Capitolul I Consideratii introductive

Sectiunea I Scurt istoric

Ideea constituirii primei comunitati economice europene : CECO, a aparut
in urma dorintei de integrare a Germaniei in Europa.
Comunitatea economica europeana este cea mai importanta dintre
comunitatile europene , cuprinzand o sfera larga si variata de activitati cu caracter
economic si are relatii de asociere cu numeroase state de pe diferite continente1 .
Treptat, Comunitatea Economica Europeana si-a sporit numarul de membri,
fiind in continua extindere. Integrarea europeana se bazeaza pe patru Tratate
fondatoare 2 si anume :
1.Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului
(C.E.C.O.) semnat la Paris , la 18 aprilie 1951 intre Franta , Republica Federala
Germania , Belgia, Italia, Luxembourg si Olanda , care a intrat in vigoare la 23
iulie 1952 si a expirat la 23 iulie 2002 . Ministrii Afacerilor de Externe ai celor
sase au planificat cu ocazia Conferintei de la Mesina din 1955 o piata comuna
extinsa atat pentru economie , cat si pentru energia nucleara.
2.Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (C.E.E.)
3.Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
(C.E.E.A. /Euratom ), semnat in acelasi timp cu Tratatul Instituind C.E.E. , la
Roma, la 25 martie 1957.
CECO a creat patru institutii : o Inalta Autoritate ( care administra piata
comuna) ; o Adunare ( care asigura centrul politic) ; un Consiliu special al
ministrilor si o Curte de Justitie.
Tratatele de la Roma preiau modelul CECO , dar Inalta Autoritate primeste
denumirea de Comisie, iar organul inter-guvernamental ( Consiliul de Ministri )
devine centrul de gravitatie.
Pentru a evita suprapunerea atributiilor, Conventia de la Roma , semnata in
acelasi timp cu tratatele ce instituiau CEE si CEEA , a facut comune celor trei
comunitati : Adunarea Parlamentara ( azi Parlamentul European) si Curtea de
Justitie.
Tratatul de la Bruxelles din 8 aprilie 1965 , care a intrat in vigoare la 1 iulie
1967 a unificat si el executivele ( cele trei Consilii de Ministri CEE, CECO si
CEEA ), cele doua Comisii (CEE si CEEA) si Inalta Autoritate, inlocuindu-le cu
un Consiliu de Ministri si o Comisie .
1

Drept institutional comunitar european-acad.prof.dr.doc. Ion P.Filipescu, conf.dr.Augustin Fuerea Editura

Actami, Bucuresti , 2000
2
Drept comunitar european. Partea generala Augustin Fuerea- Editura All Beck Bucuresti, 2003

4. Tratatul asupra Uniunii Europene, care a fost semnat la Maastricht, la 7

februarie 1992 si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. Acest tratat a modificat
considerabil cele trei Tratate anterioare , punand bazele uniunii politice intre statele
membre.
Dupa Tratatul de la Maastricht , Curtea de Conturi este si ea o instituite
comunitara.
Tratatul a creat Uniunea Europeana , notiune care cuprinde atat Comunitatile
Europene , cat si alte forme de cooperare.
Prin Tratatul de la Maastricht , denumirea de Comunitate Economica
Europeana (C.E.E.) a fost inlocuita cu Comunitate Europeana (C.E.).
Ulterior aceste Tratate au fost modificate reformator, cele mai importante
modificari fiind aduse prin :
1. Actul unic european semnat la Luxemburg si la Haga si intrat in vigoare la
1 iulie 1987 , tratat care a adus importante adaptari, necesare Pietei interne ;
2. Tratatul de la Amsterdam , care a fost semnat la 2 octombrie 1997 si a
intrat in vigoare la 1 mai 1999 ;
3 .Tratatul de la Nisa semnat la 26 februarie 2001 care a modificat Tratatele
existente , intrand in vigoare la 1 februarie 2003.
Tot mai multe tari doresc intrarea in U.E. deoarece sunt tentate de
prosperitatea celor sase state fondatoare si de libertatea de miscare in interiorul
comunitatii, cat si de baza economica solida, care genereaza independenta si
stabilitate.

Sectiunea a II a Delimitari conceptuale

Comunitatile europene isi au originea in Tratatele care le-au infiintat si nu
pot fi asimilate organizatiilor internationale .
Curtea de Justitie foloseste termenul de putere publica comuna atunci cand
defineste Comunitatile europene3.
Putere publica semnifica faptul ca cele trei comunitati se situeaza la un nivel
superior unui serviciu public.
Comunitatile au avut personalitate juridica individuala , inca de la infiintarea
lor, recunoastere implicita data de catre semnatarii Tratatelor care instituiau
Comunitatile.
Tratatul asupra Uniunii Europene (T.C.E.) nu a recunoscut in mod explicit
personalitatea juridica a U.E., insa acest fapt nu poate conduce la ideea ca U.E. nu
are personalitate juridica.

Drept comunitar european . Partea generala , Augustin Fuerea , Editura All Beck, Bucuresti, 2003

Libera circulatie a marfurilor face parte din ansamblul celor patru libertati
fundamentale , prin care se urmareste stabilirea unei uniuni tot mai stranse intre
popoarele europene.
Libera circulatie a marfurilor are ca fundament principiile Uniunii vamale ,
aceasta din urma reprezentand temeiul existential pentru Comunitatea Europeana 4.
Tariful vamal comun reprezinta taxele ce se platesc in vama si este
obligatoriu pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, acestea nemaiputand
sa reglementeze taxele vamale pentru marfurile provenind din terte state.

Sectiunea a III a Principiile dreptului comunitar

1. Principii generale
Principiile dreptului comunitar deriva din principiile dreptului international
public , din principiile sistemelor juridice ale statelor membre, din cele rezultate
din Tratatele comunitare, precum si din drepturile fundamentale ale omului , toate ,
fiind insa comunitarizate in principal de catre Curtea de Justitie , care , prin
jurisprudenta sa a consacrat recurgerea la principiile generale.
Deciziile pe care le ia Curtea de Justitie , conform art.177 al Tratatului CEE,
constituie un corp de doctrina juridica ce impune urmatoarele principii : principiul
nemijlocirii dreptului comunitar, care stipuleaza ca aplicarea unei norme
obligatorii europene nu poate fi intarziata sau modificata prin interventia
legislatorului national : principiul aplicarii directe , conform caruia o persoana
particulara se poate prevala in fata judecatorului national de aplicarea unui Tratat, a
unei reglementari sau a unei directive comunitare.
Comunitatea fiind creata pentru a genera drepturi in beneficiul cetatenilor,
acestia au, prin jurisprudenta Curtii , posibilitatea de a invoca si de a determina
jurisdictiile nationale sa le recunoasca ; principiul primatului dreptului comunitar
asupra dreptului national constituie contributia cea mai importanta a Curtii de
Justitie , pentru ca el nu figureaza in mod expres in tratate si pentru ca este conditia
sine qua non a autonomiei si respectarii dreptului comunitar.
Punerea in aplicare a dreptului comunitar are la baza doua principii
fundamentale 5 : principiul cooperarii loiale si autonomia institutionala si
procedurala a statelor membre , din ultimul , decurgand ale doua principii , si
anume : principiul efectivitatii si principiul echivalentei.
4
5

Dreptul comunitar al afacerilor., conf.univ.dr.A.Fuerea , Universul Juridic , 2003

Drept comunitar european.Partea generala, A.Fuerea, Editura ALL Beck , 2003

2. Jurisprudenta Curtii Europene de la Luxembourg

Dezvoltarea dreptului comunitar a fost influentata in mod decisiv de
jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatii Europene , deoarece acest sistem este
inca in formare.
Pentru Curte, obiectivul integrarii pe care il urmareste Comunitatea nu poate
fi realizat decat daca dreptul comunitar este respectat in mod uniform de catre toate
statele membre.
In ceea ce priveste dispozitiile acordurilor internationale incheiate de
comunitate , Curtea nu se multumeste cu simpla examinare a textului lor, ci
analizeaza si obiectul si natura acordului in ansamblul sau .
Astfel, 6 in interpretarea acordului incheiat de U.E. cu Grecia , Curtea a
recunoscut efectul direct al art. 53 din acordul de asociere cu Grecia , bazandu-se
in acelasi timp pe textul acestui articol , dar si pe faptul ca se insera intr-un
ansamblu de dispozitii avand ca obiect pregatirea Greciei pentru intrarea in
Comunitate.
Potrivit art.220 ( din vechea numerotare, actual art.164 ) Curtea de Justitie
are si rolul de a veghea la respectarea dreptului , fiind solicitata sa se pronunte nu
numai asupra precizarii dreptului , ci sa acopere , printr-o jurisprudenta creativa,
lacunele dreptului comunitar .
Solutiile pronuntate de Curtea de Justitie nu sunt obligatorii erga omnes, ci
doar in ceea ce priveste interpretarea dispozitiilor dreptului comunitar.
Tratatele de la Roma prevad ca instanta comunitara sa asigure respectarea
dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor.
Hotararile Curtii de Justitie contin definitii ale unor termeni utilizati in
continutul Tratatelor , explicitand si precizand unele expresii sau prevederi cu
caracter general.

3. Metode de interpretare
A. Aspecte teoretice
Notiunea de interpretare este mai greu de definit , deoarece este vorba de o
operatiune intim legata de cea prin care se aplica textul. Orice aplicare presupune o
interpretare si orice interpretare se face in functie de una sau mai multe aplicari
reale sau virtuale.
6

Program franco-germano-roman de pregatire a judecatorilor romani in drept comunitar Ministerul Justitiei,

Bucuresti, 2000

Cu toate acestea, este important sa se faca o distinctie clara intre cele doua
notiuni, deoarece granita dintre ele este cea care delimiteaza rolurile Curtii de
Justitie , respectiv ale instantelor nationale.
Pentru a asigura uniformitatea interpretarii dreptului comunitar , autorii
Tratatului, nu au retinut formula , in vigoare in orice stat membru , a unei Curti
supreme plasate deasupra unei ierarhii judiciare.
Din acest punct de vedere, s-a preferat instituirea unui sistem de cooperare
in cadrul caruia Curtea de Justitie sa fie consultata de catre jurisdictiile nationale,
atunci cand acestea din urma , avand de aplicat o dispozitie a dreptului comunitar
intr-un litigiu asupra caruia sunt sesizate, trebuie sa stie daca aceasta dispozitie este
valida sau sa precizeze sensul pe care le convine sa-l dea.
In hotararile pronuntate Curtea de Justitie a folosit atat metodele clasice de
interpretare, proprii sistemelor de drept interne, cat si alte metode constructive
Cele mai frecvente metode de interpretare sunt cele sistemice ( se are in
vedere contextul general al reglementarilor in domeniul respectiv) si cele
teleologice ( se analizeaza obiectul si scopul prevederii legale) , in raport cu
interpretarea literala .
In acest sens , Curtea de Justitie a stabilit ca 7 si atunci cand textul comunitar
nu este suficient de precis interpretarea trebuie facuta in favoarea dreptului
comunitar care are preponderenta in fata dreptului national .
In principiu, interpretarea data de Curte se ataseaza textului de cand exista si
se aplica in consecinta raporturilor juridice nascute anterior hotararii. De
asemenea, dispozitia declarata nevalabila de catre Curte este socotita astfel
dintotdeauna , in asa fel incat, spre exemplu, sumele care au fost platite pe baza ei
trebuie returnate.
Acest caracter pur declarativ al hotararilor prejudiciale poate conduce la
perturbari importante in raporturile juridice stabilite de buna credinta si uneori pe o
perioada indelungata.
De aceea, in anumite cazuri, Curtea isi recunoaste dreptul de a limita
efectele sale.
B. Jurisprudenta
In interpretarea dreptului comunitar au fost date mai multe hotarari de catre
Curtea de Justitie , din care amintim :
Cazul nr.1
Atunci cand un text de drept comunitar derivat reclama o interpretare, el
trebuie interpretat, pe cat posibil, in sensul conformitatii sale cu dispozitiile
7

Cazul Von Colson & Kamann Hotararea CJCE din 10 aprilie 1984, dosar 14/83

10

Tratatului . O reglementare de executare trebuie sa faca , de asemenea, obiectul,

daca este posibil, unei interpretari conforme cu dispozitiile din reglementarea de
baza. La fel, intaietatea acordurilor internationale incheiate de Comunitate in fata
textelor dreptului comunitar derivat impune interpretarea acestora din urma, pe cat
posibil, in conformitate cu aceste acorduri 8.
Cazul nr.2
Interpretarea unei dispozitii de drept comunitar implica o comparatie intre
versiunile sale lingvistice. In cazul unor divergente intre acestea , necesitatea unei
interpretari uniforme a acestor versiuni reclama ca dispozitia in cauza sa fie
interpretata in functie de economia generala si finalitatea reglementarii al carei
element il constituie aceasta 9.
Cazul nr.3
Dispozitivul unui act este nedisociabil de motivarea sa , de maniera ca el ar
trebui interpretat , cand este cazul, tinand cont de motivele ce au condus la
adoptarea sa 10.

Sectiunea a IV a Libertatile fundamentale de circulatie in

spatiul european
1. Aspecte generale
Libera circulatie , ca modalitate de realizare a pietei interne a Comunitatilor
Europene este prevazuta in art. 3 paragraful 1 lit a si c , art.14, art 23-31 si art. 90
din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene.
Realizarea unei piete comune sau a unei piete interne este unul dintre
principalele obiective pe care autorii Tratatului de la Roma le-au atribuit
Comunitatii Economice Europene. Aceasta inseamna un spatiu fara frontiere
interioare, in care este asigurata libera circulatie a marfurilor, persoanelor,
serviciilor si capitalurilor ( art.14 din Tratat ).
Piata fiind un concept economic, in cadrul ei persoanele sunt relevate ca
factori de productie. De aceea, de libera circulatie nu trebuie sa beneficieze initial
decat persoanele care exercita o activitate economica salariata sau independenta.

8
Hotararea CJCE din 15 mai 1997, Comisie contra Germania , citat din Revista de drept comercial nr.3/2002 Jurisprudenta comunitara prof.univ.dr.Marin Voicu
9
Hotararea CJCE din 24 octombrie 1996 , AK sa /GS v>Z-H citat din Revista de drept comercial nr.3/2002 Jurisprudenta comunitara prof.univ.dr.Marin Voicu
10
Hotararea CJCE din 15 mai 1997 TWD/Comisie citat din Revista de derpt comercial nr.3/2002 Jurisprudenta
comunitara prof.univ.dr.Marin Voicu.

11

Dar, obiectivul initial a fost largit progresiv, atat in ceea ce priveste

determinarea beneficiarilor, cat si natura drepturilor pe care le pot pretinde.
Aceasta evolutie s-a tradus mai ales prin recunoasterea unei cetatenii a
Uniunii , la care sunt atasate drepturi de natura mai mult politica , decat
economica.
Scopul dispozitiilor ce instituie aceste libertati este de a crea intre statele
membre o piata unica, libera de orice restrictii interne asupra comertului ,
prezentand o pozitie comerciala unica in relatiile cu statele terte.

2. Enumerare
Pentru a ajunge la integrarea pietelor intr-un larg spatiu economic, in care sa
se poata exercita activitatile in mod liber , in beneficiul comun al tuturor
partenerilor , in vederea dezvoltarii armonioase a economiei de ansamblu a statelor
membre , Tratatul Comunitatilor Economice Europene prevedea un numar de patru
libertati fundamentale: libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a persoanelor,
libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor, prin care se
urmareste stabilirea unei uniuni tot mai stranse intre popoarele europene.
Prin Tratatul de la Maastricht s-a procedat la reformularea materiilor
prevazute in Tratat , astfel ca partile a doua si a treia din Tratat au fost regrupate
intr-o singura parte , intitulata Politicile Comunitatii , in care sunt cuprinse si
toate dispozitiile referitoare la cele patru libertati fundamentale.
Dezvoltarea graduala a constructiei europene a permis inscrierea in texte a
aspectelor care nu erau decat implicite.
Eliminarea obstacolelor din calea liberei circulatii a persoanelor,
capitalurilor si a serviciilor se regasea , in anul 1957 , printre obiectivele
Comunitatii, dar numai in 1986, cu ocazia adoptarii Actului Unic European, Piata
Comuna a devenit Piata Interna , care, conform articolului , deja celebru, 8 A,
inserat in Tratatul de la Roma , presupune un spatiu fara frontiere interne in cadrul
caruia libera circulatie a marfurilor, a persoanelor , a serviciilor si a capitalurilor
este asigurata in conformitate cu dispozitiile Tratatului in cauza.

3. Prezentare si interferente
Prima dintre aceste libertati - libera circulatie a marfurilor , inseamna ca
marfurile pot fi transportate fara impedimente in interiorul Comunitatii. Aceasta
libertate constituie punctul de plecare al tuturor celorlalte libertati si in celasi timp,

12

punctul de plecare macar pentru o parte , daca nu pentru toate politicile si

activitatile comune.
Este important sa intelegem acest lucru , intrucat el constituie veriga logica
pentru multe dintre subiectele ce vor fi abordate in continuare. Ideea centrala este
aceea ca intreaga comunitate constituie o singura zona economica , similara unei
piete nationale, in interiorul careia comertul se poate dezvolta fara piedici.
Principiul liberei circulatii a serviciilor este prevazut de art. 49 si 50 din
Tratatul CE si nu poate fi invocat decat de persoanele fizice care au nationalitatea
unui stat membru sau de catre persoanele morale constituite in conformitate cu
legislatia unui stat membru si stabilite pe teritoriul Comunitatii. El vizeaza doar
activitatile cu caracter transfrontalier.
Principiul liberei circulatii a prestarilor de servicii nu impiedica statele
membre sa supuna unor conditii de titlu sau de diploma accesul la anumite profesii.
Articolul 56 din Tratat introduce principiul liberei circulatii a capitalurilor .
De aici, rezulta ca resortisantii comunitari pot efectua , in toate statele membre ,
operatiile financiare care ii sunt propuse si sa transfere banii dintr-un stat in altul ,
fara probleme.
Tinand cont de obiectivele pur economice ale Comunitatii Economice
Europene , libertatea de circulatie a persoanelor a fost initial legata de exercitarea
unei activitati profesionale, indiferent daca aceasta activitate era salariata sau
independenta.
Consiliul European a adoptat anumite texte, care au avut ca efect extinderea
libertatii de circulatie , de sedere si, in anumite cazuri , de acces la locurile de
munca a altor persoane decat cele care exercita o activitate profesionala.
Astfel, Regulamentul 1612/68 din 15 octombrie 1968 , publicat in Jurrnalul
Oficial al Comunitatilor Europene , L 257 din 19 octombrie 1968, si Directiva
73/148 din 21 mai 1973 , publicata in JOCE I - 172 din 28 iunie 1973 au extins-o
la membrii familiei de muncitori salariati si independenti, in timp ce trei Directive
din 28 iunie 1980 ( 90/34, 90/365 si 90/366 toate publicate in JOCE , I - 180 din
13 iulie 1990 ) au extins-o la studenti, pensionari si inactivi, precum si la membrii
familiilor acestora.
Asadar, obstacolele ce stau in calea libertatii de miscare in cadrul Uniunii
Europene trebuie eliminate. Este general acceptata contributia comertului liber la
crearea bunastarii, mai precis la ocuparea fortei de munca si la ridicarea
standardelor de viata, obiective ce se regasesc intre cele ale Comunitatii.
In prezent , orice producator din cadrul Comunitatii are la dispozitie o piata
potentiala de circa 380 milioane de clienti, ceea ce ar trebui sa-i permita , inter
alia, sa foloseasca pe deplin avantajele economiei pe scara larga , iar fiecare
consumator este liber sa-si faca cumparaturile oriunde poate obtine cele mai
bune conditii.
13

Constituirea unei piete unice necesita nu numai eliminarea tuturor

obstacolelor existente in calea comertului liber , mai precis a tarifelor, a barierelor
netarifare si a obstacolelor indirecte, precum : monopolurile de stat, acordurile
intre intreprinderi, abuzul de pozitie dominanta, fuziunile si achizitiile, subventiile
si discriminarile fiscale.
Bineinteles ca este nevoie si de adoptarea unor masuri de prevenire a crearii
de noi bariere.
Sub titlul 11 libera circulatie a marfurilor , Tratatul prevede in cadrul
Titlului I al Partii a III a urmatoarele :
Comunitatea va fi fundamentata pe o uniune vamala care va acoperi toate
formele de comert cu marfuri si care va implica atat interzicerea taxelor vamale la
import si export intre statele membre, precum si a tuturor taxelor cu efect
echivalent , cat si adoptarea unor tarife vamale comune in relatia cu terte tari.
Acelasi titlu mai prevede si faptul ca restrictiile cantitative asupra
importurilor , precum si toate masurile cu efect echivalent vor fi interzise intre
statele membre .

11

Mathijsen Pierre- Compendiu de drept european Club Europa, Bucuresti, 2002

14