Comportamentul moral nu este o chestiune de dozaj, ci una de opiune.

[Andrei Pleu]

Ce este morala?
Dei aceast ntrebare se pune nc din Antichitate,nc nu exist un
consens ntre colile filosofice. Totui, este un fapt de contiin cimensa
majoritate a oamenilor asociaz ideile de moral i moralitate cu
anumitenorme de bun purtare a individului n societate. La prima vedere, totul
pare pe ct se poate de simplu. La o reflecie ceva mai atent, menit s clarifice
n ce anume constspecificul normelor morale n comparaie cu alte
tipuri de reglementri normativeconstatm c, judecnd de pe poziia
simului comun, ne rtcim lesne n tot felul deconfuzii i de contradicii.
Dictionarul explicativ al limbii romane prin ediia sa din 1975
definetemorala ca fiind :ansamblul normelor de convetuire a
comportare a oamenilor uniifata de alii si fata de colectivitate, si a cror
incalcare nu este sancionata de lege, cide opinia publica. In Dicionarul
limbii franceze Petit Robert prin ediia sa din1982 definete morala
ca fiind : tiina binelui si rului, teoria aciunii umane in c a l i t a t e a e i
de a fi supuse datoriei si au ca scop binele; ansamblul de reguli
d e conduita considerata de o maniera absoluta; ansamblul de reguli care decurg
dintr-oanumita concepie despre morala .
Dovada cea mai bun este perplexitatea simului comun atunci cnd i se
cere sexemplifice cteva norme morale elementare. Cel mai adesea,
exemplele de normemorale la care se gndesc majoritatea oamenilor sunt de
genul: S nu mini!, S nufuri!, Ajut-i aproapele!, Respect-i
prinii!, Crete-i copiii aa cum secuvine!, Respect-i ntotdeauna
promisiunile! ntr-adevr, pare foarte simplu se n u n m o m u l i me d e
r e g u l i m o r a l e . S l u m, d e e x e mp l u , o n o r m f o a r t e
d e s pomenit drept tipic moral i deosebit de relevant n domeniul
afacerilor: S nu furi! Furtul, de orice fel, este o fapt dezonorant i
profund imoral.
Exista un sens filosofic al moralei, ce reuneste conduitele
regulate, faptele de viata cu semnificatia lor, specifica unei societati
date. Acestea constituie morala sociala. Morala individuala solicita
cunoasterea si incorporarea moralei sociale in structura personalitatii
si a conduitelor valorile moralei sociale devenind astfel modul de a
evalua si actiona individual. Problemele cele mai importante ale

moralei se centreaza in jurul modului cum se dezvolta in viata

standardele interiorizate cu privire la bine si rau; cum se dezvolta
judecata morala; cum se formeaza deprinderile de autocontrol, necesar
in satisfacerea standardelor interiorizate (ale dorintelor, intereselor,
nazuintelor, etc.) (dictionar de psihologie, U. Schiopu, 1997).
Morala forma a constiintei sociale, care reflecta ansamblul
conceptiilor, ideilor si principiilor (normelor) care calauzesc si
reglementeaza conduita oamenilor in relatiile personale, in familie, la
locul de munca si in societate in general.(Ioan Bontas, Pedagogie)
Judecata morala presupune evaluarea (si cel mai des autoevaluarea)
unor comportamente si situatii prin raportarea lor la cerintele morale
impuse de ambianta social istorica a individului. Ea se formeaza
prin invatarea sociala si insusirea critica a modelelor de conduita
promovate de societate. Dezvoltarea morala este un proces activ de
organizare a experientei in structuri cu semnificatie crescinda, prin
care valorile morale sunt vazute dintr-o perspectiva noua.