Facultatea de Alimentaie i Turism

Chardonnay
Oenologie Internaional i Buturi

Studenta: Andrada Vrabie

Specializare: IMIT
An: IV

1. Prezentare generala
Chardonnay este un soi de struguri i un vin obinut din
struguri albi.
n Romnia, se cultiv n podgoria Murfatlar. Chardonnay
sec este un vin elegant, cu o arom floral distinct i se recomand
a fi servit rece alturi de preparate din pete, crustacee sau
specialiti din fructe de mare. Vinul este catifelat, suav, tandru, cu arom ce o amintete pe cea a
fnului de curnd cosit. Chardonnay unul din cele trei varieti de struguri permise de ctre
legislaia francez n producerea ampaniei, alturi de Pinot Noir i Pinot Meunier.
Denumirea

soiului

Chardonnay

vine

de

la

comuna

francez

Chardonnay

departamentul Sane-et-Loire dinBurgundia, unde de secole se strng roade bogate.

Soiul a ptruns n sortimentul romnesc n perioada postfiloxeric. Se cultiv cu cele mai
bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar i Purcari, Republica Moldova, dar
merit s fie extins n mai multe regiuni, mai ales n Muntenia i Oltenia. Se bucur de o foarte
bun apreciere vinurile seci de Chardonnay, caracterizate prin finete i arom discret. n
condiiile speciale ale podgoriei Murfatlar, din soiul Chardonnay se obin vinuri demidulci i
dulci cu nsuiri complexe de arom i buchet, ce evolueaz bine prin nvechire la sticle.
Analiza modern a amprentei ADN, efectuat la Universitatea Davis din California, arat
c Chardonnay este rezultatul unei ncruciri ntre soiurile de struguri Pinot Blanc i Gouais
blanc. Se crede ca romanii au adus Gouais blanc din Balcani i fiind cultivai pe scar larg de
ctre ranii din estul Franei alturi de strugurii aristocratici francezi Pinot Blanc s-a creat
posibilitatea de ncruciare a acestor struguri. Avnd n vedere c cei doi prini s-au ndeprtat
genetic, au aprut o serie de hibrizi carea au fost selectai pentru nmulire n continuare. Aceast
ncruciare "de succes" pe lng Chardonnay a mai adus i fratele su Aligote i alte soiuri.

2. Istoric:
2

Foarte multi specialisti considera ca istoria vitei-de-vie Chardonnay incepe prin

incrucisarea soiului Pinot Noir (care provine direct dintr-o vita de vie salbatica) si Gouais Blanc
(care, in timpul romanilor, a fost adus din Peninsula Balcanica si cultivat pe suprafete intinse, in
zona de rasarit a teritoriului francez de astazi). In timp, s-au obtinut nenumarati hibrizi
(accidental sau voit), Chardonney fiind, in prezent, o vita nobila, care, la nivel mondial, ocupa
cea mai mare suprafata de cultivare, pentru vinul alb. Denumirea acestor struguri vine de la satul
cu acelasi nume, din regiunea atat de cunoscuta pentru vinurile sale, Burgundia, din Franta.
Sursele istorice atesta faptul ca cei care s-au ocupat intens de cultivarea podgoriilor, producerea
si distributia vinului Chardonnay au fost calugarii cistercieni (Ordo Cisterciensis ordin
calugaresc catolic). Primele referinte, in documentele cistercienilor, cu privire la acest soi de
vita-de-vie, dateaza din anul 1330.

De-a lungul istoriei, strugurii Chardonnay si-au pastrat calitatile remarcabile, provenind
dintr-o vita-de-vie extrem de viguroasa, care produce ciorchini de dimensiuni medii, compacti.
Odata copti, strugurii capata culoarea galben-auriu, sunt fragili si au o coaja moale, de aceea, in
perioada de recoltare, boabele trebuie tratate cu maxima atentie si delicatete. Sunt sensibili la
mediul inconjurator si la conditiile de crestere, motiv pentru care vinul rezultat va avea un gust si
o aroma distincte, de o foarte mare complexitate, in functie de zona geografica si de procesul
tehnologic. Strugurii Chardonnay care se dezvolta si prospera in zonele cu climat bland dau un

vin cu o aroma dulceaga, in timp ce strugurii crescuti in climat mai rece vor produce un vin cu o
aroma fructata, desavarsita.

In 1832, Chardonnay ajunge in Australia, in colectia lui James Busby, creatorul industriei
de vinificatie de pe acest continent. Treptat, popularitatea podgoriilor de Chardonnay incepe sa
creasca si in alte tari europene Italia, Spania, estul continentului precum si in Africa si in
America de Sud. Unul dintre cele mai cunoscute soiuri Chardonnay a fost produs de catre
Murray Tyrrell, secretar al guvernatorului Australiei, pentru o perioada record, de 26 de ani,
incepand cu 1947. Pana in anii 1980, aceasta varietate de vin a devenit celebra, iar exporturile
din Australia erau deosebit de apreciate. Avand in vedere clima calda, australiana, producatorii de
vinuri Chardonney adaugau, pentru savoare, in timpul fermentarii, scoarta de stejar. Pana la
sfarsitul anilor 1990, acest soi de vita-de-vie era cel mai cultivat, in Australia, si pe locul trei in
lume, dupa Syrah (Shiraz) si Cabernet Sauvignon.

Chardonnay are un potential calitativ foarte ridicat, permitand obtinerea de vinuri seci,
spumante, dulci (acestea din urma din recolta tarzie). Diferentele de aroma vin si din folosirea
sau nu a fermenatrii malo-lactice si a scoartei de stejar. Prin fermentarea malo-lactica MLF
(malo-lactic fermentation) acidul malic (prezent, in mod natural, in mere, pere, struguri), mai
tare, este convertit in acid lactic, care creeaza o aroma densa si o consistenta uleioasa,
caracteristice unor tipuri de Chardonnay. Vinurile pentru care nu se foloste aceasta fermentatie
vor avea o aroma accentuata de mere verzi. Stejarul poate fi introdus in timpul sau dupa
fermentare, prin pastrarea vinului in butoaie vechi, din lemn de stejar. In functie de durata de
carbonizare a stejarului, se poate introduce artificial aroma pe care multi consumatori o confunda
cu cea a strugurelui. Aromele pot include si caramel, frisca, scortisoara, cocos, vanilie, cuisoare
etc. Un impact semnificativ in procesul de producere a vinului il are temperatura din perioada
fermentarii si, ulterior, gustul depinde, in mare masura, de varsta vinului respectiv.

3. Soiul de struguri Chardonnay

Acesta este cel mai versatil si mai plantat strugure alb din lume. Paleta sa aromatica este
atat de larga incat poti sa gusti un Chardonnay din California sau un Chablis din Burgundia si sa
nu-ti treaca prin cap ca s-au nascut din acelasi strugure. Vinurile obtinute din Chardonnay sunt
foarte diferite insa nu doar din pricina culturii sale atat de raspandite.
Doua vinuri Chardonnay produse in aceeasi zona pot avea gusturi diferite in functie de
momentul in care au fost culesi strugurii sau de gradul de maturare. De pilda un vin facut din
struguri culesi foarte devreme va avea note de citrice si mar verde si va fi usor de confundat cu
un Pinot Gris. In schimb, unul facut din struguri foarte bine copti va avea note de ananas,
piersica sau mango, iar daca este tinut cateva luni la maturat in butoaie de stejar va capata o
textura ceva mai untoasa si noi arome de vanilie, praline sau caramel.
De altfel, vinurile provenite din acest soi sunt printre putinele vinuri albe predispuse
pentru maturare. Chardonnay maturat vei intalni la producatorii din regiuni cu climat mai cald
(sud-estul Australiei, Napa Valley California, Argentina, Burgundia sau Puglia), iar in regiunile
ceva mai reci (vestul Australiei, ValeaLoirei,Chile,Sonoma) vei gasi acest vin mai degraba tanar.
Acest soi de struguri si-a gasit expresia cea mai inalta in vinurile din Burgundia. Mai
exact in regiunea Cote DOr unde vinuri precum Chablis, Meursault sau Montrachet si-au
castigat faima mondiala si exprima intr-un mod desavarsit calitatile remarcabile ale unei zone
unde cultura vinului si pasiunea oamenilor s-au intalnit in mod fericit cu un set ideal de conditii
geo-climatice. Se spune ca acesta este de fapt gustul vinului cantat in poezii de stramosii nostri,
gustul autentic, nealterat, un echilibru perfect intre aromele fructului si mineralitatea plantei
cultivate in podgorii unde calitatile solului sunt respectate de secole.
Succesul acestui soi de struguri in intreaga lume i-a determinat pe unii producatori sa
experimenteze si sa intervina tot mai frecvent in procesul de vinificatie pentru a obtine gustul
acela foarte corpolent si untos care i-a adus faima vinului Chardonnay. Acest lucru se intampla
mai ales la vinurile din Lumea Noua unde producatorii folosesc fermentatia malolactica pentru a
mai domoli aciditatea specifica acestui strugure mai ales in zonele climatice mai reci.

Rezultatul este unul extrem de apreciat, iar succesul fulminant al vinurilor din Australia
sau Chile i-a facut pe producatorii europeni sa se intrebe in ultimii ani daca nu cumva acest
succes al gustului untos si corpolent nu ii va face pe consumatori sa uite in curand de gustul
autentic, fresh, vioi al Chardonnayului asa cum il regasesti atat de bine exprimat in Chablis-urile
din Burgundia.

Exista 5 expresii diferite ale aceluiasi strugure:

Hardys Varietal un Chardonnay autentic de Australia cu arome exotice incredibil de bogate.

Nederburg Winemasters un vin ticluit de compatriotul nostru Razvan Macici la cea mai mare
podgorie din Africa de Sud. Arome de lamaie si piersica, bine integrate.

Woodbridge un Chardonnay de California ticluit de patriarhul vinului american, Robert

Mondavi. Are arome perceptibile de mar verde si vanilie.

Anima un Chardonnay romanesc multipremiat la competitiile internationale. Acest vin are un

buchet aromatic extrem de surprinzator si de echilibrat.

Chablis Le Finage un Chablis autentic la un pret extrem de rezonabil.

4. Caracteristicile strugurelui:
6

Strugurii sunt mici, cilindrici, uneori aripati, compacti, cu boabe neuniforme ca marime.
Bobul mic, sferic, cu pielita mijlocie, intens pruinata, de culoare galben verzui, acoperita cu
pustule mici brune; pulpa zemoasa, cu gust specific soiului.

Soiul Chardonnay are perioada mijlocie de vegetatie (165-185 zile), are vigoare mica de
crestere iar fertilitatea este buna, peste 70% lastari fertili. In anii racorosi in perioada infloritului
soiul este predispus la meiere si margeluire. Maturarea deplina se realizeaza la circa 3-4
saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a V-a). Rezistente biologice: buna la ger (-20C
-22C)

si

la

seceta,

sensibil

la

boli,

viroze

(scurt

nodare).

Se obtin rezultate bune la conducerea pe tulpini semiinalte cordon bilateral, cu taiere in

verigi scurte de rod, sau cepi de productie. sarcina de rod lasata la taiere fiind de 12-16 ochi/m2.
Productiie de struguri sunt mici 6-8 t/ha, dar de calitate deosebita. La maturarea deplina
acumuleaza 190-220 g/l zaharuri, prin supramaturare poate atinge 300 g/l si pastreaza in struguri
aciditatea, la nivelul de 4,5-5,5 g/l H2SO4, asigurand obtinerea unor vinuri echilibrate, care se
disting prin finetea si aroma specifica.

5. Momentul optim pentru recoltare

Momentul optim de cules al strugurilor se stabileste prin urmarirea evolutiei maturrii,
respectiv prin determinarea zahrului, acidittii si greuttii a 100 boabe. Pentru ca datele obtinute
7

s redea ct mai exact procesul de maturare, la un anumit soi si n conditii specifice anului de
cultur, o deosebit important o are stabilirea intervalelor la care se iau probe, tehnica recoltrii
acestora si constituirea probei medii.
In cazul soiului Chardonnay recoltarea se face cnd strugurii au acumulat peste 210g/l
zahr.
Culesul ca lucrare se execut ntr-o perioad scurt, de 3-4 sptmni, intervalul optim
adesea nu trebuie s depseasc 15 zile. Orice ntrziere peste timpul optim determin pierderi
apreciabile cantitative, n acelasi timp se reduce randamentul la vinificare cu pn la 10%,
aciditatea scade cu 0,5-1,5g/l, n timp ce tria alcoolic sporeste abia cu 1,5-2,0% vol. alcool.
Fiecare zi de ntrziere a culesului peste momentul optim se soldeaz cu circa 1% pierderi de
productie.
Pentru evitarea la minimum a pierderilor de recolt, iar lucrarea s se desfsoare n
conditii optime, culesul strugurilor destinati vinificrii, trebuie s se fac dup un plan bine
stabilit pe ntreaga perioad si pentru fiecare zi, la ntocmirea cruia se iau n considerare o serie
de msuri tehnice si organizatorice. Unele se refer la pregtirea localurilor de vinificare, la
spatiile de prelucrare si depozitare, altele se refer la organizarea culesului si transportul
strugurilor. Pe baza evalurii cantitative a recoltei de struguri, evaluare ce se face n dou etape
(n fenofaza cresterii boabelor si cu cteva zile nainte de cules), se ntocmesc grafice de cules pe
zile, mentionndu-se cantitatea de struguri ce urmeaz s fie recoltatii, vasele, uneltele si utilajul
necesar, modul de recoltare, forta de munc si mijloacele de transport necesare.
6. Procesul tehnologic de obtinere a vinurilor albe dulci
n functie de tipul de vin ce dorim s-l realizm, mustul este supus unor tratamente
prefermentative si totodat sunt create conditii favorabile pentru activitatea fermentativ a
drojdiilor. Dup tragerea vinului tnr de pe drojdie, se continu procesele biochimice si fizicochimice de formare a aromei si buchetului caracteristic, ca urmare a reactiilor ce au loc ntre
diferite substante prezente n must sau formate prin fermentarea zahrului n procesul de nutritie
al drojdiei sau eliberate prin autoliz.
Principalele operatii n vinificare sunt urmtoarele:

Recoltarea strugurilor n functie de categoria de vin ce dorim s o obtinem, recoltarea

strugurilor se face la diferite grade de maturare, pentru vinurile dulci, strugurii recoltandu-se la
stadiul de postmaturatie. Culesul strugurilor dureaz 20-30 zile si este conditionat de starea de
maturitate, stare de sntate a strugurilor si conditiile economice. La recoltare se realizeaz
sortarea strugurilor pe soiuri si calitti, separarea strugurilor sntosi de cei mucegiti.
Transportul strugurilor se realizeaz n bene evitndu-se zdrobirea lor, se tine cont de soi
si gradul de maturare. Receptia strugurilor se determin soiul, cantitatea, calitatea acestora, prin
determinarea concentratiei n zahr, a acidittii si a greuttii a l00 de boabe.
Zdrobirea struguriilor se realizeaz distrugerea mecanic a boabelor, n scopul eliberrii
mustului, fr a produce frmitarea pielitei, semintelor si ciorchinilor. Nu se aplic n cazul
obtinerii de vinuri rosii ce sunt macerate carbonic si la cele supuse procesului de spumare.
Desciorchinatul strugurilor (dezbrobonirea) este o operatie important la obtinerea
vinurilor rosii si aromate si const n ndeprtarea ciorchinilor care reprezint 7-30% din volumul
recoltei. Ciorchinii prezenti n must pot imprima gustul ierbos cnd sunt verzi, contribuie la
poluarea vinului cu pesticide, permit cresterea nedorit a compusilor fenolici, n sruri de calciu
si potasiu, retin prin absorbtie compusi de culoare, alcool, acizi.
Obtinerea mustului prin prelucrarea strugurilor rezult mustul, care se caracterizeaz prin
densitate si vscozitate ridicat, cu un continut ridicat n componente solide, instabile din punct
de vedere fizicochimic si biologic. Datorit prezentei enzimelor oxidoreductaze provenite din
struguri, resturi de frunze si lstari antrenate la recoltarea mecanic cu combine, mustuiala
absoarbe usor oxigenul si au loc oxidri nedorite, mai intense la cele provenite din struguri albi,
ce pot duce la pierderi de arome si nchidere la culoare. Ca msuri de protectie se adug dioxid
de sulf 20g/hl, se pstreaz n atmosfer de dioxid de carbon sau se aplic o nclzire la 85-90oC
timp de 2-3 minute.
La vinurile albe, se procedeaz la separarea mustului de pe bostin ct mai rapid. n
prima etap, mustul se separ de componentele solide pe care le contine prin scurgere
gravitational, obtinndu-se mustul ravac care reprezint 60%, n etapa urmtoare se elimin
mustul de pres n mediu 30% rezultat prin presarea bostinei. Presarea se conduce astfel nct se
evit extragerea mustului din prtile solide, ciorchini prin aplicarea presiunilor moderate de
scurt durat, n mod regulat. Cnd se folosesc prese continue se obtine si a treia categorie de
9

must, de la ultima presare n proportie de l0 %. nainte de nceperea fermentatiei, mustul se

supune operatiilor de asamblare, cupajare si deburbare.
Asamblarea mustului const n reuniunea ravacului cu unele musturi provenit de la presa
I. Mustul provenit de la presa a II-a avnd o calitate inferioar, se fermenteaz separat si se
foloseste la vinuri spumante si la prepararea otetului.
Cupajarea are ca scop ridicarea calittii mustului si se face prin adaus de l0% must
aromat provenit din strugurii soiurilor aromate, se obtine o aromatizare superioar gustului si
aroma mustului primitiv.
Deburbarea sau limpezirea mustului se realizeaz prin sedimentare-decantare,
centrifugare sau filtrare, fiind o etap important n obtinerea vinurilor albe. Burba este alctuit
din particule de sol, fragmente vegetale, microorganisme, substante proteice, tanante, etc. Este
indicat eliminarea acestora nainte de macerare, deoarece se pot imprima n vin. La o deburbare
energic se pot obtine vinuri cu o cantitate de zahr rezidual mare deoarece s-a produs o
fermentatie alcoolic limitat.
Tratamente prefermentative ale mustului se aplic unele tratamente fizico-chimice:
tratarea cu bentonit, dioxid de sulf, preparate enzimatice, crbune si tratamente termice care
previn aparitia unor defecte ce pot aparea n vin.
-

tratamentul cu bentonit, 50-l00g/hl se aplic vinurilor albe si roz, asigur o ndeprtare a

substantelor proteice n exces, o protectie mpotriva oxidrii prin ncetinirea partial a

oxidoreductazelor n special a tirozinazei si o limpezire usoar a vinului. Bentonita aplicat n
faza de must, favorizeaz fermentatia alcoolic deoarece particulele de bentonit n suspensie,
mentinute prin degajarea dioxidului de carbon, asigur o omogenizare a drojdiilor n mediul
supus fermentrii.
- tratamentul cu dioxid de sulf 5-l0g/hl inhib activitatea microorganismelor si protejeaz
fermentatia alcoolic produs de drojdiile sulforezistente, are efect antioxidant si favorizeaz
limpezirea.
Fermentarea si macerarea bostinei. Drojdiile de vin din microflora boabelor de struguri
de pe utilajele de prelucrare sau care nmultit n must, n conditii de anaerobioz produc
transformarea zahrului n alcool etilic, dioxid de carbon si produse secundare. n afar de aceste
culturi, se folosesc si culture starter cu carcateristice oenologice cunoscute, ce se nmultesc
10

nainte de folosire n vase separate si completeaz microflora absolut a mustului. Mustul este
dirijat n vase de fermentare care sunt umplute n proportie de 85-90% din volumul lor si se
asigur presiunea si termperatura optim pentru faza fermentativ, care dureaz l-3 zile si se
caracterizeaz prin cresterea numrului de drojdii ce ajung n concentratii 50-l00 mil./ml must.
Faza de fermentatie tumultoas dureaz 8-l4 zile si se caracterizeaz printr-o degajare de
dioxid de carbon, de energie si de cldur astfel nct lichidul atinge 25-30oC cu scderea
progresiv a zahrului.
Faza postfermentativ drojdiile produc o fermentare sczut, fiind inhibat de alcoolul
format, au loc depuneri de drojdii si limpezirea vinului. Se recomand rcirea mustului n faza
fermentatiei tumultoase n anumite cazuri si mentinerea temperaturii de 20C.
Maceratia este operatia de tinere a bostinei pe must un timp variabil, cnd se favorizeaz
extractia unor componente din prtile solide ale strugurilor si difuzia lor n masa de lichid, foarte
important n tehnologia obtinerii vinurilor rosii, pentru extractia compusilor fenolici coloranti si
obtinerea de vinuri aromate.
Macerarea se poate face concomitent cu fermentatia alcoolic, fermentarea pe bostin.
Fermentarea n acest caz este mai intens datorit prezentei pielitelor mai bogate n drojdii.
Termomaceratia se aplic mustului care se nclzeste la 70oC, timp de l5-30 minute, n scopul
extragerrii antocianilor si a inactivrii oxidazelor, la vinificatie n vase. Se reduce numrul de
microorganisme, n schimb dup rcire, se produce recontaminarea de pe utilaje, iar fermentatia
alcoolic se declanseaz rapid. Demarajul fermentatiei mustului ajuns la 40-46oC este aproape
exploziv, iar fermentatiile tumultoase decurg n una sau dou zile. Fermentatia dureaz cu 2-3
zile mai putin dect folosind metoda clasic. Termomaceratia este eficient n cazul vinificrii
strugurilor cu un procent ridicat de boabe mucegite, cnd se poate reduce dioxidul de sulf
introdus n must.
Tragerea vinului de pe bostin este important a se face la momentul potrivit, n functie de
calitatea vinului nainte de sfrsitul fermentatiei, n cazul obtinerii de vinuri de consum sau dup
terminarea fermentatiei pentru vinurile destinate conservrii. n vederea stabilirii biologice a
vinurilor rosii, dup fermentarea alcoolic se favorizeaz fermentatia malolactic. La vinurile
albe nu este dorit fermentatia malolactic deoarece aciditatea lor se poate reduce si prin
dezvoltarea unor bacterii care produc uneori pierderea prospetimii, a aromei caracteristice soiului
si se sesizeaz gustul de acid lactic.
11

Vinurile dulci se caracterizeaz printr-un continut ridicat de alcool peste 15% vol. alcool
si zahr rezidual de 8-20g/l. Vinurile dulci naturale se obtin din strugurii soiurilor pure, ajunse la
supracoacere, cu un continut de 280-350g/l zahr. Pentru a se realiza o astfel de concentratie de
zahr sunt necesare conditii pedoclimatice speciale, toamne lungi si calde care favorizeaz
dezvoltarea mucegaiurilor nobile Botrytis cinereea si stafidarea natural a strugurilor. Vinurile
obtinute din acesti struguri au o cantitate mai mare de glicerol si o arom specific plcut.
Datorit prezentei mucegaiurilor, strugurii sunt bogati n enzyme oxidante si ca urmare este
necesar ca musturile obtinute si se sulfiteze cu 10g dioxid de sulf/l.
n mod obisnuit se aplic o schem tehnologic clasic, la fel ca schema obtinerii vinurilor
albe cu mici particularitti:
-

se face o fermentare pe bostin de 12-48 ore;

presarea se execut n 2-3 reprize, la prese hidraulice sau pneumatice;
fermentatia decurge lent si se opreste la un continut de 12-15% vol. alcool si 30-

100g/l zahr prin separarea drojdiei, operatie care se face prin pritociri repetate;
-

maturarea si stabilizarea vinurilor se urmreste 3-4 ani, n butoaie.

n anii cnd nu s-au realizat struguri cu calittile necesare obtinerii vinurilor licoroase tipice,
se procedeaz la amestecarea musturilor, prin adugarea de alcool si must concentrat, n vederea
asigurrii obtinerii de vinuri stabile.

12

7. Schema tehnologica de obtinere a vinurilor albe

13

8. Concluzii
n toate filmele de la sfritul anilor 80 nceputul anilor 90, att gospodinele ct i
carieristele americane i turnau seara cte un pahar de Chardonnay. Nu e neaprat o reclam
minunat, dar trdeaz nivelul de popularitate atins de acest soi n acea vreme. Evident, ca orice
produs care se bucur de o popularitate brusc ctigat sau mcar prost gestionat i acest
strugure a avut parte de un recul, imensa sa rspndire ducnd la apariia aa-numiilor iubitori
de

vin

ABC

(Anything

But

Chardonnay

orice

afar

de

Chardonnay).

Evident, moda se schimb i, la mai puin de dou decenii mai trziu, expresia ABC era
mai des ntlnit n sensul de anything but Cabernet. Trebuie reinut doar faptul c instraurarea
i declinul modei ntr-o zon sau alta a lumii nu a schimbat cu nimic destinul acestui soi.
Chardonnay este, n continuare, cel mai cultivat soi internaional.
Motivul pentru care strugurii Chardonnay se bucur de o asemenea popularitate este
simplu: pot satisface oricnd, oriunde n lume, orice gust al unui iubitor de vin alb. Fiind la baz
un strugure relativ neutru, poate fi uor influenat de terroir, de tehnicile de vinificare sau de
drojdiile selecionate ntrebuinate. Astfel nct avem, pe de o parte, dou expresii clasice ale rii
sale natale, Frana, regsite n vinurile minerale i lejere din Chablis i cele baricate i untoase
ale Burgundiei. Vei spune c este o prejudecat, i c exist i Chardonnay greu i plin de arome
de lemn n Chablis i c exist i vinuri lejere n Burgundia. Da, este adevrat, dar istoria are un
cuvnt greu de spus n aceste definiii, iar diferenele de stil au nceput s devin interregionale
abia dup 1850. Pe de alt parte avem Lumea Nou, iar felul n care Tropicul Capricornului a
neles s trateze soiuri precum Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Cabernet sau Merlot ar fi creat nite
ateptri justificate: Chardonnay proaspt, viu, acid, explodnd de arome de flori, polen i fructe
albe. Dimpotriv, Sudul a ales acest soi pentru a-i evidenia legtura cu (i descendena din)
Vechea Europ. Chardonnay-ul din Sud este foarte des baricat, untos, dens, vanilat, creat parc
doar pentru a aduce aminte c munca din vie i calitatea baricurilor reuesc s tearg graniele.
La fel ca orice ar productoare de vin care nc ncearc s-i defineasc identitatea, i
Romnia se afl nc n cutarea expresiei celei mai potrivite pentru acest vin care poate baleia
de la ultrafeminin, suav i efemer la greu, lemnos i cu o speran de via enorm. n loc de
concluzie, o inversiune care se lsa demult ateptat: orice, dar s fie i un strop de Chardonnay!

14

Bibliografie
1. Antoce A. O., 2007, Oenologie (Chimie i analiz senzorial), Editura Universitaria,
Craiova.
2. Bduc Cmpeanu C., 2008, Bazele biotehnologiilor vinicole, Editura Sitech, Craiova2.
3. http://www.domeniulcoroanei.com/
4. http://www.cricova.md/filosofia.swf
5. http://www.bevitech.ro/tehnologi.htm
6. http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/RezumatRO-tusa.pdf
7. http://www.restaurantedelux.ro/vinuri-soiuri-de-struguri-albi-1.html
8. http://blog.vinpremium.ro/tag/chardonnay/
9. http://en.wikipedia.org/wiki/Chardonnay
10. http://www.vignetoconsult.com/chardonnay.php
11. http://www.mixtopia.ro/cooking/vinuri/chardonnay-vinul-cu-o-mie-de-chipuri/
12. http://www.mixtopia.ro/cooking/vinuri/vin-din-soiuri-alese/

15