Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A fost construit
in anul 1890, design-ul cladirii fiind inspirat de zgaraie-norii din Statele Unite ale
Americii. A fost primul zgaraie-nori construit in Europa. Cladirea are 43 m, avand
10 etaje. Cu toate ca nu pare prea impresionanta, a fost cea mai inalta cladire din
Europa la momentul in care a fost construita. Locul in care a fost construita se afla la
1 m deasupra marii, de aceea, scepticii fiind de parere ca solul nu va putea sustine
cladirea datorita marimii acesteia. Cladirea a fost construita din fier, otel, si ciment.
Spre deosebire de celelalte cladiri din acel timp construite in Rotterdam, Casa Alba
nu contine lemn, arhitectul considerand ca acesta are reprezenta un pericol de
incendiu. Casa Alba a fost una dintre singurele cladiri din centrul Rotterdamului
care a supravietuit bombardamentelor Germane din Al Doilea Razboi Mondial.
Kijk-Kubus, sau Show-Cube, cum mai este cunoscut, este un muzeu situat in
complexul Blaakse Bos din Rotterdam, care contine o colectie impresionanta de case
in forma de cub. Casele au fost proiectate de catre Piet Blom. Acesta considera
fiecare casa ca un complex, iar intregul complex ca pe o padure. Ideea lui Blom a fost
de a proitecta un sat in interiorul orasului, un loc unde pot fi organizate diferite
evenimente. Interiorul muzeului a fost creat in asa masura incat vizitatorii sa poate
observa felul in care se poate trai intr-o casa cubica. Muzeul este deschis in fiecare zi
de la 11 la 17.
Kunsthal este un muzeu din Rotterdam care a fost construit in anul 1992. Muzeul
este localizat langa Muzeul de Istorie Naturala si in proximitatea Muzeului Boijmans
Van Beuningen. Muzeul Kunsthal nu are o expozitie permanenta, ci isi schimba
deseori expozitiile. Fiindca dispune de o zona destul de mare, muzeul poate gazdui
diferite expozitii simultan. Deseori, 5 sau 6 expozitii sunt gazduite in acelasi timp.
Muzeul contine, de asemenea, o cafenea, o librarie, si diferite zone VIP pe care
vizitatorii le pot vizita.
Muzeul Boijmans Van Beuningen este cel mai mare muzeu de arta din
Rotterdam. Constructia a fost finalizata in 1841, deschizandu-si expozitia pentru
prima data in 1847. In 1864, muzeul a fost devastat de un incendiu, o mare parte din
colectii fiind distruse. Momentan, muzeul contine piese de arta datand din Evul
Mediu, pana in epoca moderna. Colectia este foarta diversificata, continand piese
precum picturi moderne, arta aplicata, fotografii, filmari video, si multe altele.
Muzeul contine o impresionanta colectie de arta surealista creata de pictori celebri
precum Max Ernst, Salvador Dali, Man Ray, si multi altii.
Podul Erasmus, cunoscut si sub numele de Lebada, este una din constructiile
cele mai reprezentative ale orasului Rotterdam. A fost protectat de catre Ben van
Berkel, fiind finalizat in anul 1998. Podul se intinde peste Niewe Mass, facand
legatura intre partea de nord si partea de sud a Rotterdamului. Are o lungime de
802 m si o inaltime de 139 m. Partea sudica a podului contine un pod basculant,
pentru navele care nu pot trece pe dedesubt. Podul ofera privelisti impresionante
precum Montevideo, cea mai inalta cladire din Rotterdam, si Maastoren, cel mai
inalt turn din Rotterdam. De-a lungul timpului, podul a fost vizitat de milionae de
turisti, fiind, de asemenea, un loc preferat pentru numerosi regizori de la
Hollywood, numeroase scene fiind filmate acolo.
Turnul Euromast din Rotterdam, a fost construit intre anii 1958 si 1960, pentru
Floriada din 1960. A fost proiectat de catre Hugh Maaskant. Cladirea este construita
din beton, avand un diametru interior de 9 m. Turnul contine o platforma de
observare la inaltimea de 96 m, platforma detinand diferite restaurante. Inaltimea
sa initiala a fost de 101 m, fiind la un moment dat, cladirea cea mai inalta din
Rotterdam. Asta s-a schimbat in timp, iar pentru a recuceri titlul de cea mai inalta
cladire, a fost adaugat Turnul Spatial, care are o intaltime de 85 m. Turnul a fost
adaugat in 1970, acesta fiind ultimul an cand au fost facute modificari. De pe
platforma de la 100 m, intitulata Crows nest, se poate vedea intregul oras, aceasta
sectiune a turnului fiind una dintre cele mai populare printre turisti.
Ajungem in zilele noastre si mentionam faptul ca Rottedramul este cel mai modern
oras din tara, cunoscut pentru turnurile sale care se ridica pe cladirile de afaceri din
centru. In momentul de fata in zona metropolitana traiesc aproximativ 1,6 milioane
de suflete, in timp ce in orasul propriu-zis se afla 588.718 locuitori.
Daca aveti un buget mai generos, va invitam sa mergeti intr-unul din cele mai mari
mall-uri de pe batranul continent. Denumit Lijnbaan, aici este locul unde o sa
gasiti produse ale celor mai prestigioase branduri din lume, dar va avertizam ca
preturile sunt mai mult decat piperate. Dupa o sesiune de shopping, merita sa faceti
o plimbare scurta si relaxanta pe Delfshaven care este o zona pitoreasca unde o sa
intalniti stradute boeme situate de-a lungul canalului. Aici o sa puteti merge la
Seara este raiul clubberilor deoarece in Rotterdam se gasesc unele dintre cele mai
interesante cluburi, dintre care amintim doar Soho, Off Corso si Thalia Lounge. La
acestea vin foarte des cei mai renumiti DJ din lume, fiind locul unde vin nu doar
locanici si turisti, cat si numeroase VIP-uri care vor sa se distreze cat e noaptea de
lunga.
17:00. Un bilet de intrare cost 11 euro pentru aduli, pentru tineri ntre 13 i 18 ani,
4 euro, copii sub 12 ani, gratuit.
Natuurhistorisch Museum. Este deschis in Villa Dijkzigt construit n 1852.
Are aproximativ 390000 de exponate, insecte, molute, dar i vertebrate i plante.
Adresa este Westzeedijk 345. Programul este de mari pn duminic, ntre 11:00 i
17:00. Costul unui bilet este de 7 euro pentru aduli, 3,5 euro pentru copii de pn n
15 ani i gratuit pentru copii de pn n 4 ani.
Erasmusbrug. Construit n 1996, are 790 metri i leag prile de nord i de sud
ale Rotterdamului. Este un pod pe cabluri, susinut de un pilod de 138 de metri
nlime.
Euromast. Un turn de observaie construit ntre 1958 i 1960. Are o structur de
beton, cu un diametru de 9 metri i perei de 30 cm grosime. Pentru stabilitate este
construit pe un bloc de beton de 1900000 kg, astfel c are centrul de greutate sub
pmnt. Cu anten are o nlime de 185 metri. Adresa este Parkhaven 20.
Nederlands Fotomuseum. Cldirea Las Palmas din Wilhelminakade 332.
Deschis de mari pn vineri ntre orele 10:00 i 17:00, smbt i duminic ntre
orele 11:00 i 17:00. Costul unui bilet este de 6 euro pentru aduli, gratuit pentru
copii de pn n 12 ani.
Morile de vant. Rotterdam are apte mori de vnt. Dintre acestea, numai De Ster
i De Lelie sunt deschise pentru vizitatori n mod regulat. Sunt construite n 1777 i
1829. Au i un mic magazin unde se vnd suveniruri. Acestea se pot vizita n a doua
smbt din lun, ntre orele 10:00 i 16:00 i ori de cate ori funcioneaz.
Rotterdam Zoo. Adresa este Blijdorplaan 8, la 20 de minute de mers de la gara
central. Deschis de luni pn duminic, ntre orele 9:00 i 17:00. A fost nfiinat
n 1857 i este una dintre cele mai populare destinaii pentru excursiile de o zi n
Olanda. La Rotterdam Zoo, animalele sunt inute ntr-un habitat ct mai fidel cu cel
natural. Unul dintre punctele de atracie este Oceanium. Costul unui bilet este 21
euro, iar pentru copii 16,5 euro.
Arboretum Trompenburg. Honingerdijk 86. Un parc cu trasee de mers pe jos,
cu o bogat colecie de arbori, arbuti i plante perene ce dateaz din 1820. Costul
unui bilet este de 6,5 euro, pentru copii pn n 12 ani gratuit.
Rotterdam este al doilea ora ca mrime din Olanda i face parte din regiunea
metropolitan Rotterdam Den Haag, parte a zonei Randstad. Este primul port ca
mrime din Europa i al patrulea din lume. Pn n 2004 a fost cel mai aglomerat
port din lume. Importana sa este dat de localizarea n apropierea gurii de vrsare a
Nieuwe Maas, un canal n delta format de rurile Rin i Meuse la vrsarea n Marea
Nordului. Aceste dou ruri duc n centrul Europei i n regiunea industrial Ruhr.
n Rotterdam s-a nscut Desiderius Erasmus, cunoscut ca Erasmus de Rotterdam, al
crui nume l poart universitatea din ora, cunoascut n toat lumea.
n Olanda este o vorb: Amsterdam to party, Den Haag to live, Rotterdam to work.
Puin istorie
Primele urme de locuire a zonei rului cu ape tulburi Rotte, sau Rotta, dateaz din
anul 900. Inundaiile din 1150 oblig la construirea de diguri i baraje, dam n
olandez. n 1270 a fost construit un baraj pe Rotte, sau Rotterdam, n zona numit
astzi Hoogstraat. Pe 7 iulie 1340 contele Willem IV din Olanda a acordat drepturile
de ora Rotterdamului.
ntre 1650 i 1750 cunoate o puternic dezvoltare i dup rezolvarea problemelor cu
colmatarea rului, ncepe s primeasc nave comerciale tot mai mari. Comerul i
industria portuar cresc foarte mult i atrag numeroi imigrani. La nceputul
secolului XX, devine cel mai mare centru economic din Olanda.
n Al Doilea Rzboi Mondial armata german bombardeaz oraul pe 14 mai 1940,
fornd armata olandez s capituleze. Centrul oraului este complet distrus.
Reconstruirea oraului dup rzboi nu reface construciile vechi, ci apar noi cldiri,
n stil modern, cldirile rmase, dar deteriorate, fiind darmate. Reconstrucia
dureaz pn n 1970.
Clima
Rotterdam are o clim oceanic temperat, ca mai toat Olanda. Primvara i vara
sunt perioade mai plcute, cu o temperatur medie de 22C, n restul anului ploile
sunt dese. Dac intenionai s facei o cltorie putei vedea cum va fi vremea la
Rotterdam.
Transportul n Rotterdam
n Rotterdam, bicicletele sunt preferate pentru deplasarea urban. Cnd e parcat
undeva, de exemplu lng un magazin, e bine s fie legat de un obiect fix altfel
exist riscul de a fi furat. Exist birouri de nchiriere, unul chiar lng Gara
Central.
Sistemul de transport public din Rotterdam este foarte bine organizat i toate liniile
de metrou, tramvai i autobuz urban sunt operate de RET. n general, frecvena de
circulaie n zilele de lucru, intre orele 7:00 i 19:00 este de 10 minute. Pentru a
cltori este necesar cardul pentru transport public, OV-Chipkaart.
Rotterdam Welcome Card asigur acces nelimitat la transportul public pentru 1, 2
sau 3 zile.
Pentru cltoriile cu alt companie, de exemplu n afara oraului, este nevoie de OVChipkaart care se cumpr pentru 7,5 euro de la casele de bilete, sau de la automate
pentru 6,5 euro i care trebuie iniial creditat. Cardul trebuie vizat la urcare i la
coborre.
Metroul din Rotterdam, primul nfiinat n Olanda n 1968, are cinci linii, cu o
lungime total de 78,3 km i 62 de staii.
Un mijloc principal de transport n Rotterdam este tramvaiul, cu 9 linii regulate i 4
speciale, nsumnd o lungime de 93,4 km.
Ruta Rotterdam - Dordrecht este deservit de un feribot (water bus) care pleac la
fiecare 30 de minute. Cltoria dureaz o or. Acest feribot poate transporta 130 de
pasageri i 60 de biciclete.
Taxiul are o tax de pornire de 2,5 euro i fiecare kilometru cost 1,95 euro.
Parcarea n Rotterdam
Parcarea n Rotterdam se pltete cu un card cu cip special, Chipknip, care poate fi
cumprat de la tutungerii sau de la parcrile cu mai multe etaje. Unele parcri din
centru accept card de credit. Nu se poate plti cu numerar.
Parcarea n garaje se face prin introducerea cardului de credit la intrare i din nou la
ieire, iar timpul total se deduce n mod automat. Aici se poate plti cu numerar, cu
Chipknip sau cu card cu PIN.
Park & Ride (P&R) din afara oraului ofer locuri de parcare gratuite sau ieftine, cu
legturi de transport public spre centru. Slinge A15, Hoogvliet A15, Kralingse Zoom
A16/E19 i Alexander A20/E25 ofer parcare gratuit dac foloseti transportul
public spre centru. Este nevoie s scanezi biletul la automat.
De tiut
Timpul local n Rotterdam este UTC+1, iarna, i vara UTC+2, iar codul potal este
3000-3099.
Rotterdam este cunoscut i pentru festivalurile i concertele care au loc aici:
maratonul din aprilie, North Sea Jazz din iulie i World Port Days n septembrie.
Cele mai importante zone pentru cumprturi sunt Lijnbaan i Hoogstraat, dar i
Botersloot i Pannekoekstraat. O alternativ este City Market deschis marea i
smbta. Mai exotic este Afrikaanderplein Market deschis miercurea i smbta cu
aproximativ 300 de standuri.
n Rotterdam sunt multe coffeeshops. Nu trebuie uitat c deinerea unei cantiti
mari de hasi sau canabis este infraciune n Olanda. Nu se poate pleca din Olanda
cu nici o cantitate din aceste produse i nici nu se poate cumpra pentru altcineva.