidul cel mai folosit in sistemele de racire si il vom folosi ca exemplu in
studiul nostru. Mai este gasit si sub denumirea de Freon 22, Forane 22, Suva 22, etc.. Trebuie sa
intelegem ca R22 este identic, indiferent de fabricant. Putem amesteca Freon 22 cu Forane 22, sunt
absolut identice.
A.: Amintiti-va: caracteristicile lui R22 sunt identice indiferent de denumire sau
fabricant.
R22 este foarte interesant deoarece se evapora la -42oC la presiune atmosferica.
Datorita temperaturii scazute de evaporare, R22 ne permite sa obtinem o temperatura mai mica de
o
0 C foarte usor in racitorul frigiderului. Acesta fiind si obiectivul nostru.
Relatia presiune-temperatura pentru R22 urmareste aceleasi reguli ca si in cazul apei. Cu cat este
mai mica presiunea de deasupra lichidului cu atat este mai mica temperatura de evaporare.
Pt a ne face o idee vom urmari in diagrama de mai jos relatia presiune-temperatura pentru
R22 de la -42oC la +20oC.
Dupa cum puteti vedea din aceasta diagrama, la 0 bari (presiune atmosferica) temperatura de
evaporare a lui R22 este de -42oC. La 8 bari temperatura de evaporare creste la +20oC. De asemenea
presiunea si temperatura de evaporare a lui R22 sunt interdependente si pot varia in aceeasi directie
exact ca si cele ale apei (difera doar valorile).
Sa ne imaginam interiorul unei butelii de R22. Lichidul este prezent in partea de jos a
vasului iar vaporii deasupra. Presiunea interioara a lichidului este in echilibru cu presiunea
exterioara a vaporilor. Daca presiunea in butelie creste, presiunea refrigerantului creste deasemenea
in concordanta cu relatia presiune-temperatura care vor fi : 8 bari la +20oC, 11 bari la +30oC, 14
bari la +40oC, 19 bari la +50oC.
Astfel este indicat sa evitam depozitarea buteliilor sub actiunea directa a soarelui sau in
apropierea unei surse de caldura pentru a evita eventualele pericole.
Autorul stie din experienta ca unii cititori vor gasi dificil sa vizualizeze cum refrigerantul
R22 este un lichid care se poate evapora la -42 oC (presiune atmosferica).
Pentru a putea intelege mai bine fenomenul, sa ne imaginam in interiorul unei camere unde
temperatura este de -50oC. In aceste conditii este posibil sa turnam R22 intr-un vas iar acesta sa
ramana in forma lichida. Cand R22 atinge -50oC, fortele interne sunt mai mici decat fortele externe
(care corespund presiunii atmosferice). Suprafata lichidului din vas ramane nemiscata.
Pentru ca R22 sa se evapore trebuie doar sa incalzim fluidul pentru a creste fortele interne.
Cand atinge temperatura de -42oC evaporarea va incepe. Trebuie sa ne amintim ca in aceleasi
conditiii apa va incepe sa se evapore la +100oC la presiune atmosferica.
Ch: Acum am inteles mai bine, dar unde putem gasi R22 si cum il putem mentine in stare
lichida daca se evapora la -42oC?
Pentru a putea raspunde la intrebarea lui Charlie, vom lua alt exemplu din viata de zi cu zi.
Stiti care este temperatura de evaporare a gazului butan? La presiune atmosferica se evapora la 0.5oC.
Gazul butan comercial, pentru incalzit si gatit, este vandut in butelii. Fiecare butelie contine
un amestec de butan lichid si gazos. Daca butelia ar contine numai butan gazos am fi fost nevoiti sa
o schimbam foarte des. Temperatura acestui amestec nu trebuie sa fie neaparat de -0.5oC. In general,
temperatura buteliei va fi aceeasi cu cea exterioara. De exemplu, daca in afara buteliei este o
temperatura de +25oC si butanul din interior va avea aceeasi temperatura. Se pare ca este un
amestec de butan lichid in partea de jos si gaz in partea de sus .
Dar la +25oC butanul nu ar trebui sa fie gaz? Ce credeti?
Sa examinam butelia de R22. Este aproape identica cu cea de butan despre care tocmai am
citit, in plus, fiind prevazuta cu un tub interior. Acest tub ne permite sa extragem lichidul R22 din
partea de jos a buteliei. In contrast cu butanul sau propanul, (care se folosesc in stare gazoasa)
suntem mai interesati ca R22 sa fie sub forma lichida.
Dar ce se intampla mai exact?
Se pare ca este un amestec de R22 lichid in partea de jos si vapori in partea de sus. Dar la
o
+25 C nu ar trebui ca amestecul sa fie vapori?
R22 este vandut in butelii foarte asemanatoare cu cele de butan si propan.
Aceste butelii sunt ca oala sub presiune dar fara dispozitivul de siguranta. Energia furnizata
de temperaturile externe fac ca o parte din R22 sa se evapore pana cand echilibrul intre fortele
interne si externe este restabilit. Oricum, spre deosebire de oala sub presiune, nu exista nici o
supapa de siguranta care sa limiteze presiunea in interior.
In acest caz, cand temperatura inconjuratoare incepe sa creasca, ce se va intampla cu presiunea
din butelia cu R22? Va creste, va scadea, sau va ramane constanta?
Ch: Ma astept sa fie aceeasi ca si in cazul apei iar relatia presiune-temperatura sa-si fac
treaba.
A.: Absolut. R22 se supune acelorasi legi din natura ca si celelalte fluide: presiunea variaza
odata cu temperatura. Dar nu ai raspuns exact la intrebare.
Ch.: Bine atunci, daca temperatura inconjuratoare creste si presiunea din butelia cu R22 va
creste deasemenea. Este important de stiut totul despre relatia presiune-temperatura a fluidului R22.
Mentionam ca nu este important sa memoram toate aceste valori de temperatura si presiune
ale lui R22, dar daca trebuie sa mentinem un sistem de racire va trebui sa fim apti sa intelegem
termenii in general.
Toate manometrele arata presiunea relativa, dar anumite specificatii tehnice (date de
fabricantul refrigerantului) se vor referi la presiunea absoluta.Consultati cu mare atentie manualele
de utilizare pentru evitarea greselilor.
Daca ne uitam atent la scala de presiune, vom observa ca presiunea garadata la minim este
de -1 bar iar la maxim este de 10 bari.
Asadar raza de actiune a unui manometru este de -1bar pana la 10 bari.
Presiunea de -1 bar corespunde vacuumului absolut. Aceasta este cea mai joasa presiune care
exista.
In mod similar deducem ca acest manometru nu poate fi folosit la masurarea presiunilor mai
mari de 10 bari sub nici o forma.
Va amintiti probabil de manometrele inginerilor, descrise mai sus. In practica, inginerii au
doua tipuri de manometre. Unul pentru masurarea Presiunii Joase (Low PressuresLP aratat in
foto de langa), si un altul pentru masurarea Presiunii Ridicate (High Pressures - HP gradat pana la
presiuni de 30 bari). Aceste doua tipuri de manometre sunt practic identice, doar ca aria de operare
difera.
Daca manometrul este supus unei presiuni din afara ariei de operare exista riscul de
defectare, astfel indicand o presiune eronata. Nu trebuie sa incercam niciodata sa masuram o
presiune mare cu manometrul pentru presiune mica. Tocmai pentru a preveni aceste greseli,
manometrul pentru presiune joasa va fi vopsit in albastru, iar cel pentru presiune mare va avea
culoarea rosie.
Pentru a evita posibilele defectiuni, inainte de a folosi orice dispozitiv de masurare (nu
numai pentru presiune dar si pentru curent electric, tensiune etc), trebuie neaparat sa se
verifice raza de actiune si stabilirea dinainte a valorilor ce vor fi masurate.
Daca deschidem valva, lichidul aflat la 8 bari presiune va iesi imediat din cilindru prin tubul
interior (nu este posibil ca vaporii de R22 sa fie eliberati fiind situati deasupra lichidului).
Cand ies din butelie, moleculele de R22 aflate la 8 bari sunt expuse brusc unei presiuni
externe mult mai joase. Aceasta schimbare rapida face ca R22 sa fiarba (ca apa la 100 grade) si se
schimba in vapori.
Dar ca sa se vaporizeze, acest lichid are nevoie de caldura. Va absoarbe caldura de la
orice obiect cu care intra in contact.
De exemplu, daca plasam un termometru in fata valvei buteliei si eliberam lichidul acesta va
arata -42C, exact temperatura de vaporizare la presiune atmosferica.
PERICOL : Daca introduceti mana care are aprox. 30C in apa care fierbe la 100C, va
exista o diferenta de temperatura de 70C. Exista riscul sa fiti ars.
Daca atingeti R22 la -42C, reprezinta o diferenta de temperatura de 72C pentru
mana dumneavoastra, acest lucru va cauza arsuri grave ca si in cazul apei.
Desigur daca atingem butelia pe exterior la 20C, nu va fi o problema.
Tocmai am vazut ca lichidul R22 la presiune atmosferica se evapora la -42C absorbind
caldura din mediul inconjurator. Pentru a explica acest efect mai detaliat, sa ne imaginam ca
temperatura din jurul buteliei este de 0C. Conform relatiei presiune-temperatura a lui R22, in
butelie avem 4 bari (similar la temp de +20C vom avea 8 bari).
Sa ne uitam in figura de mai sus. Pentru aceeasi deschidere a valvei, cu cat presiunea in
butelie este mai mare, cu atat va curge mai mult lichid.
In contrast, sa ne uitam in diagrama urmatoare. Pentru aceeasi presiune in butelii, cu cat
valva este deschisa mai mult cu atat mai mult lichid va curge.
In concluzie, cu cat valva va fi mai deschisa iar presiunea mai mare, cu atat mai mult
lichid va curge.
Dar pentru R22, cand lichidul iese din butelie se evapora absorbind caldura.
In acest exemplu, R22 absoarbe caldura de care are nevoie pentru evaporare, din
mediul inconjurator.
Dar cum R22 absoarbe caldura din aer, atunci aerul va deveni mai rece asa cum ne
arata si termometrul -42C.
CE SE INTAMPLA IN SCHIMBATORUL DE
CALDURA?
Inainte sa raspundem la aceasta intrebare sa ne amintim ca: in capitolul de mai sus am vazut
un refrigerant R22 care se vaporizeaza la -42C la presiune atmosferica, absorbind caldura.
Prin urmare, R22 este capabil sa absorba caldura de la orice material a carui temperatura
este mai mare de -42C.
Asta este minunat, este exact ce ne trebuie pentru a raci alimentele din frigider a caror
temperatura este mai mare decat aceasta.
Ch.: Da, este exact ce ne trebuie, dar cum ne putem folosi de R22?
Dupa cum am vazut in ultimul capitol, daca presiunea in butelie este mai mare decat cea
atmosferica, cand deschidem valva, R22 va iesi in stare lichida prin tubul interior.
Sa examinam figura urmatoare.
La deschiderea valvei, moleculele de lichid aflate la 8 bari sunt expuse fortelor externe mult
mai mici cu valoarea de 0 bari presiune relativa (presiunea atmosferica).
Deoarece presiunea exterioara este mai mica in comparatie cu presiunea interna a lichidului
de 8 bari, moleculele de R22 se distanteaza unele de altele si se evapora imediat absorbind caldura
necesara din mediul inconjurator.
De aceea termometrul plasat la iesirea din butelie arata -42C: racirea aerului inconjurator de
la +20C la -42C este foarte simpla prin evaporarea lui R22.
In consecinta vom spune ca puterea de racire (capacitatea de a absorbi caldura) depinde de
debitul de lichid R22.
Pentru a obtine un schimb termic mai bun, sistemul trebuie imbunatatit prin trecerea
lichidului printr-un schimbator de caldura, cum vedem in desenul de mai jos.
Prin deschiderea partiala a valvei buteliei vom putea regla debitul de refrigerant din racitor.
Cum capatul racitorului este deschis, presiunea din schimbatorul de caldura este egala cu cea
atmosferica. R22 trece prin cilindru si iese prin capatul deschis, circuland astfel prin racitor.
R22 suporta o scadere in presiune in racitor, astfel se vaporizeaza. Ca urmare a vaporizarii,
lichidul are nevoie de caldura care este luata partial din mediul inconjurator, dar si din racitor si
suportul de cuburi de gheata asezat pe el.
Cand punem apa in suportul de cuburi ea va avea o temperatura mai mica de 0C si se
transforma in gheata. Este exact ceea ce dorim.
Asadar trebuie doar sa cumparam o butelie de R22, o conectam la schimbatorul de caldura,
lasam sa curga prin capatul deschis al racitorului si gata!
Cand R22 se evapora la -42C, racitorul se va raci la o temperatura apropiata de -42C.
In acest punct putem sa ne imaginam un sistem proiectat pentru racirea alimentelor, dar care
va fi ceva mai sofisticat decat ce am vazut pana acum.
Putem construi primul nostru frigider.
Butelia de R22 este plasata in spatele echipamentului. Printr-un tub se conecteaza butelia la
schimbatorul de caldura al carui capat este deschis.
Cand R22 se evapora la -42C la presiune atmosferica, temperatura racitorului devine
indeajuns de joasa ca sa putem face cuburi de gheata sau sa racim alimentele depozitate in frigider.
Mai stiti si alta denumire pentru schimbatorul de caldura?
In schimbatorul de caldura refrigerantul absoarbe caldura si se evapora. Este cunoscut de
specialistii in sisteme de racire ca vaporizator.
Schimbatorul de caldura unde refrigerantul se evapora absorbind caldura, se numeste
vaporizator.
Dispozitivul nostru de racire devine destul de interesant in principiu. Oricum are doua mari
inconveniente: puteti vedea care sunt acelea?
In realitate, un frigider functionand in conditiile de mai sus are doua mari incoveniente:
1.) Refrigerantul pe care il folosim este pierdut in atmosfera. Butelia de R22 se va goli rapid
si va trebui inlocuita frecvent. Nu este foarte practic, mai ales ca R22 este foarte scump
(si va fi din ce in ce mai scump in viitor).
2.) Prin eliberarea lui R22 in atmosfera vom polua, ceea ce este dezastruos pentru stratul de
ozon. Acest strat protejeaza pamantul de razele ultraviolete ale soarelui. R22 se adauga
efectului de sera ce provoaca incalzirea globala.
Un astfel de sistem este cu greu acceptat: tu ai cumpara un frigider foarte poluant, care are
nevoie sa fie incarcat cu refrigerant scump in fiecare zi?
Ch: Ar fi posibil sa recuperam vaporii de R22 de la iesirea din evaporator pentru a nu polua
atmosfera?
A.: Desigur ca ii putem recupera si vom vedea in capitolul urmator.
FENOMENUL DE CONDENSATIE
Am vazut ca prin evaporare, R22 isi schimba starea din lichid in gaz, tot ce trebuie sa facem
este sa il alimentam cu caldura. De ce nu am putea transforma atunci gazul in lichid?
Actiunea inversa este posibila, iar fenomenul este numit condensatie. Inainte de a merge mai
departe sa ne amintim ca mediul inconjurator contine vapori de apa. Acesti vapori de apa provin din
evaporarea marilor, lacurilor etc..si deasemenea din respiratia noastra.
De fapt aerul pe care il inhalam asimileaza apa la trecerea prin sistemul nostru respirator.
Pentru a arata asta tineti o pereche de ochelari in fata gurii si expirati puternic. Veti observa
Acum, daca vom tine o farfurie la distanta de aprox 10-15 cm de vasul cu apa, vom observa
ca vaporii de apa se vor condensa pe farfurie.
Deasemenea vom observa ca temperatura farfuriei va creste considerabil (aveti grija sa nu va
frigeti).
Ce putem spune despre asta?
Cum farfuria nu este in contact cu vasul cu apa, nici cu flacara, trebuie sa fie vaporii de apa
cei care incalzesc farfuria, pe masura ce se condenseaza.
In ciuda faptului ca acest experiment este foarte simplu de efectuat, el este si foarte
important.
Ne permite sa demonstram ca, atunci cand vaporii de apa intra in contact cu o sprafata rece,
nu numai ca vaporii se condenseaza dar si suprafata rece devine calda.
Trecerea din stare de vapori in stare lichida se numeste condensare.
Ch.: Pentru a vaporiza un lichid, trebuie sa il incalzim. Pentru a condensa vaporii trebuie sa
ii racim. Condensatia este opusul evaporarii.
A.: Este absolut corect. Dar spune-mi Charlie, ce tip de caldura transmit vaporii farfurieisensibila sau latenta?
Ch.: Vaporii se condenseaza pe farfurie, asadar este o schimbare a starii fizice. Cred ca este
caldura latenta.
A.: Corect si este numita caldura latenta a condensatiei. Desigur vom spune caldura latenta
de fiecare data cand temperatura ramane constanta in timpul schimbarii starii fizice.
Cand vaporii se condenseaza, cedeaza caldura la o temperatura constanta. Caldura
eliberata este cunoscuta ca si caldura latenta de condensare.
Este interesant de retinut: cantitatea de caldura cedata de 1 kg de vapori de apa in timpul
condensatiei este egal cu cantitatea de caldura necesara evaporarii a 1 kg de apa.
Fenomenul de condensare este exact opusul fenomenului de evaporare.
Sa ne amintim pe scurt:
1. Un lichid absoarbe caldura latenta pentru a se putea vaporiza si a se schimba in gaz: aceasta
este evaporarea.
2. Un gaz pierde caldura latenta ca urmare a condensatiei si schimbarii in lichid: aceasta este
condensarea.
3. Evaporarea si condensarea sunt schimbari de stare fizica ce ce au loc la temperatura
constanta.
ROLUL COMPRESORULUI
Sa ne gandim din nou la vechiul nostru prieten schimbatorul de caldura: grila aceea neagra
din spatele frigiderului. De fapt acest schimbator de caldura este cald, ceea ce inseamna ca lichidul
care trece prin el este deasemenea cald. Functia acestui schimbator de caldura este de a raci gazul de
R22 pt a se condensa.
Pompa sistemului de refrigerare este situata in spatele frigiderului, chiar sub condensator.
Este un fel de cilindru cu cateva tuburi si fire electrice atasate.
Aceasta pompa care ne permite sa comprimam refrigerantul in sistem este cunoscuta sub
denumirea de compresor.
Dispozitivul de comprimare a refrigerantului este numit compresor.
Dupa cum putem observa, cand examinam interiorul unei pompe de bicicleta, un compresor
standard este echipat cu pistoane si cilindri. Bineinteles, compresorul nu este actionat cu mana ci de
un motor electric.
Principiul de functionare a acestor compresoare este practic identic cu cel al pompei de
bicicleta.
Pistonul compresorului se aseamana foarte mult cu o pompa de bicicleta motorizata.
La fel ca si la o pompa de bicicleta, functia fiecarui compresor este de a face vapori, sa-i
comprime si sa-i pompeze din nou la o temperatura si presiune inalta. Acum, sa examinam figura de
mai jos, care ne arata principiile unui compresor cu piston.
Supapele (sau arcul lamelar) sunt facute din benzi subtiri sau din otel flexibil si sunt atasate
de o parte si de alta a placii - 9 situata in partea de sus a cilindrului (este numita supapa placii)
Notati faptul ca presiunea joasa si presiunea inalta exercita in mod permanent presiune in partea de
sus a respectivelor supape. Vom vedea ca aceste presiuni sunt relativ stabile.
In comparatie cu aceasta, presiunea existenta in interiorul cilindrului -6 este exercitata in
partea inferioara a fiecarui ventil. Spre deosebire de presiunea joasa si presiunea inalta, presiunea
din interior 6 se schimba in mod constant conform pozitiei pistonului. Spre exemplu, cu cat se
ridica mai mult pistonul cu atat presiunea din cilindru creste. Sa privim cum presiunea existenta in
cilindru afecteaza pozitia ventilului.
Daca presiunea din interiorul cilindrului -6 devine mai mare decat HP, supapa de inalta
presiune se deschide (in realitate cotul arcului lamelar in partea de sus si permite deci la R22 sa iasa
din cilindru si se lasa prin conductele de inalta presiune). De notat ca din moment ce presiunea 6
este mai mare decat cea de joasa tensiune, valva de admisie ramane inchisa si etansa.
Insa, daca presiunea din cilindru - 6 devine mai mica decat LP, supapa de joasa presiune se
deschide. De notat ca din moment ce presiunea - in 6 este mult mai mica decat HP, supapa de
evacuare ramane inchisa si etansa.
In acest mod, ventilul poate fi deschis si/sau inchis intr-o maniera in care este exclusiv
dependenta de presiunea care exista in cilindru : supapele sunt controlate de insusi refrigeratorul.
Priveste la diagrama: la nr. 1, o parte din gaz este prins si capturat in spatiu. Cand mutam
pistonul in sus la nr 2, presiunea in spatiul inchis scade. Acum, daca aducem pistonul in pozitia
initiala ca la nr 1, presiunea din spatiul inchis revine la valoarea initiala. Este exact ceea ce se
intampla in cilindrul compresorului nostru: cand pistonul incepe sa se miste in jos, presiunea
gazului prinsa in cilindru incepe sa scada. Desigur, cand presiunea din cilindru este cat mai aproape
de LP, valva de admisie se deschide, si vaporii de joasa presiune sunt atrasi in cilindru.
Supapa de joasa presiune ramane deschisa in timpul intregii coborari a pistonului.
La punctul A, din moment ce pistonul nu mai poate cobori, presiunea din cilindru
echilibreaza cu LP si se inchide supapa de admisie.
In acest punct, cilindrul este complet plin cu vapori de joasa presiune si ne intoarcem la
punctul de pornire initial: cricul continua sa se roteasca, pistonul se ridica si compreseaza vaporii de
joasa presiune. Este expulzat din nou in partea de inalta presiune.
Pe scurt, pentru fiecare intoarcere a cricului, pistonul se misca invers si in fata si expulzat in
partea cu presiune inalta.
Pentru informarea ta, multe compresoare au o viteza de rotatie de 2800 de ori/min. Aceasta
inseamna ca pistonul se ridica si apoi coboara cu un timp de 2800 de ori/min adica 47 de ori/sec.
Adica asta inseamna ca supapele Hp si LP se deschid si se inchid de aproape 47 de ori/sec!
In experimentul nostru cu pompa de bicicleta, iti amintesti ca aerul este incalzit, asa cum
este eliberat din piston, trece degetul mare, care blocheaza partial.
Daca ridici degetul, aerul este comprimat mai putin, iar temperatura scade. Puteti manui apoi
pompa cu mica dificultate, ca aerul fiind pompat afara sa fie la presiune joasa. Reciproca este de
asemenea adevarata. Cu cat mai mult blochezi priza cu degetul, cu atat mai mult vei observa
cresterea temperaturii si aceasta face sa devina din ce in ce mai dificil de manuit pompa.
De fapt, cu cat blocheaza mai mult orificiul de iesire, cu atat mai mult presiunea coboara si
temperatura creste.
Ch.: Putem spune ca temperatura prizei creste cand presiunea gazului creste.
A.: Este adevarat si este exact la fel cu compresorul frigiderului: cu cat devine mai ridicata
tensiunea, cu atat mai mare va fi temperatura gazului pompat afara.
Iti amintesti ca in capitolul anterior am vazut cum condensarea vaporilor R22 a fost posibila
daca temperatura vaporilor a fost mai ridicata decat din bucatarie?
Deci cu o temperatura ambientala de +20C in bucatarie, trebuie sa ridicam temperatura lui
R22 la ceva mai mult de +20C.
Ai idee cum vom merge mai departe de aici inainte?
In acest mod, frigiderul este adus in forma LP, apoi comprimat in compresor si va fi pompat
afara la o presiune inalta si mentinut la presiune inalta in condensator din cauza degetului care
blocheaza partial iesirea.
Din moment ce frigiderul este la HP in condensator, temperatura sa va fi in exces la +20C.
Aerul la +20C din bucatarie, prin urmare va fi capabil sa raceasca vaporii R22 fierbinti si sa-i
permita sa fie condensat.
Imediat ce vaporii R22 sunt condensati, lichidul R22 va iesi de la condensator. Dar va
amintiti ca lichidul R22 e la -42C presiune atmosferica. Este destul de evident ca, altceva decat
degetul trebuie sa fie folosit pentru a bloca partial iesirea din condensator sau vom risca sa ne ardem
destul de rau. In loc de degetul nostru pe priza condensatorului, sa instalam, spre exemplu, o supapa
pe care o putem deschide la diferite grade.
Acest tub foarte ingust este denumit capilar sau dispozitiv de extindere capilar.
Trebuie sa fii capabil sa vezi filtrul de la iesirea condensatorului. Rolul sau este de a captura
orice impuritati posibile (cum sunt coturile din cupru, biti de materiale abrazive sau de lipire), care
pot bloca interiorul foarte fin al dispozitivului de extindere capilar.
Alt punct de interes este ca tubul capilar trece prin interiorul conductei de admisie a
compresorului. Integritatea punctelor de intrare capilara este asigurata prin lipire la punctul de
acces. De notat ca, lichidul de racire curge independent in fiecare din cele 2 tuburi si nici un
amestec nu este posibil. Aceasta caracteristica este doar o optiune tehnica luata de producator.
In cazul supapei, aceasta rezistenta depinde de cat de mult este deschisa. Daca este aproape
inchisa, supapa va permite doar un debit minim. Cand este deschisa la maximum, supapa permite
debit maxim. Debitul este o functie a gradului de deschidere, adica a rezistentei supapei la debitul
agentului de racire.
Spre deosebire de acestea, rezistenta capilarului depinde de lungimea sa. Un capilar lung
prevede un grad ridicat al rezistentei debitului agentului de racire la fel ca o supapa aproape inchisa.
Daca scurtam capilarul rezistenta sa scade: agentul de racire poate curge cu usurinta, ca atunci cand
valva e complet deschisa.
Dar observi altceva care poate afecta rezistenta capilarului?
O alta influenta importanta asupra resistentei capilarului este diametrul interior al tubului.
Aici, capilarul din fig. 3 are un diametru mai mare decat capilarul descris in fig. 14. Capilarele au
aceeasi lungime, curgerea la fig 13 este mai mare decat curgerea de la fig. 14.
Astfel, cu cat este mai mic diametrul capilarului tubului, cu atat mai mare este resistenta de
trecere a agentului de racire si cu atat mai mica este scurgerea.
Pe scurt, resistenta capilarului depinde de lungimea si diametrul sau. O data instalat,
dimensiunile capilarului nu se schimba si rezistenta curgerii este fixa.
Ch.: In consecinta, capilarul este ca o supapa intepenita intr-o pozitie definita de producator.
A.: Este adevarat, dar sa nu uiti niciodata ca dispozitivul de expansiune a capilarului este o
supapa care este absolut intepenita. Este specificata de producator depinzand de capacitatea de
racire, de cantitatea agentului de racire de conditiile de functionare proiectate.
Daca oricare dintre aceste valori se schimba, capilarul nu va atinge performantele cerute. Pe
scurt, capilarul actioneaza ca o frontiera intre HP si LP, este o piesa foarte importanta a
echipamentului.
Dispozitivul de extindere este un fel de frontiera intre HP si LP. Fara un dispozitiv de
extindere nu poate exista nici o comprimare, nici o incalzire, nici o condensare, nici un lichid
refrigerant si nici o evaporare.
Daca nu exista dispozitiv de expansiune, nu exista ciclu de refrigerare.
Acum stii ca avem lichid de racire care ajunge in interiorul dispozitivului de expansiune,
vom incerca sa gasim exact ce stare fizica are agentul racire in exterior.
Pentru a intelege mai bine ce se intampla in dispozitivul de extindere, vom experimenta
impreuna:
a) ia un fixativ si pulverizeaza. Se agita in timp ce se asculta cu atentie zgomotul pe care-l face in
interior si apoi incearca sa estimezi temperatura.
b)apasa pe capul spray-ului si trimite un jet al produsului in interiorul celeilalte maini. Priveste la ce
este in mana ta si asteapta un scurt timp.
c) ce senzatie poti simti in palma: cald sau rece? ce concluzie poti trage?
In interior exista un amestec de lichid si vapori (poti spune ca se datoreaza zgomotului auzit
din interiorul tubului atunci cand l-ai agitat)
Atunci cand tii recipientul in mana, poti simti ca exista o temperatura ambientala de +20C.
Sa spunem ca la +20C, presiunea in interiorul recipientului este de 0.5 bar, spre exemplu.
Atunci, cand apesi pe spray, o cantitate din produs este expulzata din recipient. Aceasta
dovedeste ca presiunea din interiorul recipientului este mai mare decat presiunea atmosferica. Mai
mult, observi ca produsul este lichid si aceasta trebuie sa fie in partea de jos a recipientului si apoi
tubul trebuie sa fie echipat cu un tub de imersie.
Ce observi atunci cand pulverizezi o cantitate mica de produs in interiorul palmei: in primul
rand poti vedea ca este sub forma de lichid. In acest moment, dupa un timp de asteptare se observa
ce se intampla cu lichidul din mana, se observa ca lichidul dispare in mod gradual si simultan simti
o senzatie de racire in palma. Ce se intampla?
Acesta trece prin mici orificii ale spray-ului, presiunea lichidului scade de la 0.5 bar (in
interiorul tubului) la presiunea atmosferica. Care este 0 bar.
Dar iti amintesti ca un dispozitiv care creeaza o extindere se numeste dispozitiv de
extindere? Capul spray-ului poate actiona ca un mini dispozitiv de extindere.
Incepi sa intelegi senzatia de racire pe care ai simtit-o?
Sa ne reamintim: atunci cand R22 la +20C si 8 bar presiunea, a fost pulverizat din butelie,
s-a extins pana a ajuns la o presiune atmosferica (in imprejurimi erau +20C si 0 bar). Lichidul
vaporizat absorbind caldura din aerul inconjurator si din mana ta. Aminteste-ti ca lichidul R22 a fost
vaporizat la -42C si ai riscat o arsura severa.
Asa cum a iesit din aerosolul recipientului, lichidul la +20C si 0,5 bar, s-a extins pana a
ajuns la presiunea atmosferica. Exact cum s-a intamplat cu R 22, din fericire, producatorul a pus
lichid in spray-urile lor, faptul ca vaporizase cu mult peste. Oricum, in scopul de a evapora, toate
lichidele trebuie sa absoarba caldura de undeva. Din acest motiv simti o senzatie de racire in palma
ta, in timp ce lichidul absoarbe gradual caldura in scopul de a o evapora si a o risipi in atmosfera.
In aceste 2 exemple, capul spray-ului de la aerosolul recipientului, ca si supapa R 22 a
cilindrului, actioneaza ca un dispozitiv de extindere. Pentru a crea o cadere de presiune au cauzat
evaporarea lichidului. In sistemul nostru refrigerator, acest rol al dispozitivului de extindere scade la
capilar. Stim ca rezistenta capilarului depinde de lungimea si diametrul sau.
Presupunand ca lichidul R 22 iese din condensator, ajunge la intrarea in capilar la 14 bar,
aceasta corespunde cu o temperatura de condensare de 40C asa cum este aratat curba presiunetemperatura.
Daca un capilar a fost ales sa creeze o cadere de presiune de 6 bar, lichidul la iesire va fi de
8 bar si se va vaporiza la +20C: crezi ca va fi suficient pentru refrigerarea produselor noastre
alimentare?
Pe de alta parte, daca producatorul a ales un capilar mai lung care creeaza o cadere de
presiune de 10 bar, lichidul va fi de 4 bar la iesire. Asa cum a aratat relatia presiune-temperatura,
lichidul se va vaporiza apoi la 0C, care deja va parea mult mai satisfacator pentru refrigerarea
produselor alimentare.
De notat ca, daca dispozitivul de expansiune capilara este mai lung, caderea de presiune va
fi chiar mai mare si temperatura de evaporare va fi mai mica. Astfel, daca vrem ca lichidul sa se
vaporizeze la -20C tot ce ne trebuie este sa selectam un capilar care genereaza o cadere de presiune
de 14 1,5 = 12,5 bar.
In functie de conditiile de functionare cerute si de tipul echipamentului, producatorul poate
determina caderea de presiune pe care capilarul trebuie sa o genereze.
Deci, am vazut cum comprimarea gazului are ca efect cresterea presiunii si a temperaturii. In
contradictie, extinderea lichidului are ca efect reducerea presiunii si a temperaturii.
Cu riscul de a ma repeta, daca ai vreu dubiu in legatura cu oricare dintre aceste reguli, este
mai bine sa recitesti cel mai apropiat capitol inainte de a continua.
CICLUL DE REFRIGERARE
Asa cum indica si numele, in vaporizator se evapora agentul de racire: schimba starea
lichida in stare de vapori si absoarbe caldura. Aceasta face ca mancarea sa fie pusa in frigider pentru
a fi refrigerata.
Pentru a simplifica explicatiile noastre, vom expune vaporizatorul ajutandu-ne de urmatorul
desen:
DISPOZITIVUL DE EXPANSIUNE
pentru frigider
in general
SOLUTIE:
1) intr-un frigider
2) in general
Este foarte important sa fii capabil sa recunosti trasaturile esentiale ale sistemului de refrigerare
(directia fluxului de agent frigorific, starea agentului de refrigerare la orice punct LP, HP, vapori,
lichid si bineinteles functia fiecarui dispozitiv) doar privind o diagrama ca aceasta.
Acum vom separa sistemul in 4 piese si poti sa incerci sa plasezi elementele variate oferite la
locul corespunzator.
PUNEREA IN FUNCTIUNE
R22 pleaca de la capilar si intra in vaporizator in stare lichida si la o presiune joasa.
Temperatura sa este mult mai mica decat cea din interiorul frigiderului.
Cand 2 corpuri sunt la temperaturi diferite, caldura curge intotdeauna de la corpul cald la cel
rece. Exista un transfer de caldura intre produsele alimentare si R22.
R22 absoarbe caldura de la produse si aceasta caldura cauzeaza evaporarea. De aceea R22 se
evapora si simultan raceste interiorul frigiderului.
La iesirea din vaporizator, R 22 in stare de vapori si la joasa presiune este absorbit inauntru
de compresor. Comprimarea creste in mod simultan presiunea si temperatura vaporilor.
Vaporii de R22 la presiune si temperatura inalta intra astfel in condensator. Caldura trece de
la corpul mai cald la cel rece si R22 ofera caldura aerului din bucatarie care este incalzit de
aceasta actiune.
CONCLUZIE
Un frigider este echipat cu un vaporizator in care agentul de racire absoarbe caldura si o
schimba din starea lichida in starea de vapori. In acelasi timp spatiul inchis din interiorul
frigiderului se raceste.
Caldura absorbita este data de condensator in aerul inconjurator din bucatarie, care are ca
efect condensarea agentului de racire/refrigerantului.
Circuitul refrigerant pompeaza caldura din interiorul frigiderului si il emite spre exterior.
Cand deschidem usa frigiderului, ceva din caldura din birou va fi atrasa de vaporizator: aerul
din fata frigiderului va fi racit.
Apoi, caldura atrasa de vaporizator va fi tansportata prin intermediul compresorului spre
condensator: asa cum dispozitivul descarca caldura, aerul din spatele frigiderului se va incalzi.
Prin urmare, aerul este racit in fata frigiderului, dar incalzit in spatele lui: caldura absorbita
de vaporizator este de fapt descarcata toata de catre condensator. Aceste doua dispozitive fiind
situate in aceeasi zona, efectele lor vor echilibra si temperatura din birou nu va scadea deloc.
Mai mult, daca pui mana pe compresor, vei observa ca este foarte fierbinte, mai ales in
partea de jos, deoarece toate motoarele se incalzesc cand sunt in functiune.
Deci, asa cum motorul compresorului se incalzeste si apoi elibereaza caldura, nu numai ca
biroul nu se va racori, din contra, temperatura va creste.
Caldura descarcata in birou este egala cu suma caldurii atrase in vaporizator si
caldura produsa de compresor.
Prin urmare, un circuit de refrigerare descarca mai multa caldura la condensator
decat e atrasa de vaporizator.
Deci, daca deschidem usa frigiderului intr-un birou cu aer conditionat temperatura din
incapere nu va scadea deloc; din contra, temperatura din birou va creste.
Ch.: Dar daca amplasam compresorul si condensatorul in afara camerei?
De ce nu? Ce se va intampla?
foarte mica.
De asemenea trebuie sa facem o gaura enorma in perete pentru frigider pentru a se potrivi.
Este greu de pus in practica.
In cele din urma, astfel cum vaporizatorul frigiderului este mai jos de 0C, vaporizatorul va
fi permanent cu gheata.
Sa inlocuim frigiderul nostru cu o unitate de aer conditionat:
Ciclul de refrigerare inca functioneaza exact la fel, dar tehnologia frigiderului a fost
imbunatatita si adaptata. Vom studia detaliile acestei tehnologii un pic mai mult.
Ch.: Este doar tehnologia frigiderului care nu se aplica aerului conditionat? Toate celelalte
lucruri pe care le-am invatat despre circuitul de racire sunt inca valabile?
A.: Bineinteles ca sunt. Am folosit frigiderul pentru a ne ajuta sa intelegem cum
functioneaza sistemul de racire. Acum putem aplica aceste principii la o unitate de aer conditionat.
Ch: Minunat, suna foarte bine!