1.

Care sunt contribuiile lui Keynes la dezvoltarea teoriei economice? Georgiana Ionita

analiza, din perspectiva global, a agregatelor naionale;

crearea unui model de echilibru global n economie
formularea teoriei moderne a monedei
susinerea interveniei statale, n scopul de a relansa consumul i a asigura deplina ocupare
necesitatea promovrii de ctre stat a unor politici macroeconomice adecvate, care trebuie s
aib ca obiectiv prevenirea sau atenuarea crizelor economice, combaterea omajului,
asigurarea sporirii produsului social i a venitului naional etc.
Care sunt principiile liberalismului economic? Hristachi Mona

2.

a. Libertatea de aciune a oamenilor ca ageni economici;

b. Indivizii au comportamente raionale, fondate pe preocuparea pentru maximizarea
raportului avantaje/dezavantaje (sau a raportului profit/costuri) implicat de orice act aconomic;
c. Pe pia se schimb mrfuri contra mrfuri i, ca urmare, moneda nu este dect un vl
dincolo de care se afl procesele reale, economia real;
d. Piaa este motorul reglrii economiei, alctuind acea "mn invizibil" care ghideaz
pasiunile, sentimentele i alegerile (de soluii) individuale, spre binele tuturor;
e. O latur a concepiei liberaliste este liberschimbismul, ca sistem n care schimburile
economice ntre naiuni nu sunt i nu trebuie s fie supuse controlului statului.
Mai trebuie subliniat c liberalismul are o cerin complementar indispensabil, care, din
pcate, de multe ori este uitat: responsabilitatea; omul este liber n actele i alegerile sale, dar este
responsabil pentru consecinele acestor acte.
3.

Care este diferena dintre protecionism i liber-schimbism?-Miricica Laura

Liberschimbismul, ca sistem n care schimburile economice ntre naiuni nu sunt i nu trebuie

s fie supuse controlului statului . Marea Britanie a fost timp ndelungat portdrapelul
liberschimbismului, iar Adam Smith i D.Ricardo sunt cei care i-au furnizat fundamente teoretice,
susinnd c o asemenea orientare de politici economice este profitabil pentru toi partenerii de
schimb.
Spre deosebire de liberschimbism,protecionismul, este concepia i sistemul n care comerul
i industia unei naiuni sunt aprate de concurena strin prin msuri de ordin vamal i nevamal,
adoptate de stat. Dei elemente ale unei asemenea gndiri i mai ales practici se ntlnesc la
mercantiliti, bazele acestei teorii au fost puse prin lucrarea Sistem naional de economie politic
(1841), scris de economistul german Frederich List, care, n opoziie cu concepia despre economia
politic general (aa cum era ea tratat de gandirea clasic), fundamenteaz concepia c aceasta este
o tiin care trebuie s permit naiunii s-i cunoasc interesele i cile pe care poate prospera.
4.

Definii cererea. Factorii de influen ai cererii -Ada Onisoara

Cererea reprezint cantitatea total dintr-un anumit bun, care poate fi cumprat pe pia, ntro perioad determinat de timp la un anumit pre dat.
Legea cererii: dac preul bunurilor, resurselor i serviciilor va scdea, n mod corespunztor
ca crete cantitatea de marf cerut ntr-o anumit perioad i invers, dac preurile cresc, va scdea
cantitatea de marf cerut n perioada de timp respectiv ( celelalte condiii rmnnd neschimbate.
Factorii de influen asupra cererii:
1.
Preul altor bunuri:
Bunurile se pot clasifica n:

1. Bunuri substituibile acelea care satisfac aceleai nevoi sau trebuine ca i bunul X. Cnd
preul unui bun substituibil crete, curba bunului n discuie se deplaseaz spre dreapta i
invers.
2. Bunurile complementare acele bunuri care n consum se folosesc mpreun. Cnd preul unui
bun complementar fa de altul scade, curba cererii pentru bunul iniial se va deplasa spre
dreapta.
3. Bunuri nenrudite modificarea preului la un bun nenrudit cu bunul iniial nu influeneaz n
nici un fel curba cererii la bunul iniial.
2.

Veniturile: modificarea lor influeneaz curba cererii n funcie de natura bunurilor.

Tipuri de bunuri:
a.
Bunuri normale acelea pe care indivizii le consum mai mult pe msura creterii veniturilor
lor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta (crete cantitatea cerut) atunci cnd
veniturile cresc i invers (scade venitul curba se deplaseaz spre stnga scade cantitatea cerut).
b. Bunuri inferioare acelea pe care indivizii le cer atunci cnd nivelul veniturilor lor este mai
redus, dect atunci cnd nivelul veniturilor lor este mai mare. Curba cererii se va deplasa spre dreapta
daca veniturile sunt la un nivel sczut i se va deplasa spre stnga odat cu creterea veniturilor.
3.
Perspectiva (ateptrile) privind evoluia pieei ceea ce individul se ateapt n viitor,
referitor la toate bunurile i faptele relevante pentru situaia sa economic.
4. Gusturile modificrile n gusturile indivizilor se vor reflecta n mod direct n cererea de
bunuri i n deplasarea curbei cererii.
5. Ali factori de influen: factorii demografici, obiceiurile, specificul local, tradiiile naionale,
factori natural climaterici, factori psihologici i sociali.

5.

Definii oferta. Factorii de influen ai ofertei -Vecerdea Alexandra

Oferta-reprezinta cantitatea maxima de bunuri sau servicii, pe care un agent economic este dispus sa o
ofere spre vanzare, intr-o anumita perioada de timp, la un pret anume.
Legea Ofertei-arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr- un bun pe care un ofertant o ofera
spre vanzare(variabila dependenta),intr- anumita perioada de timp si pretul(variabila independenta) la
care bunul respectiv se vinde.
Factorii(conditiile)Ofertei:
1.Pretul resurselor-daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs sunt
dispusi a produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru bunul respectiv inregistrand o deplasare spre
dreapta si invers
2.Pretul altor bunuri-factorii de productie sunt atrasi spre acele activitati de productie unde sunt
platiti la un pret ridicat.Daca pretul produsului X creste, este firesc sa se inregistreze o atragere a
factorilor de productie spre acest produs, deci vurba ofertei se va deplasa spre dreapta si invers.

3.Tehnologia-introducerea tehnologiei-creste productivitatea-reducerea costului de productie.Curba

ofertei se va deplasa spre dreapta, pentru ca producatorii sunt motivati a produce mai mult
4.Numarul de ofertanti-curba ofertei pietei( a tutror firmelor dintr-o anumita ramura care produc
acelasi produs) se va deplasa spre dreapta daca in ramura vor intra firme noi si invers.
5.Perspectivele pietei-curba ofertei se va deplasa spre dreapta.Daca ofertantii se asteapta la o crestere
a pretului in viitor, atunci vor reduce productia in prezent pentru o crestere in viitor.Deci, curba ofertei
se va deplasa spre stanga.
6.Costul productiei- daca costul productiei scade, oferta ptr bunurile respective va creste si invers,
cresterea costului va duce la scaderea ofereti.Deci curba ofereti se va deplasa spre dreapta daca costul
scade si invers.
7.Taxele si subsidiile- firmele platesc taxe asupra profitului obtinut.Daca taxele pe profit se
majoreaza, atunci apare tendinta de reducere a ofertei si deci curba ofertei se va deplasa spre stanga.
8.Conditiile naturale- reprezinta un factor important care influenteaza marimea ofertei.Orice
modificare de-a lungul curbei ofertei pune in evidenta schimbarea pretelui bunului respectiv, asociata
cu schimbarea in cantitatea de bun oferita.
Elasticitatea Ofertei-pune in evidenta gradul de modificare a ofertei in conditiile schimbarii pretului,
sau a oricareia din conditiile ofertei.
Factorii determinanti ai elasticitatii ofertei:
-Gradul de substituire
-Costul productiei
-Timpul
-Stocarea Bunurilor

Formele de piata si caracteristicile lor

6.

Caracterizai piaa cu concuren perfect Dan Andreea

Concurenta =Confruntare intre agentii economici in vederea obtinerii unor produse mai bune de
productie ,desfacere, de efectuare a operatiunilor banesti sau a altor activitati economice, in scopul
obtinerii de cat mai multe avantaje.
Concurenta perfecta= denumita si concurenta pura , presupune un asemenea raport de piata, in care
toate firmele sa vanda intreaga productie pe care o au la pretul pietei, fara a-l influenta, impreuna sau
fiecare separat, intr-un fel anume, iar toti cumparatorii sa poata cumpara la pretul pietei, ceea ce
doresc si au nevoie dintr-un bun anume, fara a-l putea modifica.Concurenta perfecta se defineste prin
urmatoarele conditii:
1. atomicitatea participantiilor la tranzactii,respectiv existenta unui numar mare de
cumparatori si vanzatori pe piata, de puteri economicie aproximativ egale si relativ reduse,
astfel incat, fiecare are un rol minim pe piata si nici unul nu are o asemenea putere pentru a
exercita vreo actiune asupra productiei sau pretului.
2. omogenitatea bunurilor apartinand aceleiasi ramuri ,astfel incat celor ce le cumpara le
este indiferent de la ce vanzator achizitioneaza
3. libera intrare pe piata (deci intr-o ramura sau alta) a producatorilor care doresc aceasta
4. perfecta transparenta a pietei ,deci cunoasterea de catre cei interesati a cantitatiilor oferite si
cerute, a calitatii, a preturilor,a tranzactiilor incheiate, etc.
5. adaptarea fara restrictii a ofertei la cerere si invers,deci fluiditatea perfecta a cererii si
ofertei la modificarea pretului.
6. perfecta mobilitate a factoriilor de productie
Concurenta perfecta este ,putem spune,
- situatia ideala, acel tip de concurenta care permite functionarea cea mai eficenta a economiei .
-ea este,de fapt, un model teoretic, deoarece, in realitate acest tip de concurenta nu mai exista in nici o
tara cu economie de piata .
Desigur unele din caracteristicile concurentei perfecte se intalnesc in cadrulunor piete, cum ar
fi :piata bursiera, piata unor produse agricole s.a
Concurenta perfecta , in conceptie clasica, exprima"suveranitatea" consumatorului pe de o parte,
si caracteristiciile productiei ideala pe de alta parte ,deoarece agentii economici , in cautarea profitului
se vor supune vointei consumatorului "rege"
4

Astazi, concurenta perfecta este utilizatata de catre specialisti drept model de studiu si analiza a
pietei concurentiale.
7.

Caracterizai piaa cu concuren monopolist Dan Alina

Monopolul este o forma a concurentei imperfecte in care piata unei industrii(ramuri) este dominata
de un singur producator-vanzator, care in relatiile cu consumatorii isi impune conditiile de pret sau de
calitate. Piata de monopol se caracterizeaza asadar, in planul ofertei, prin asigurarea cantitatii agregate
numai de catre un producator, al carui bun fabricat nu dispune de substituenti apropiati. Denumirea de
monopol deriva de la cuvantul grecesc monos, care inseamna unul.
Existent monopolului se explica prin urmatoarele:
1. Raritatea unor resurse care pot fi exploatate numai dintr-un sg loc. Nimeni nu poate avea
acces la ele, decat o singura firma
2. Existenta unor patente (licente), care pentru anumite produse sunt detinute de catre o singura
firma( licentele fiind protejate prin lege)
3. In anumite domenii (de exemplu exploatarea energiei electrice, telefoanele etc.) existenta mai
multor firme ar insemna risipa.
4. Concentrarea si centralizarea capitalului si deci si a productiei, care are ca efect eliminarea
de catre o firma a celorlalti concurenti din industrie.
-Firma care se afla in situatia de monopol stabileste pretul pentru bunul sau bunurile pe care le
produce, pret care vizeaza obtinerea unui profit maxim. Acest pret este denumit pret de monopol si, de
regula, este mai ridicat decat in cazul cand ramura respectiva ar fi fost in situatie de oligopol sau de
piata monopolistica.
- Libertatea monopolului in fixarea pretului are limite. El poate, in mod normal, sa vanda mai mult
numai atunci cand diminueaza pretul. Daca monopolul poate controla pretul, nu acelasi lucru se poate
spune si despre cantitate.
-Determinarea cantitatii produse depinde in mare masura de disponibilitatile de cumparare ale
consumatorilor. De regula, monopolul actioneaza in directia cresterii pretului, avand astfel loc o
micsorare a cantitatii oferite.
-Concurenta de monopol este impropriu denumita concurenta, deoarece monopolul, ca singur
producator-vanzator in ramura elimina libera concurenta, instaurand dominatia absoluta a
producatorului asupra consumatorului. Din acest motiv pentru a-i proteja pe consumatori, intervine
statul, promovand metode antimonopoliste, in primul rand prin legislatii, limitand tendinta de
monopolizare sau, atunci cand s-a constituit monopolul, spargandu-l in mai multe firme.
-In afara acestor forme de concurenta imperfecta, in realitate se intalnesc si alte situatii. De pilda,
cand numai doua firme domina piata unei industrii situatia pietei este de duopol; cand exista un singur
comparator pentru produsele unei industrii situatia pietei este de monopson (de exemplu statul pentru
productia industriei de armament); cand exista un numar redus de cumparatori (cativa), situatia pietei
este de oligopson etc.
-Lupta de concurenta se duce prin modalitati diferite. Aici intervine si ingeniozitatea agentilor
economici. Putem aminti o anumita politica a vanzarilor (de regula, cresterea volumului acestora);
diferentiere a produsului (uneori nesemnificativa, dar amplificata de publicitate); primele acordate
vanzatorilor; demonstratiile pentru evidentierea calitatii produsului; politica de pret (reducerea
considerabila a acestuia) etc. Agentii economici actioneaza si printr-o politica de influentare a cererii,
a preferintelor si optiunilor consumatorilor.
-Concurenta este puternica in domeniul intrarii noilor veniti intr-o anumita ramura (bariere legate de
practicarea unor preturi limita; instituirea de control asupra accesului la materii prime, echipamente,
resurse financiare; economiile de scara; reglementarile guvernamentale etc.)
8.

Caracterizai piaa cu concuren de oligopol Andrei Andreea

5

-In economia de piata, toate procesele economice si actiunile agentilor economici se desfasoara pe
terenul concurentei.
-Oligopolul reprezinta una din formele de manifestare ale concurentei imperfecte . Acesta se
caracterizeaza prin existenta catorva producatori( nu mai putin de trei).Piata cu concurenta oligopolista
este cea mai raspandita piata in tarile cu economie de piata.
-Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin urmatoarele: existenta unui numar redus de
producatori-vanzatori care detin o parte insemnata din piata, diferentierea sau nu a produselor,
dificultati la intrarea in ramura, un anumit grad de control al preturilor. In cazul oligopolului, pretul nu
poate fi controlat de nici unul din cei cativa producatori din ramura, dar prin ponderea fiecaruia in
oferta totala apare posibilitatea influentarii individuale a situatiei de piata , cat si de adaptare la
reactiile concurentilor. In conditiile pietei oligopoliste se inregistreaza un process de schimb a unor
informatii intre firmele din ramura, deoarece lipsa de informatii ar putea duce la coliziuni puternice
intre acestea. Se pot utilize doua criteria de clasificare a oligopolurilor:
1)

In funtie de gradul de omogenitate a produselor putem distinge:

a)
Oligopol nediferentiat, care actioneaza pe piata unor produse omogene , cum ar fi produsele
petroliere , cafeaua;
b)

Oligopol diferentiat, care actioneaza pe piata produselor neomogene ( ex: autoturisme).

2)

In funtie de gradul de cooperare dintre firmele oligopoliste, intalnim:

Oligopol perfect coordonat , in care intelegerile dintre firmele oligopoliste imbraca forma
unor acorduri formale, care pot fi publice sau secrete. In cadrul acestei forme se constituie structuri
oligopoliste de tipul cartelului sau trustului.
Oligopol partial coordonat, ce presupune existent unei firme lider, care se detaseaza prin
dimensiune , forta economica, cota de piata.De foarte multe ori firma lider se comporta ca un monopol
, facand abstractive de celelalte firme.
Oligopol fara coordonate. Este cazul in care firmele oligopoliste actioneaza fiecare
independent de celelalte , neexistand intelegeri sau strategii comune . Un asemenea tip de oligopol
slabeste puterea si pozitia firmelor. , reprezinta un comportament necooperant, care este intalnit destul
de rar in economiile contemporane.
Exista doua tipuri de strategii concurentiale in acest tip de piata:
-Strategii de prt
-strategii in afara pretului.

9.

Caracterizai funciile monedei Dan Andreea

Functiile monedei sunt:

etalon al valorii sau unitate de cont.Moneda serveste la evaluarea bunurilor si serviciilor

schimbate si a veniturilor varsate.Ea permite exprimarea intr-o aceasi unitate de masura a
tuturor bunurilor si seviciilor
6

mijlocitor al schimbului.In aceasta calitate moneda este cedatat prin contrapartida buurilor si
serviciilor ce fac obiectul schimbului

functia de rezerva(reserva de valoare).Prin aceasta moneda permite transferarea puterii de

cumparare in timp si constituie o parte a activelor agntiilor economici

In unele lucrari de specialitate la aceste functii traditionale sunt adaugate si altele:( functia de mijloc
de plata ,de mijloc de acumulare) cu scopul de a surprinde importanta unor procese caracteristice
economiilor contemporane (economisire,acumulare si investitie)

10. Etapele evoluiei monedei Cioata Andreea + Bisca Alexandra

Etapele evoluiei monedei
a. piesele sau moneda divizionara
b. biletele de banca sau moneda fiduciara
c. moneda scripturala
d. moneda electronic
Evolutia monedei: se inregistreaza de la egipteni incoace o tendinta de devalorizare a monedei
(moneda etalon in Egipt era capul de vita). A fost necesara o evolutie a monedei (la caldeni moneda
era unitatea de timp, in Uruc moneda era spicul de orez).Caracteristica monedei : "a spart" trocul.
Apare o moneda marfa care se situeaza intre cele doua interfete ale trocului .
Evolutia monedei continua prin aparitia monedei fiduciare (bancnota). Bancnota a putut fi introdusa
dupa ce a devenit o prerogativa a statului. Bancnota era recunoscuta de toti, era mai usor de
transportat, era multiplicabila.Au aparut apoi creditele, cartile de credit, cartelele magnetice.

11. Prezentai factorii care determin cererea de moned Andreea Dan

Cererea de moneda reprezinta cantitatea de moneda pe care agentii economici doresc sa o detina la
un moment dat.

venituri
nivelul general al preturilor :cererea de moneda este direct proportionala cu nivelul preturilor
rata dobanzii si randamentul actiunilor : cu cat nivelul acestora este mai ridicat cu atat va fi
mai redusa cererea de moneda
influenta exercitatat asupra cererii de moneda de cvasilichiditati si de intermediarii financiari
(companiile de asigurare si casele de economii

12. Definii agregatele monetare/lichiditatea Bisca Alexandra

Agregatele monetare = parti constitutive ale masei monetare si semimonetare, parti automatizate
prin functii specifice , prin agenti specializati care amit instrumente de schimb si plata , prin institutii
financiar-bancare pe care le gestioneaza prin fluxurile economice reale pe care le mijlocesc.

Lichiditatea este capacitatea pe care o are unitatea economica de a-si indeplini la termen, cu resursele
sale banesti de care dispune , obligatiile de plata. Ea reflecta raportul supraunitar dintre mijloacele de
plata si datoriile exigibile (care au ajuns la scadenta)
13. Instrumentele politicii monetare Tinjala Tita

Instrumentele politicii monetare: punerea in aplicare a politicii monetare se efectueaza cu ajutorul

unui numar de instrumente care au menirea sa influenteze direct asupra creditului sau indirect asupra
lichiditatii bancilor.
INSTRUMENTELE DE INTERVENTIE INDIRECTA actioneaza fie asupra cererii de credit,
fie asupra ofertei. Actiunea prin intermediul ratei dobanzii influenteaza cererea de credit si deci creatia
de moneda .
Din categoria instrumentelor indirecte fac parte :taxa scontului, politica de open-marcket si
sistemul rezervelor minime obligatorii.

14. Ce nelegei prin valoarea i puterea de cumprare a monedei? Neagu Andreea

Valoarea monedei este determinata de legea cererii si ofertei.
-Valoarea reala a monedei exprima puterea sa de cumparare si este data de starea economiei din care
provine.
-Valoarea monedei reprezinta puterea sa de cumparare si este data de cantitatea de bunuri si servicii
care poate fi achizitionata cu o anumita suma de bani sau cu o unitate monetara.
Puterea de cumparare a monedei se afla sub influienta modificarii conditiilor pietei si a
valorilor bunurilor si serviciilor care pot fii achizitionate.
-Ea decurge din nivelul preturilor,ale caror fluctuatii exprima relatiile dintre cantitatea bunurilor si
serviciilor si o anumita masa monetara.
-La o crestere a preturilor,valoarea monedei scade ,ceea ce releva relatia de proportionalitate inversa
existenta.
-Puterea de cumparare a monedei se poate exprima:
a) pe plan intern,in cadrul national si se masoara prin cantitatea dintr-un anumit bun care se poate
cumpara cu moneda respectina;
b) puterea de cumparare externa, utilizata pentru determinarea cursului valutar.
15. Definii piaa monetar. Agenii care particip pe piaa monetar Culea Silvia
Piaa monetar =o pia a capitalurilor pe termen scurt i foarte scurt . Existena acestei bnci este
legat de faptul c unele bnci sunt beneficiare ale unui surplus de ncasri , iar altele au de efectuat un
surplus de pli .
- nu este o pia localizat , tranzaciile acestei piee se ncheie prin telefon , telex , fax .
- se deruleaz n principal la bncile care creaz moned , de la care se pot procura disponibilitile
necesare pentru a face fa fluxurilor de pli .
piaa monetar =o pia a monedei centrale , adic a biletelor de bnci , a numerarului n general i
a disponibilitilor n cont create la banca de emisiune .
- este o pia de lichiditi pe termen scurt pentru toate organismele de credit bancare .
Participanii la aceast pia sunt bnci , case de economii , societi financiare , banca de
emisiune , trezoreria statului , casele de titluri , etc. Unele dintre aceste organisme apar cu predilecie
excedentare creditoare , cum sunt de regul casele de economii , casele de pensii , n timp ce altele ,
printre care bncile comerciale , instituiile de credit specializate sunt predominant debitoare . Piaa
8

monetar redefinete funcia de compensare a excedentului i deficitului de lichiditi . Operaia pe

piaa monetar cu termenul cel mai scurt este acordarea unui titlu de mprumut a unei sume de bani
pn la ora 12 a zilei urmtoare . Termenele pentru care se acord creditele s-au prelungit de la 24 de
ore pn la 18 luni , cum rezult dintr-o practic mai veche italian pn la perioade cuprinse ntre o zi
i 7 ani sau chiar 10 ani , cum atest practica i literatura francez mai recent .
-Piaa monetar este un mecanism important n sistemul monetar i financiar al unei ri . Ea este locul
interveniilor bncii de emisiune asupra lichiditilor bancare .
-n procesele economice apar numeroi factori interesai n vnzarea sau cumprarea capitalurilor
disponibile pe o perioad mai scurt sau mai ndelungat i c n realizarea dezideratelor lor privind
fructificarea capitalurilor ei negociaz , se confrunt i se pun de acord n cadrul unor relaii specifice
de pia .
Totalitatea relaiilor dintre diferitele subiecte economice , intreprinderi i persoane , ntre
acestea i intermediarii bancari , precum i a raporturilor dintre bnci i alte instituii de credit privind
transferul de disponibiliti monetare ca form specific de creane i fructificare a capitalului ,
formeaz pieele de capital sau pieele creditului .
Aceste piee sunt segmentate n funcie de natura participanilor i scopurile urmrite de acetia
.
Astfel , potrivit celei mai acceptate considerri ale structurii pieelor distingem :
piaa capitalurilor sau piaa financiar ;
piaa monetar ;
piaa valutar .
Piaa monetar sau piaa creditului are drept obiect capitalurile disponibile pe termen scurt i piaa
valutar este un compartiment obligatoriu pentru fluxurile de capital din i ctre exterior .
Piaa monetar sau piaa creditului funcioneaz cu participarea ampl a populaiei , a firmelor
i ndeosebi a intermediarilor bancari , instituii cu larg funcionalitate pe aceast pia .
Complexitatea relaiilor din cadrul pieei monetare conduce la segmentarea ei specific , funcie de
diversitatea fireasc a unor laturi ale procesului de modernizare i angajare a capitalurilor disponibile .
Astfel , funcionalitatea general a pieei creditului este asigurat prin activitatea unor piee
componente , avnd fiecare n parte participani i operaiuni specifice .
Astfel , n cadrul pieei monetare distingem :
piaa monetar (clasic) ;
pieele paralele .
Piaa monetar , aa-zis clasic , are n fapt mai multe ipostaze :
piaa monetar sau piaa scontului ;
piaa monetar propriu zis ,
considerate ca dou pri componente complementare ale pieii monetare clasice .
Componentele i trsturile pieei monetare
Piaa monetar reprezint un segment al pieei capitalurilor, pe care se schimb titluri pe termen scurt
contralichiditi i care contribuie la realizarea obiectivelor politicii monetare. Piaa monetar este
alctuit dintotalitatea relaiilor, instituiilor i prghiilor cu ajutorul crora sunt transferate
disponibilitile bneti ndomeniile deficitare de asemenea resurse. Ea reprezint piaa capitalurilor pe
termen scurt, unde se ntlnetecerearea de mprumuturi, din partea agenilor economici i a statului,
cu oferta de resurse financiare,reprezentate de persoane individuale, ntreprinderi i instituii
financiare.Formarea i micarea masei monetare sunt n strns legtur cu cererea i oferta de
moned, ca pricomponente de baz ale pieei monetare. Principalele categorii de ageni care
particip pe aceast pia sunt:
1.Statul, care confer putere liberatorie monedei legale i stabilete coordonatele politicii monetare;
9

2.Banca central, care emite moneda n contul statului i exercit controlul asupra monedei aflate
ncirculaie;
3.Sistemul bancar, care pune n circulaie moneda legal, acord credite i creeaz moneda bancar;
4.ntreprinderile (firmele), care finaneaz activitatea prin intermediul monedei legale i al
imprumuturilor obinute de la bnci i emit titluri de valoare;
5.Gospodriile populaiei, care solicit moneda pentru nevoi proprii i pot achiziiona titluri de
valoarede la intreprinderi sau de la stat.Pe piaa monetar se tranzacioneaz instrumente cu venit fix,
pe termen scurt, n general cu mai puin de unan pn la scaden. De asemenea, aceast pia este
important pentru c instrumentele sale prezint un riscfoarte mic. Exist variate instrumente
tranzacionale pe aceast pia: certificate de depozit, emise de bnci icare permit investitorilor sa-i
plaseze disponibilitile n titluri pe termen scurt; bonuri de trezorerie, emise deo ntreprindere i care
pot fi negociate pe piaa banilor pe termen scurt etc.
Aceste produse ale pieei monetare au o trstur comun: toate ajung la maturitate n mai
puin de un an. Pe lng scadena pe termen scurt, gradul ridicat de lichiditate i riscul relativ sczut
reprezint alte avantaje aleacestei piee, de care beneficiaz att investitorii individuali, ct i marile
instituii financiare.Obiectul pieei monetare l reprezint masa monetar i schimbul de lichiditi,
avnd rolul de a compensaexcedentul cu deficitul de disponibiliti bneti pe termen scurt, existente
la diferii ageni economici.n sens restrns, piaa monetar reprezint deci locul de ntlnire a cererii
cu oferta de resurse bneti. n senslarg, reprezint toate schimburile de mijloace de pia acceptate de
intermediarii financiari n scopul de a regla pe termen scurt deficitele de trezorerie.
16. Componentele pieei monetare Pascau Simona

Piata monetara are doua componente:

1=piata interbancara, rezervata bancilor, asigurand intalnirea ofertei cu cererea de moneda. Este
vorba de bancile cu excedente si deficite de trezorerie. Banca centrala poate interveni pe aceasta
piata pentru a retine lichiditati in functie de obiectivele politicii monetare.
2=piata titlurilor pe termen scurt, pe care bancile, intreprinderile si statul pot emite sau schimba
titluri negociabile. Aceasta piata este deschisa tuturor agentilor economici. Ea permite utilizarea a
noi forme de colectare a resurselor , precum si de noi forme de plasamente de trezorerie pentru
intreprinderi.
Pietele monetare sunt specializate in efectuarea de tranzitii cu active monetare cu scadente
relativ scurte(pana la un an), incluzand depozitele bancare la vedere si la termen,cambii,bilete de
ordin, cecuri, certificate de depozit si alte titluri mobiliare pe termen scurt. Activele mobilizate prin
intermediul pietelor monetare sunt destinate distribuirii de credite pentru productia de bunuri si
servicii si pentru unele nevoi temporare ale bancilor.
Operatiunile care au loc pe piata monetara sunt de doua feluri: de finantare, care constau in
acordarea de disponibilitati banesti solicitate de catre banci sau agenti economici side refinatare,
care apar atunci cand bancile se adreseaza bancii centrale pentru a obtine un credit. Operatiunea de
finantare reprezinta scontarea, iar cea de refinantare, rescontarea.
17. Definii operaiunile de scontare i rescontare Onisoara Ada, Militaru Raluca
Rescontul o banca private care a scontat o scrisoare de schimb si care se afl n dificulti de
lichiditate are posibilitatea de a o prezenta bncii centrale n scopul de rescontare. Banca central
poate remite n schimb bilete corespunztor sumei nscrise, diminuat cu un procent care reprezint
rata de rescont. Rescontul permite, aadar, bncilor de depozit s se alimenteze cu bilete ale bncii
centrale.
De notat c politica de rescont are un dublu efect:
1. Efectul cantitate asupra stocului global de moned.
10

2. Modificarea ratei dobnzii n economie, care are nsi repercusiuni n materie de economisire
i investiii.
SCONTAREA- Op er at i un e p ri n ca re b an ca cr ed i t ea z a p os es or ul un ei p o li t e

nescadente cu valoarea neta a acesteia, prelevand dobanda si comisionul [taxa

scontului] aferente transferului creantei.
scontare cu regres
, in care banca isi rezerva dreptul de a se indrepta pe cale de regres si impotriva beneficiarului
(persoana in favoarea careia se emite cambia/biletul la ordin) si a celorlalti debitori de regres;scontare cu regres partial
, in care banca isi rezerva dreptul de a se indrepta pe cale de regres si impotriva beneficiarului,
si a celorlalti debitori de regres, doar in anumite situatii stabilite inmod expres, care vor fi
prevazute in contractul de scont;scontare fara regres
,in care banca renunta la dreptul de regres impotriva beneficiarului.

18. Artai care este rolul pieei financiare secundare - piee de valori i piee Over the
counter Simionica/Olaru Nicoleta + Bisca Alexandra

Piata secundara financiara ofera cadrul tranzactionarii de titluri deja emise. detinatorii de
titluri pot obtine lichiditatile necesare prin vanzarea acestora inainte de a ajunge la scadenta.
Schimburile care au loc pe aceasta piata nu au in vedere emitentii de titluri si nu conntibuie direct la
finantarea activitatii lor. Totodata, piata secundara asigura mobilizarea in bune conditii a
economiilor investite in valori mobiliare si prin aceasta reprezinta un complement al pietei primare.
Faptul ca investitorii pot instraina cu usurinta titlurile detinute la bursa devine elementul
determinant in orientarea lor catre subscrierea de emisiunni.
Piata OTC (over-the-counter) este o piata electronica, tranzactiile fiind realizate prin reteaua
inter-dealeri-investitori. Aceasta piata se supune unui numar relativ redus de reguli, astea deoarece
tranzactiile cu valori mobiliare sunt negociate si incheiate prin intermediul unei retele computerizate
cu ajutorul careia este realizata legatura intre dealerii de actiuni si de obligatiuni, si nu in ringul unei
burse. O caracteristica a pietei OTC este negocierea directa a pretului de tranzactie intre dealeri, agenti
si clienti.Piata si denumirea de over-the-counter au origini americane. La inceputurile existentei
acestei piete (iunie 1990), tranzactiile cu valori mobiliare se realizau la ghiseele (counter) societatilor
de intermediere. Astfel nu exista practic un loc fix unde sa se realizeze centralizarea ordinelor de
vanzare-cumparare.
Caracteristicile pietei OTC:
a) Lipsa localizarii;
b) Pretul este stabilit prin negociere directa;
c) Reglementarile sunt mai puin ferme;
d) Se formeaza un curs unic;
Operatiuni efectuate pentru realizarea tranzactiilor pe piata OTC:

deschiderea contului de investitii al clientului;

emiterea si inregistrarea ordinului de tranzactionare;
executarea ordinului;
confirmarea executarii ordinului;
inregistrarea operatiunii cu valori mobiliare in contul investitorului;
11

efectuarea operatiunilor necesare realizarii transferului de proprietate;

efectuarea platii.

19. Definii valorile mobiliare. Tipuri de valori mobiliare Tudorache Diana

Valorile mobiliare = instrumente financiare, negociabile, reprezentand titluri de proprietate sau

creante, care confera drepturi patrimoniale asupra emitentului. Ele sunt emise de intreprinderi,
colectivitati publice sau stat sub forma materiala( hartii de valoare) sau nemateriala (inscrisuri in cont)
si sunt reprezentate de actiuni, obligatiuni precum si alte instrumente financiare derivate (contracte la
termen sau de optiuni).
Valorile mobiliare = titluri negociabile care aduc venituri detinatorilor lor.Cele mai cunoscute valori
mobiliare sunt actiunile si obligatiunile.
In timp ce obligatiunile sunt titluri de credit, actiunile reprezinta titluri de proprietate asupra
unei parti din capitalul unei firme. Din aceasta cauza, remunerarea capitalului investit in aceste titluri
de valoare este diferita.
Fiecare actiune reprezinta o fractiune a capitalului social. Proprietarii de actiuni devin
actionari ai intreprinderilor. In aceasta calitate ei beneficiaza de anumite drepturi, participa la
gestionarea societatii respective, precum si la repartizarea unei parti din profitul anual. Partea din
profitul unei societati pe actiuni care se repartizeaza anual actionarilor poarta numele de divident si se
calculeaza procentual fata de capitalul subscris(valoare nominala a actiunilor). Marimea dividentului
este conditionata de rezultatele economico-financiare obtinute de societatea eminenta de actiuni.
Deoarece marimea acestuia variaza de la un an la altul, actiunile sunt calificate ca valori cu
venit variabil.
Exista mai multe tipuri de actiuni.
1. Dupa forma de prezentare, exista actiuni normative si actiuni la purtator. Actiunile
normative au inscris numele detinatorului si pot fi transmise altor persoane prin trascrierea
tranzactiei intr-un registru la societatea emitenta. Ele pot fi emise in forma materiala, pe suport
de hartie, sau in forma dematerializata, prin inscrieri in cont. In cazul actiunilor la purtator nu
se specifica numele detinatorului acestea pot fi instrainate fara nici o conditie, posesorul lor
devenind si actionar.
2. Dupa drepturile pe care le genereaza, exista actiuni ordinare (comune) si actiuni preferentiale
(privilegiate). In principiu toate actiunile sunt purtatoare ale acelorasi drepturi. Uneori prin
reglementari juridice, pot fi emise actiuni care sa beneficieze de castiguri suplimentare
referitoare la prioritatea in repartizarea profitului sau in ceea ce priveste dreptul la vot. In timp
ce actiunile ordinare confera drepturi egale detinatorilor lor, cazul actiunilor preferentiale,
dividentele se platesc anterior celor cuvenite detinatorilor de actiuni comune.Totodata,
actiunile preferentile asigura un venit cert pe baza unui divident fix.
Obligatiile sunt titluri negociabile care reprezinta o creanta pe termen lung asupra unei
societati, statului sau a unei persoane juridice de drept public. Ele sunt titluri de valoare deoarece, spre
deosebire de un alt imprumut, datoria ca atare poate fi cumparata si vanduta pe piata deschisa.
Caracterul lor negociabil decurge din posibilitatea ca obligatiunile sa poata fi transferate cu usurinta de
la un proprietar la altul.
Obligatiunea este un titlu care materializeaza o creanta a emitentului. Fiecare obligatiune face
parte dintr-o emisiune totala ce reprezinta capitalul imprumutat de emitentul acestuia.
Pe piata obligatiunilor, principalii emitenti sunt statul, colectivitatile locale precum si agentii
economici care isi preocupa astfel resursele imprumuate.Titularii de obligatiuni sunt recompensati
conform modalitatilor prevazute de contractul de emisiune.Ei primesc o dobanda fixa(cupon), care se
determina prin inmultirea ratei dobanzii cu valoare nominala a obligatiunii. Ca urmare, obligatiunile
sunt numite valori cu venit fix.
12

Obligatiunile sunt emise la valoarea nominala care este valoare imprumutului pe care
emitentul lor se obliga sa o restituie la scadenta. Acesta se determina ca raport intre imprumutul lansat
pe piata si numarul obligatiunilor emise.
O alta componenta a valorilor mobiliare o reprezinta titlurile emise de stat. Din acesta
categorie fac parte:

biletede tezaur, prin care guvernul realizeaza imprumuturi pe termen scurt.Aceste bilete sunt
achizitionate de catre banci si institutii financiare, nu sunt purtatoare de dobanzi dar sunt
vandute sub valoare nominala.(cu discount).
bonuri de tezaur, care emit pentru acoperirea deficitului bugetar si prin care se mobilizeaza
resursele banesti necesare acoperiri unor cheltuieli generale ale bugetului de stat.Pot fi
achizitionate atat de institutii cat si de persoane fizice.
obligatiuni de stat, emise de trezorerie si purtatoare dividente.
obligatiuni municipale, emise de unitatile administrativ-teritoriale in scopul asigurarii
resurselor necesare dezvoltarii economico-sociale.
In scopul acoperirii unei parti a deficitului bugetar se recurge si la imprumuturi de stat, lansate
catre populatie sub forma calificatelor de trezorerie.

20. Definii aciunile nominative i aciunile la purttor Zaharia Andreea

Dupa forma de prezentare, in cadrul pietei financiare, exista actiuni nominative si actiuni la
purtator.
Actiunile nominative se pot transmite unei alte persoane prin transcrierea tranzactiei la
societatea emitenta. ele au inscris numele detinatorului si pot fi emise pe suport de hartie(in forma
materiala) sau prin inscrieri in cont.
spre deosebire de cele mentionate anterior in aqctiunile la purtator nu au mentionat numele
detinatorului, pot fi instrainate fara nici o conditie, iar cel care devine posesorul lo,r devine si
actionar.
Dupa drepturile pe care le genereala avem actiuni ordinare (comune) si actiuni
preferentiale, insa amndoua sunt purtatoare de aceleasi drepturi. uneori, prin reglemantari juridice
se pot emite actiuni care sa dea castiguri suplimentare in repartizarea profitului sau in ceea ce
priveste dreptul la vot.
Actiunile ordinare confera drepturi egale detinatorilor, celalalte asigurand un venit cert pe baza
unui dividend fix, care se plateste anterior celor cuvenite detinatorului de actiuni comune.
21. Ce sunt obligaiunile? Onea Adelina
Obligatiunile sunt titluri negociabile care reprezinta o creanta pe termen lung asupra
unei societati,statutului sau unei alte persoane juridice de drept public. Ele sunt titluri de
valoare deoarece, spre deosebire de alt imprumut,datoria ca atare poate fi cumparata si vanduta pe
piata deschisa. Caracterul lor negociabil decurge din posibilitatea ca obligatiunile sa poata fi
transferate cu usurinta de la un proprietar la altul.
Obligatiunea este un titlu care materializeaza o creanta a emitentului. Fiecare obligatiune face
parte dintr-o emisiune totala ce reprezinta capitalul imprumutat de emitentul acestuia.
Detinatorul de obligatiuni care doreste sa reintre in posesia capitalului inainte de termen vinde
pe piata titlurile detinute.
Obligatiunile sunt numite valori cu venit fix. In realitate,aceste venituri pot varia in timp in
functie de clauzele de imprumut: prime de rambursare marite in timp: rata a dobanzii variabila,
indexarea dobanzilor s.a.
Obligatiunile sunt titluri de credit si reprezinta fractiuni ale unui imprumut obligatar
emis.
13

22. Ce sunt aciunile? Patranoiu Marius

Valorile mobiliare sunt titluri negociabile care aduc venituri detinatorilor lor.
Actiunile si obligatiunile sunt cele mai cunoscute valori mobiliare.
In timp ce obligatiunile sunt titluri de credit, actiunile reprezinta titluri de proprietate asupra
unei parti din capitalul unei firme. Constituirea societatilor pe actiuni, ca si marirea capitalului unei
societati prin emiterea de noi actiuni , reprezinta forma principala de mobilizare a disponibilitatilor
banesti existente pe piata. Fiecare actiune reprezinta o fractiune a capitalului social. Proprietarii de
actiuni devin actionari ai intreprinderii. Partea din profitul unei societati pe actiuni care se repartizeaza
annual actionarilor se numeste dividend. Deoarece marimea acestuia variaza de la un an la altul ,
actiunile sunt calificate ca valori cu venit variabil. Actiunile au urmatoarele trasaturi:
Sunt fractiuni ale capitalului social care au o anumita valoare nominala ;
-

Sunt fractiuni egale ale capitalului social;

Sunt indivizibile;

Sunt instrumente negociabile, putand fi transmise altor persoane.

Tipuri de actiuni:
a)

Dupa forma de prezentare, exista :

actiuni nominative : au inscris numele detinatorului

actiuni la purtator: nu se specifica numele detinatorului

b)

Dupa drepturile pe care le genereaza , exista:

Actiuni ordinare (comune): confera drepturi egale detinatorilor lor

Actiuni preferential( privilegiate): dividendele se platesc anterior celor cuvenite detinatorilor

de actiuni comune.

23. Definii bursa de valori. Participanii la activitatea bursier Ilie Claudia

Bursa de valori reprezinta o piata secundara pe care se tranzactioneaza (se revand) titlurile
de valoare existente, in principal sub forma de actiuni si obligatiuni. Prin intermediul bursei de valori,
investitorii isi transforma capitalul sub forma de titluri de valoare in numerar si invers. Tot odata bursa
de valori se defineste prin existenta unei institutii care concentreaza cererea si oferta de titluri
financiare si care realizeaza efectuarea operatiunilor bursiere in conformitate cu un regulament
acceptat.
Participantii la activitatea bursiera se impart in doua mari categorii :
a) Investitorii (persoane fizice sau juridice care urmaresc plasarea sau mobilizarea de capital)
b) agentii pietei bursiere ( firmele care asigura incheierea si derularea tranzactiilor de bursa)

24. Definii inflaia. Cauzele inflaiei Anca Fodor

Definitie INFLATIE:
Inflatia vine de la "inflare" si sensul acestuia nu sugereaza ca este vorba de cresterea cantitatii de bani
in circulatie si nici de cresterea generala a preturilor.
Inflatia este definita ca un proces de crestere generala a preturile, sau ca o diminuare a puterii de
14

cumparare a monedei. Cu alte cuvinte, prin acest termen putem intelege o miscare de crestere
dispersata a preturilor care se intretine prin sine insasi si care este datorata unei insuficiente relative.
Cauzele inflatiei:
1. Cauza monetara a inflatiei consta in faptul ca la baza cresterii preturilor sta cresterea excesiva a
masei monetare in raport cu cantitatea de marfuri existeste pe piata. Cresterea masei monetare este
determinata de:
- emisiunea de moneda propriu - zisa
- crearea de moneda scripturala de catre banci
- cresterea vitezei de rotatie a masei monetare
- devalorizarea monedei nationale
2. Inflatia prin cresterea costurilor si reducerea ofertei. Principalii factori care actioneaza in acest sens
sunt:
- cresterea salariului mediu
- scumpirea factorilor de productie
3. Inflatia prin structuri:
- concentrarea aparatului de productie si mentinerea unor structuri cu caracter de oligopol si monopol
- globalizarea negocierilor in materie de venituri si de sarcini sociale

25. Consecinele inflaiei Bisca Alexandra

Inflatia genereaza ampl consecinte economice si sociale , negative , cunoscute si sub denumirea de
costuri ale inflatiei.
-In primul rand cresterea inflationista a preturilor reduce puterea de cumparare a salariatilor.
In al doilea rand, prin devalorizarea banilor pe care o antreneaza, inflatia provoaca modificari in
comportamentul agentilor economici, alimentand tendintele speculative , devalorizand economiile
(acumularile) si descurajand orientarea spre investitii productive.
-Deoarece inflatia ii dezavantajeaza pe creditori, ale caror capitaluri date cu imprumut se
devalorizeaza si ii avantajeaza pe debitori, care la scadenta returneaza sumele imprumutate mult
depreciate , inflatia incurajeaza cererea de credite care poate alimenta tendintele inflationiste ,
stimuland intreprinderile sa se bazeze mai mult pe resurse imprumutate decat pe cele proprii.
-Pe de alta parte gospodariile populatiei detinatoare de aconomii isi vad erodata de inflatie o
parte din aceste economii , precum si din creantele lor.
-In scopul contracararii procesului de erodare a capitalurilor imprumutate , precum si datorita
politicii bancii central de combatare a inflatiei , bancile comerciale maresc dobanda , urmarind ca rata
acesteia sa fie mai mare decat rata inflatiei (deobanda real pozitiva).
-In al treilea rand , inflatia accentueaza scaderea puterii de cumparare a monedei nationale in
raport cu alte valute , conducand la scaderea cursului acesteia.
-Este edificatoare in acest sens experienta tarilor dezvoltate , incepand din 1974 cand s-a
accentuat puternic procesul de inflatie ca urmare a primului soc petrolier , accentuarea a scos in
evidenta ceea ce economistii aveau sa denumeasca apoi efectele perfide ale inflatiei , acestea fiind
insotita de o incetinire a activitatii economice si de extinderea somajului (stagflatia).
Ca o concluzie la aprecierea rolului negative al inflatiei pentru economie se poate cita
aprecierea facuta de J.M> Keynes, inca din 1920 : Printr-un process continuu de inflatie, guvernele
pot sa confiste, in secret sip e neobservate, o parte importanta din avutia cetatenilor lor. Prin aceasta
metoda , ele nu doar confisca , ci confisca in mod arbitrar. Nu exista mijloc mai subtil de a rasturna
baza existent a societatii decat deprecierea monedei.
26. Definii omajul. Formele omajului Culcea Oana
SOMAJUL.Definirea somajului
15

= un dezechilibru pe piata muncii n cadrul careia exista un excedent de oferta de munca fata de
cererea de munca.
Cauzele somajului sunt:
- ritmul de crestere economica bazat peproductivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa
asigure oocupare deplina a fortei de munca;
-progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj; criza economica;
-modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice;
-imigrarea - emigrarea fortei de munca;
-conjunctura economicasi politica internationala nefavorabila.
Daca exista un excedent de cerere de munca, atunci se creeaza un cmp de presiune n directia cresterii
salariilor si apar conditii pentru inflatie.
Principalele forme ale somajului sunt:
- somaj ciclic - generat de evolutia ciclului economic;
- somaj conjunctural - reprezinta efectul restrngerii activitatii economice n unele ramuri, sectoare
economice sub impactul unorfactori conjucturali;
- somaj structural - deriva din reconversia unor activitati economice, din restructurari impuse de
progresul tehnic;
- somaj tehnologic - reprezinta efectul introducerii noilor tehnologii;
- somaj sezonier - legat de restrngerea activitatii economice n anumite anotimpuri ale anului,
datorita conditiilor naturale, avnd un caracter ciclic;
- somaj total - presupune pierderea locului de munca si ncetarea totala a activitatii;
- somaj deghizat - cuprinde acele persoane declarate si nregistrate ca someri dar care presteaza
anumite activitati fara contract de munca;
- somaj voluntar - reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de
la un loc de munca la altul din diferite motive personale.

27. Factorii implicrii statului n economie Saulea Andreea

-Interventia statului in economie se datoreaza unor factori reali si importanti: progresul factorilor de
productie, cerintele promovarii stiintei si tehnologiei, complexitatea crescanda a economiei si altele,
precum si implicarea crescanda a factorilor subiectivi in desfasurarea vietii sociale.
Factorii principali ai implicarii statului in economie sunt:
1. Asigurarea echilibrului si stabilitatii economiei- inca din anii '30 statul si-a asumat o
responsabilitate majora din punct de vedere al asigurarii unui inalt nivel de ocupare a fortei de
munca, reducerii dezechilibrelor sociale si restabilirii echilibrului economiei.
2. Insuficienta initiativei private in unele domenii de activitate de interes general- datorita
necesitatii sustinerii unui volum important de investitii, a rentabilitatii relativ reduse precum si
unui grad ridicat de incertitudine in ceea ce priveste recuperarea cheltuielilor, interesul
initiativei private in aceste domenii este sensibil diminuat.
3. Satisfacerea nevoilor colective ale societatii prin asumarea de catre stat a unor responsabilitati
aditionale in ceea ce priveste sistemul de asigurari sociale, programele de asistenta sociala si
medicala, programe educationale si altele
4. Finantarea de catre stat a cheltuielilor pentru apararea nationala
5. Tendinta de extindere si amplificare a externalitatilor.O externalitate egal efect colateral al
productiei si consumului cu consecinte pozitive sau negative( poluare). Prin prisma acestor
consecinte statul incurajeaza activitatile ce creeaza beneficii externe, limitand, in acelasi timp,
actiunile generatoare de cheltuieli externe.
16

6. Necesitatea ca statul sa incurajeze producerea unor bunuri economice de calitate in

conformitate cu aspiratiile consumatorilor si sa descurajeze consumul de produse daunatoare.
7. Preocuparea statului de a asigura o ordine de drept corespunzatoare etapei respective de
evolutie economica. Pe masura evolutiei vietii economice se resimte necesitatea adaptarii
permanente la cerintele lor de unde rezulta aparitia formelor juridice corespunzatoare. Rolul
ordinii de drept consta in asigurarea unui cadru normal de desfasurare a activitatii economice.
8. Modificarile intervenite in conjunctura economiei mondiale.Printr-o politica adecvata, statul
poate stimula participarea agentilor economice la fluxurile economice internationale,
transformand acest factor intr-un element potentator al dezvoltarii nationale.
Rolul economic al statului difera de la o tara la alta, de la o perioada la alta.In acest sens sunt
recunoscute mai multe considerente: traditii istorice, forma de organizare statala, marimea geografica,
populatia, potentialul economic, ponderea sectorului de stat, etc.

28. Rolul statului n economie. Forme ale implicrii statului n economie Mihai Catalina
ROLUL STATULUI -de a corecta imperfectiunile macroeconomice ale economiei de piataAstfel sunt relevate in teoria
economica sase mari tipuri de imperfectiuni ale pietei, care reprezinta tot atatea ratiuni ce justifica
interventia statului:ciclul de afaceri, bunurile publice, externalitatile, insuficienta informatiilor,
monopolul si puterea pietei, redistribuirea veniturilor si bunurilor de merit.
-Existenta mai multor categorii de imperfectiuni ale pietei determina in conceptia lui R.A. Musgrave,
manifestarea rolului statului in mai multe directii: rolul de alocare a resurselor , rolul de distributie,
concretizarea in asigurarea echitatii si justitiei sociale a distribuirii veniturilor si bunastarii in conditiile
sistemului de piata;rolul de stabilizare, prin interventia in economie cu ajutorul politicilor bugetare,
fiscale si monetare pentru a rezolva probleme ce tin de inflatie, somaj, dezechilibre ale balantelor de
plati.
Forme de implicare:
-reglementarile si controlul guvernamental constituie o alta componenta a mecanismului de implicare
in economie a statului. Un loc important il detine politicile antitrust care, in scopul folosirii eficiente a
resurselor, sunt orientate in directia prevenirii acelor actiuni ale producatorilor care pot afecta
concurenta- si eleminarii concurentei neloiale.
29. Funciile economice ale statului Polexici Silvana
-conceptia politica despre stat reprezinta elementul definitoriu in stabilirea
functiilor sale economice.
-elaborarea unei tipologii a acestor functii reprezinta o tentativa temerara, pornind
tocmai de la diversitatea abordarilor privind statul
Clasificarea functiilor generale ale statului (R.A. Musgrave):
1.

Alocarea eficienta a resurselor

2.

Distributia corecta a veniturilor

3.

Stabilizarea macroeconomica

Clasificarea functiilor economice ale statului (P. Samuelson si W. Nordhaus)

1.

Stabilirea cadrului legal care sa asigure reglarea economiei de piata

2.

Interventii asupra alocarii de resurse in scopul de a ameliora eficienta economica

17

3.

Stabilirea de programe pentru imbunatatirea repartizarii veniturilor

4.

Stabilizarea economiei cu ajutorul politicilor macroeconomice

Concluzia- rolul statului :

1.

alocare

2.

distribuire

3.

reglare

4.

stabilizare

-primele 3 se exercita la nivel microeconomic, iar ultimul la nivel macroeconomic.

-functiile exercitate si care definesc continutul rolului economic al statului pot fi:
1. compatibile: cheltuielile pt combaterea somajului, obiective economice si sociale, unele obicetive
guvernamentale
2.conflictuale
-tipurile de interventie se refera la modalitatile prin care strategiile politice urmaresc refacerea si
reorganizarea unei anumite configuratii a sistemului social principalele strategii statale:
1. strategia neoliberala = deplasarea politicii economice si guvernamentale catre nivelul
micro si economia ofertei (SUA, Anglia)
2.strategii neostatale- include o politica structurala activa pentru imbunatatirea si
directionarea fortelor pietei (Franta, Japonia)
3.strategii neocorporatiste edificarea unor puternice economii mixte, caracterizate prin
combaterea elementelor liberale si keynesiste (Suedia, Danemarca)
Interventiile poti fi :
1.
incitative organizarea pietelor, promovarea concurentei si controlul monopolurilor;
coordonarea anumitor comportamente ale agentilor economici
2.
productive productia publica si concurenta cu sectorul privat, productia publica de
monopol, comenzi publice, furnizarea de bunuri colective
3.
redistributive formarea de venituri si asigurarea echitatii, redistribuirea de venituri prin
impozite directe si transferuri

30. Bugetul; componente Niculescu Mihaela

Bugetul se refer n general la o list cu toate veniturile si cheltuielile.
Bugetul se transforma intr-un instrument de infaptuire a obiectivelor politicii economice si
sociale, actiunea sa fiind conjugata cu cea a celorlalte parghii monetare si fiscale.
In general, bugetul are doua mari componente:
-veniturile
-cheltuielile
ele cuprind situatia resurselor banesti si destinatia acestora pe un an, cu defalcare pe trimestre.

18

31. Definii politica bugetar. Obiectivele politicii monetare - Niculescu Gabriela

-reprezinta politica veniturilor si a cheltuielilor publice, concretizata in bugetul public. (Bugetul
public-document anual al statului care reflecta toate veniturile si cheltuielile publice ale statului).
Obiectivele politicii monetare
creterea economic durabil.
ocuparea deplin a forei de munc.
stabilitatea preurilor.
stabilitatea ratelor dobnzii.
stabilitatea extern (stabilitatea cursurilor de schimb valutar i sustenabilitatea balanei de
pli).
stabilitatea sistemului financiar i alocarea optim a fondurilor (resurselor) financiare.
32. Definii politica fiscal. Tipologia politicii monetare Bisca Alexandra
Politica fiscala = ansamblul de decizii luate pt a institui , organiza si aplica prelevarile fiscale conform
obiectivelor puterilor publice.
= proportia dintre diverse tipuri de fiscalitate directa si indirecta , locul relativ al
impozitului si influenta sa asupra venitului si proprietetii , nivelul de presiune fiscala.

33. Factorii care au condus la apariia sistemului economic global Dan Andreea
Procesele economice majore care stau la baza globalizarii:
1. liberalizare schimburilor si formarea unui sistem global al comertului cu bunuri si servicii si
incercarea de administrare a acestuia printr-un organism comun :Organizatia Mondiala a
comertului
2. internationalizarea tehnologiei si a celorlalte forme ale proprietatii intelectuale si includerea
lor in acelasi organism de reglementare
3. constituirea unor forme si nuclee de informatizare a productiei prin integrarea acesteia pe
criterii noi, de tip functional
4. integrarea puternica si globalizarea pietelor monetara si financiara internationala
5. tendintia tot mai accentuata de elaborare si adoptare a unor norme si reguli de reglare si
orientare a relatiilor economice mondiale

34. Ce nelegei prin globalizarea pieei mondiale? Ene Adela

Globalizarea = unul dintre conceptele mondoeconomice cele mai des invocate si utilizate in
ultimul deceniu, in primul rand in limbajul politic international. El depaseste insa sfera relatiilor
economice, incluzand si sfera politicului, informatiilor si chiar a culturii.
-se intelege procesul de generalizare a interdependentelor intre economiile
nationale ale tarilor lumii, pe baza liberalizarii tuturor fluxurilor economie internationale: de marfuri,
servicii, de capitaluri, de tehnica si tehnologii, de forta de munca si, indeosebi, prin cresterea rolului
firmelor transnationale.
19

35. Care sunt principalii factori (vectori) ai globalizrii? Andreea Dan

Principalii factori sau vectori ai globalizarii sunt:

societatile transnationale , care actioneaza prin investitii directe de capital , deschiderea de

filiale proprii sau prin crearea de societati mixte
organizatiile subregionale, regionale si interregionale prin care se realizeaza si se dezvolta
cooperarea multidimensionala si integrarea economica
organizatiile economce internationale ,in special FMI, Banca Mondiala,Organizatia Mondiala
a Comertului si chiar ONU ,care dispun de mecanisme si regulii adecvate.

20