Sare de buctrie

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Clorur de sodiu

Cristale de sare marin

Structura cristalin
Nume IUPAC

Alte denumiri

Clorur de natriu,
sare de buctrie,
halit, sare
gem,aurul alb
Identificare

Numr CAS

7647-14-5
Informaii generale

Formul chimic

NaCl

Aspect

mas solid,
cristalizat, de
culoare alb,
higroscopic

Mas molar

58,44 g/mol
Proprieti

Densitate

2,165 g/cm3

Starea de agregare

solid

Punct de topire

801 C, 1074 K,
1474 F

Punct de fierbere

1413 C, 1686 K,
2575 F

Solubilitate

foarte bun
n ap(359 g L1),
namoniac (21.5 g
L1) i
n metanol(14.9 g
L1)

Anion

clor

Cation

sodiu

Duritate (Scara Mohs)

2 1/2

Date clinice
Date farmacocinetice
Pericol
Reglementri europene
Reglementri mondiale
NFPA 704

Sunt folosite unitile SI i condiiile de temperatur i presiune normale

dac nu s-a specificat altfel.
modific

Sarea de buctrie este denumirea popular a clorurii de sodiu (NaCl), sarea de sodiu a acidului
clorhidric.
Srurile rezult din reacia chimic dintre un acid i o baz. Sarea de buctrie se obine prin reacia
dintre acidul clorhidric ihidroxidul de sodiu.

Rezult: clorur de sodiu (NaCl) + ap (H2O).

La obinerea srii de buctrie, aceasta poate s conin pn la 3 % sare marin i 15 % alte
sruri. n comer se poate gsi sarea rafinat care conine i alte substane pentru mbunt irea
calitilor srii n afar de sarea propriu zis.
Cuprins
[ascunde]

1 Proprieti fizice

2 Etimologie

3 Alimentaie

4 Comerul cu sare

5 Substane suplimentare

6 Electroliza
o

6.1 Electroliza soluiei

6.2 Electroliza topiturii

7 Vezi i

8 Note

9 Legturi externe

Proprieti fizice[modificare | modificare surs]

Este o substan solid, ionic, cristalin (structur cunic cu fe e centrate); punctul de fierbere
este 1413 0C iar punctul de topire 801 0C. Este foarte solubil n ap - 360,9 g/L la 20 0C. (H2O);
Sarea este higroscopic..
Densitatea a srii este 2,165 g/cm3 (toate datele se refer la sarea pur). Duritatea sa este de
2,5 pe scara Mohs, adic ntregips i calcit.
Rezistena la compresiune variaz n funcie de ncrcarea probei, form, structur cristalin,
stratificaii etc. Din probele executate se constat[necesit citare]:

Limita de elasticitate (sarcina, n kgf/cm2, pn la care sarea se comport ca un material

elastic) este de 1525 kgf/cm2.

Limita deformaiilor plastice de la 25 la 100 kg/cm2: sarea se comport ca un material plastic,

dar deformaiile sunt foarte mici. Aceast zon se numete regim al deformaiilor plastice
mici.

Limitele deformaiilor plastice mari cuprinse ntre 100kgf/cm2 i ruperea probei.

Rezistene mecanice, traciunea, forfecarea i ncrcarea arat valori foarte variate pentru
calitatea srii. Astfel, pentru rezistena la traciune, valoarea medie este de 18 kgf/cm 2 cu 9,4
pentru sarea alb, 16,2 pentru cea vrgat i 28,5 pentru cea vnt.
Sarea de buctrie, dei contribuie la creterea presiunii osmotice intracelulare i presiunii
sanguine, datorit ionilor de sodiu, constituie un conservant i condiment de baz n alimenta ie,
fiind folosit n industria conservelor, n tbcrie, n industria chimic etc. Un substituent
recomandat medical n anumite situaii este clorura de potasiu, KCl, care nu prezint efectele
secundare menionate, dar nu prezint acelai gust. Consumul zilnic de sare recomanadat este
de cca. 5 g. Ajut la eliminarea bacteriilor dintr-o ran deschis.

Etimologie[modificare | modificare surs]

Sare deriv din cuvntul latin sal. Aceeai origin o are i cuvntul salariu, deoarece soldaii
romani au fost, n anumite timpuri, pltii n sare. [1][2][3]

Alimentaie[modificare | modificare surs]

Asimilarea n organism a unei cantiti prea mari de sare poate conduce la serioase probleme
de sntate, precum creterea presiunii arteriale, disfuncii cardiovasculare, infarct, osteoporoz
i cancer stomacal.[4] Doar n 2010, 15% din decesele cauzate de infarct au fost din cauza
consumului excesiv de sare.[5]
Consumul zilnic recomandat [6]

Grupa de vrst

Aduli i copii ntre 11 i 14 ani

6 grame

Copii ntre 7 i 10 ani

5 grame

Copii ntre 4 i 6 ani

3 grame

Copii ntre 1 i 3 ani

2 grame

Copii ntre 7 i 12 luni

1 gram

Copii mai mici de 6 luni

< 1 gram

Comerul cu sare[modificare | modificare surs]

Sarea a constituit un bun vndut i cumprat - o marf - tot timpul. Sunt atestate drumuri
comerciale numite drumuri ale srii, servind iniial la transportarea srii si a sarii.

Substane suplimentare[modificare | modificare surs]

Dup sortimentul de sare acesta mai poate conine substane adugate:
1. pentru reducerea higroscopicitii

Carbonat de calciu

Carbonat de magneziu

Hidroxid de aluminiu

Silicai

Hexacianoferat de potasiu
2. pentru suplimentarea cu substane minerale, sau vitamine

Iod (ioduri i iodai de potasiu sau sodiu)

Fluor (fluoruri)

Nitrit de sodiu

Acid folic
3. pentru mbuntirea calitilor gustative

condimente

Electroliza[modificare | modificare surs]

Electroliza soluiei[modificare | modificare surs]
Electroliza unei soluii de clorur de sodiu (soluie denumit i saramur) este un procedeu
foarte folositor n industrie, deoarece, n urma acestei reacii se obine soda caustic,
dup reacia:
2 NaCl + 2 H2O 2 NaOH + H2 + Cl2
n Romnia, astfel s-a produs sod caustic.

Electroliza topiturii[modificare | modificare surs]

Fcndu-se electroliza unei topituri, se pot obine elementele chimice din care este compus
sarea de buctrie: sodiu i clor.
2 NaCl 2 Na + Cl2

Tot ce trebuie s tii despre sarea

de buctrie
Autor: Mlina Sterea | 18 septembrie, 10:10 | 2 comentarii | 4581 vizualizari

Sarea este un aliment foarte important, care n-ar trebui s lipseasc

din regimul nostru alimentar. Afl de ce i ce se poate ntmpla cnd o
consumi n exces.

ARTICOLE SIMILARE:
Reguli de urmat cnd alergi iarna
Somnul de la prnz ne face mai detepi
Cum l ajui pe copil s neleag perspectiva altor persoane

DIN ACEEASI CATEGORIE:

Pateul de pui poate provoca toxiinfecie alimentar
VIDEO: Carne roie, cel mult trei porii n 7 zile
VIDEO: Probleme cu somnul? Iat ce alimente te pot ajuta!

Sodiul i iodul, cei mai importani componeni

Sarea de buctrie e denumirea popular a clorurii de sodiu (NaCl). Ea conine sodiu n
proporie de 40%, iar atunci cnd adaugi sare unui aliment, aportul de sodiu crete cu
40%, innd cont de faptul c produsele alimentare neprelucrate conin, n mod natural,
i acest mineral. Cnd cumperi un pachet cu sare, alege ntotdeauna unul care s
conin i iod. Deficitul acestui element duce la probleme ale glandei tiroide, la
ncetinirea ritmului de cretere la copii, la scderea capacitii de efort i a capacitii
intelectuale. Sarea iodat este foarte indicat mai ales copiilor i gravidelor, pentru a
reduce riscul apariiei de malformaii la nou-nscui. Cantitatea de iod pe care trebuie s
o conin sarea de buctrie este de 30mg/kg.
Avem nevoie de ase grame zilnic
Ct despre cantitatea de sare pe care este recomandat s o consumi zilnic, aceasta
este de doar 6 grame, conform specialitilor. Att este suficient organismului, pentru a
putea efectua, cu ajutorul srii, contracii musculare, pentru transmiterea impulsurilor
nervoase i pentru transportul nutrienilor la celule. Un consum redus de sare poate
duce la apariia crampelor musculare, a ameelilor, la afectarea balanei de electrolii din
corp (magneziu, potasiu, sodiu i calciu). De asemenea, i un consum mai mare de
sare poate avea efecte negative asupra sntii.

Atenie la excese!
Din cantitatea de sare pe care i-o oferi, organismul folosete ct are nevoie, iar restul se
depoziteaz n rinichi. Prin urmare, excesul de sare duce la apariia unor afeciuni
renale, la creterea tensiunii arteriale, la retenia apei n organism. Cu ct mnnci mai
multe alimente srate, cu att simi nevoia s bei mai mult ap. Acest lucru afecteaz
activitatea rinichilor, care menin constant concentraia de electrolii prin creterea sau
descreterea cantitii de ap reinute. Ca rezultat al reteniei de ap n organism, apare
hipertensiunea, un mare risc pentru sistemul cardiovascular.
Drumul srii: din ocn n buctrie
La noi n ar, zcminte de sare se gsesc n localiti care au n denumire cuvntul
ocn: Ocna Mure, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Trgu Ocna. Blocurile de sare din
ocne sunt sparte i scoase afar cu ajutorul explozivilor. Apoi, sarea este crat la
suprafa de nite lifturi i este pus ntr-o mainrie care sparge bucile de sare n
buci mai mici. Urmeaz mpachetarea lor dup mrime i expedierea spre diverse
companii. Sarea nu este folosit numai n alimentaie, ci i la mpachetarea crnii, la
fabricarea spunului, a hrtiei, a geamurilor, la purificarea apei, la construcia de strzi,
la modelarea metalelor i la topirea zpezii i a gheii.

Clasa a-VIII-a B

REFERAT
1)CLORURA DE SODIU [NaCl] este indispensabila vietii
oamenilor si animalelor. Participand la formarea unor sucuri
digestive, NaCl este introdusa zilnic in organism sub forma de
sare de bucatarie. Solutia de clorura de sodiu cu concentratia de
0,9%, avand aceeasi concentratie cu plasma sangvina, se
foloseste in medicina ca ser fiziologic. Actiunea antiseptica a
clorurii de sodiu si-a gasit aplicatie la conservarea alimentelor si
pieilor.
In industrie, clorura de sodiu este considerata cea mai
importanta materie prima anorganica. Constituie substanta de
baza a unei ramuri industriale, care o prelucreaza pentru
obtinerea sodiului, clorului, acidului clorhidric, hidroxidului de
sodiu, carbonatului de sodiu etc. In acelasi timp NaCl este utilizata
si in industria lacurilor, vopselelor, hartiei, maselor plastice, textila
si altele. Tara noastra, dispunand de mari zacaminte de sare la
Slanic Prahova, Ocnele Mari, Ocna Dejului, Ocna Muresului, Praid,
Tg. Ocna etc. a creat o puternica industrie clorosodica. Cele mai

importante uzine clorosodice se gasesc la Govora, Borzesti, Turda

si Ocna Muresului.
In industria metalurgica este folosita ca reductor, iar in
electronica se foloseste la fabricarea lampilor cu vapori de sodiu.
De asemenea, NaCl este utilizata si in industria chimica organica
si in industria farmaceutica.
2)HIDROXIDUL DE SODIU [NaOH] este cunoscut si sub
numele de soda caustica. Fiind o baza a metalului alcalin este
folosit frecvent ca reactiv in laboratoare. Este folosit la fluidizarea
argilelor refractare si contribuie la disocierea disilicatilor si
trisilicatilor. In industrie, NaOH mai este utilizat la fabricarea
sapunului din grasimi, la obtinerea fibrelor artificiale (de ex.
matase artificiala), la mercerizarea bumbacului si la fabricarea
sodei de rufe (Na2CO3). De asemanea, NaOH este utilizat la
obtinerea celulozei din lemn, la rafinarea produselor petroliere, la
regenerarea cauciucului si la fabricarea fenolului si produselor de
inalbire.
3)ACIDUL CLORHIDRIC [HCl] este cunoscut si sub
numele de spirt de sare, acid muratic sau apa tare. Se gaseste in
stare libera (doar in cantitati foarte mici) in emanatiile vulcanice
si in sucul gastric (care contine 0,3% HCl). In cazul in care
concentratia acidului clorhidric depaseste aceasta valoare, se
produce hiperaciditatea care se neutralizeaza cu bicarbonatul de
sodiu (NaHCO3): HCl + NaHCO3 NaCl + CO2 +H2O.
HCl este un gaz incolor, cu miros intepator. Densitatea sa
este mai mare decat cea a aerului. Este foarte solubil in apa, iar in
aer fumega. Se foloseste la obtinerea in laborator a hidrogenului,
clorului, a clorurilor si a altor acizi mai slabi. Se foloseste ca agent
de recunoastere a carbonatilor dupa dioxidul de carbon care se
degaja in urma reactiilor: acid + carbonat sare + CO2 + H2O.
De asemenea este folosit si la fabricarea maselor plastice, a
firelor si fibrelor sintetice. Clorurile organice (de vinil, de etil) si
produsii organici (difenilamina, cauciucul sintetic si camforul) se
obtin tot din acidul clorhidric.

In industriile colorantilor, medicamentelor, pielariei

textilelor, acidul clorhidric este un reactiv de neinlocuit.

si

4)CLORUL [Cl2] a fost descoperit in 1774 de catre Karl

Scheele care l-a considerat un compus. In 1810, Humphry Davy a
demonstrat ca era un element si l-a numit clor din cauza culorii
sale ( in lb. greaca chloros inseamna galben-verzui). Clorul este
un gaz otravitor cu miros sufocant. Este de doua ori si jumatate
mai dens decat aerul. La dizolvare, o parte din clor reactioneaza
cu apa rezultand apa de clor care la lumina se descompune cu
degajare de oxigen.
Fiind toxic, clorul duce la inflamarea mucoaselor nazale,
produce hemoragii si poate duce la sufocare. Antidotul in
intoxicatiile cu clor este o substanta anticlor - triosulfatul de sodiu
(Na2S2O3). Tot un bun antidot este si oxigenoterapia.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, clorul a fost
folosit drept gaz otravitor, iar acum este folosit la fabricarea mai
multor chimicale dar si ca dezinfectant pentru apa de baut. Multi
solventi organici importanti pentru industrie sunt compusi ai
clorului. Prezenta unui numar de atomi de clor in moleculele
solvente, de exemplu cloroformul CHCl3, le permite sa dizolve o
categorie de substante organice. Clorul este folosit ca materie
prima pentru fabricarea maselor plastice, a insecticidelor si la
extragerea titanului. De asemenea, clorul este utilizat la
fabricarea pulberii de inalbit, a colorantilor si ca decolorant pentru
textile. Este folosit si la obtinerea industriala a acidului clorhidric.
In chimia organica, clorul se foloseste ca oxidant si la
obtinerea compusilor de substitutie si de aditie.
5)SODIUL (natriu) [Na] este un metal alcalin. Ca si
nitratul (salpetru de Chile <NaNO3>), sodiul se gaseste in Chile si
Peru. Este un component al multor silicati si este prezent in corpul
animalelor si al plantelor. Sodiul a fost izolat pentru prima oara de
catre Humphry Davy prin electroliza hidroxidului de sodiu.

Sodiul oxideaza instantaneu in prezenta aerului, formand la suprafata sa o pelicula de oxid de sodiu.
Din aceasta cauza trebuie pastrat in lichide care sa nu contina oxigen, ca de exemplu parafina. Este atat de
moale incat poate fi taiat cu cutitul. Se topeste la 97,5sC si fierbe la 883sC, formand vapori purpurii. Este mai
reactiv decat litiul dar nu si decat celelalte metale alcaline. Datorita conductibilitatii sale electrice, se
foloseste sub forma de fire in unele circuite electrice, unde este necesara utillizarea unei izolatii din plastic
pentru a impiedica oxidarea. Sodiul era folosit la realizarea corpurilor de iluminat stradal datorita culorii
portocalii puternice pe care o emana in momentul in care este incalzit.
Azotura de sodiu este folosita pentru obtinerea azoturilor metalelor grele utilizate ca explozivi. Aliajul
Pb-Na se foloseste la fabricarea cuzinetilor si la fabricarea tetraetilului de Pb utilizat la etilarea benzinelor.

6)HIDROGENUL [H2] este un gaz incolor si fara miros. In

stare libera hidrogenul se gaseste in cantitati foarte mici in jurul
Soarelui, iar sub forma de compusi se gaseste in substantele
organice si in cele anorganice.
Este folosit pentru obtinerea amoniacului prin sinteza. Prin
hidrogenarea carbunilor de pamant se obtin combustibilii sintetici
(benzina sintetica), iar prin reactiile de hidrogenare catalitica a
substantelor organice se obtine untura artificiala si margarina. In
industria chimica, hidrogenul se foloseste ca materie prima pentru
obtinerea acidului clorhidric. Hidrogenul este folosit la fabricarea
baloanelor pentru radiosonde si ca agent reducator .
Cand hidrogenul reactioneaza cu oxigenul este eliberata o
mare cantitate de caldura. Aceasta proprietate este folosita la
sudura autogena datorita temperaturii foarte ridicate a flacarii de
hidrogen combinat cu oxigen. Hidrogenul lichid este folosit
impreuna cu oxigenul lichid ca si combustibil pentru rachete.
Clorura de sodiu
Materie: Chimie
Accesari: 34.271
Download-uri: 8.180
Nota: 6.56 (1614 note)
Am probleme cu acest referat!
Da-i o nota:
123
456
789
10

Publicitate:

Trimis de Radu Bogdan Cristian

din 06 Mai 2004

Ea este indispensabila vietii oamenilor si animalelor. Participand la formarea unor sucuri digestive, NaCl este
introdusa zilnic in organism sub forma de sare de bucatarie. Solutia de clorura de sodiu cu concentratia de 0,9%,
avand aceeasi concentratie cu plasma sangvina, se foloseste in medicina ca ser fiziologic. Actiunea antiseptica a
clorurii
de
sodiu
si-a
gasit
aplicatie
la
conservarea
alimentelor
si
pieilor.
In industrie, clorura de sodiu este considerata cea mai importanta materie prima anorganica. Constituie substanta de
baza a unei ramuri industriale, care o prelucreaza pentru obtinerea sodiului, clorului, acidului clorhidric, hidroxidului
de sodiu, carbonatului de sodiu etc. In acelasi timp NaCl este utilizata si in industria lacurilor, vopselelor, hartiei,
maselor
plastice,
textila
si
altele.
Tara noastra, dispunand de mari zacaminte de sare la Slanic Prahova, Ocnele Mari, Ocna Dejului, Ocna Muresului,
Praid, Tg. Ocna etc. a creat o puternica industrie clorosodica. Cele mai importante uzine clorosodice se gasesc la
Govora, Borzesti, Turda si Ocna Muresului.In industria metalurgica este folosita ca reductor, iar in electronica se
foloseste la fabricarea lampilor cu vapori de sodiu. De asemenea, NaCl este utilizata si in industria chimica organica
si
in
industria
farmaceutica.
CLORUL [Cl2] a fost descoperit in 1774 de catre Karl Scheele care l-a considerat un compus. In 1810, Humphry
Davy a demonstrat ca era un element si l-a numit "clor" din cauza culorii sale ( in lb. greaca chloros inseamna
galben-verzui). Clorul este un gaz otravitor cu miros sufocant. Este de doua ori si jumatate mai dens decat aerul. La
dizolvare, o parte din clor reactioneaza cu apa rezultand apa de clor care la lumina se descompune cu degajare de
oxigen.
Fiind toxic, clorul duce la inflamarea mucoaselor nazale, produce hemoragii si poate duce la sufocare. Antidotul in
intoxicatiile cu clor este o substanta anticlor - triosulfatul de sodiu (Na2S2O3). Tot un bun antidot este si
oxigenoterapia.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, clorul a fost folosit drept gaz otravitor, iar acum este folosit la fabricarea
mai
multor
chimicale
dar
si
ca
dezinfectant
pentru
apa
de
baut.
Multi solventi organici importanti pentru industrie sunt compusi ai clorului. Prezenta unui numar de atomi de clor in
moleculele solvente, de exemplu cloroformul CHCl3, le permite sa dizolve o categorie de substante organice. Clorul
este folosit ca materie prima pentru fabricarea maselor plastice, a insecticidelor si la extragerea titanului. De
asemenea, clorul este utilizat la fabricarea pulberii de inalbit, a colorantilor si ca decolorant pentru textile. Este folosit
si la obtinerea industriala a acidului clorhidric. In chimia organica, clorul se foloseste ca oxidant si la obtinerea
compusilor
de
substitutie
si
de
aditie.
SODIUL (natriu) [Na] este un metal alcalin. Ca si nitratul (salpetru de Chile <NaNO3>), sodiul se gaseste in Chile si
Peru. Este un component al multor silicati si este prezent in corpul animalelor si al plantelor. Sodiul a fost izolat
pentru
prima
oara
de
catre
Humphry
Davy
prin
electroliza
hidroxidului
de
sodiu.
Sodiul oxideaza instantaneu in prezenta aerului, formand la suprafata sa o pelicula de oxid de sodiu. Din aceasta
cauza trebuie pastrat in lichide care sa nu contina oxigen, ca de exemplu parafina. Este atat de moale incat poate fi
taiat cu cutitul. Se topeste la 97,5sC si fierbe la 883sC, formand vapori purpurii. Este mai reactiv decat litiul dar nu si
decat
celelalte
metale
alcaline.
Datorita conductibilitatii sale electrice, se foloseste sub forma de fire in unele circuite electrice, unde este necesara
utillizarea unei izolatii din plastic pentru a impiedica oxidarea. Sodiul era folosit la realizarea corpurilor de iluminat
stradal datorita culorii portocalii puternice pe care o emana in momentul in care este incalzit.
Azotura de sodiu este folosita pentru obtinerea azoturilor metalelor grele utilizate ca explozivi. Aliajul Pb-Na se
foloseste la fabricarea cuzinetilor si la fabricarea tetraetilului de Pb utilizat la etilarea benzinelor.
Hidroxidul de sodium constituie o materie prima de baza in industria chimica : pentru obtinerea cloruri de sodium , a
sapunului , a unor detergenti etc.In unele gospodari se mai prepara si astazi sapun din grasimi animale si soda
caustica
si
se
mai
foloseste
soda
la
rufe
.

Hidroxidul de sodium este intrebuintat la rafinarea petrolului si a uleiurilor vegetale , la marcerizarea bumbacului
( procedeu chimic prin care se obtin fire de calitate superioara ) si la fabricarea fibrelor sintetice din celuloza
(
obtinuta
din
lemn
,
paie
)
care
constituie
matase
artificiala
.
...
Atentie : Textul de mai sus

Legtura ionic[modificare | modificare surs]

Legtura ionic este format prin atragerea electrostatic cu sarcini opuse i are loc ntre metalele
tipice i nemetalele tipice. Pentru a forma o configuraie electronic exterioar de echilibru (8
electroni), atomii se pot asocia prin cedarea i respectiv primirea de unul sau doi electroni. Se
formez astfel o molecul a crei legtur ionic (polar, heteropolar, electrovalent) se bazeaz
pe atracia electrostatic exercitat ntre atomii ionizai pozitiv sau negativ. Atomii astfel construi i n
stare solid se organizeaz sub form de cristale, care datorit tipului de legtur se numesc
cristale ionice. Cristalele ionice tipice se formeaz ca rezultat al reac iei dintre un element metalic
puternic electropozitiv (grupele I,II) cu un element puternic electronegativ (grupele VI, VII). Metalele
de tranziie pot forma i ele cristale atunci cnd diferena de electronegativitate este ndeajuns de
mare. ex tipic:clorura de sodiu (NaCl) Teoria clasic a lui Born i Madelung d o imagine clar
asupra naturii legturii ionice. ntre doi atomi apropiai, unul ionizat pozitiv i altul negativ, apar for e
electrostatice centrale de atracie care variaz cu ptratul distanei i for e de respingere care
variaz rapid cu inversul distanei la o putere n>2. Fora de atrac ie f este dat de rela ia: f=(e1*e2)\
Aceast legtur a fost studiat de Kossel. S-a constatat c un ion de Na este nconjurat de 6 ioni
de Cl,iar un ion de Cl este nconjurat de ioni de Na(raportul de combinare dintre ioni de Na i Cl este
de 6:6). Concluzie:O substan ionic este neutr din punct de vedere electric.Suma sarcinilor
pozitive este egal cu suma sarcinilor negative.Din punct de vedere al triei, legtura ionic este cea
mai puternic.De aceea punctele de topire ale substanelor ionice sunt mai ridicate

CLORURA DE SODIU (NaCl)

Clorura de sodiu este o sare mineral, cristalin, cu formula chimic NaCl, fiind
format dintr-un metal alcalin (natriul) i un element halogen (clorul).
n alimentaie, forma uzual n care se folosete clorura de sodiu, poart numele
de sare de buctrie. Ea are utilizri condimentare, folosindu-se i ca i conservant.
n natur, clorura de sodiu se gsete sub form de sare haloid, purtnd numele
de halit.
Sarea de ocn nepurificat, pe lng clorur de sodiu, conine i alte elemente
(magneziu, iod, sulf, potasiu, etc.). Ea poart denumirea de sare gem.
Clorura de sodiu natural - structur, genez

Din punct de vedere chimic, aceast sare se formeaz pe baza a dou elemente
extreme, deosebit de reactive sodiul (metal alcalin monovalent din grupa I) i clorul
(element halogen electronegativ din grupa a VII) [vezi i tabelul periodic al
elementelor].

Clorura de sodiu, n natur formeaz depozite n apa de mare, la suprafaa solului

sau la adncime. Ea se formeaz n urma reaciei:
HCl + NaOH = NaCl + H2O
Ca mineral natural, clorura de sodiu are o structur cristalin, lucioas,
transparent sau translucid, sticloas, incolor sau colorat n diferite nuane
(cenuie, alb, albstruie, neagr).
Clorura de sodiu se dizolv n ap pn la saturaie (peste un anumit grad de
concentraie, apa nu mai dizolv aceast sare). n apa mrilor i oceanelor lumii,
NaCl se afl n stare solubilizat.
n natur, n cantiti mici, fr s formeze depozite, clorura de sodiu se formeaz
mai peste tot. La fel se ntmpl i n organismul omului. n principiu, n lipsa unor
stri fiziologice deteriorate, omul nu are nevoie de clorur de sodiu din sursele
exterioare, deoarece aceast sare se fabric cu uurin n corp, cu condiia
existenei materiei prime (sodiu i clor). De aceea, este bine s se asigure necesarul

optim de sodiu i de clor din surse naturale, n care cele dou elemente sunt bine
reprezentate i legate de structuri organice, de unde se elibereaz treptat.
Clorura de sodiu n organismul omului
Att sodiul, ct i clorul, au o importan fiziologic deosebit pentru om. Trebuie
menionat ns faptul, c ambele elemente sunt toxice peste un anumit prag. Cele
dou minerale pot ajunge n corp mpreunate, prin sarea de buctrie (clorura de
sodiu), sau separate, din sursele alimentare n care natriul i clorul se gsesc legate
n altfel de combinaii. Clorura de sodiu se poate forma, dup necesiti, n organism
i dac nu se administreaz n aceast form. Ea este importanta pentru hidratarea
esuturilor, fiind implicat i in activitatea eritrocitelor, precum i in reglarea digestiei
(stimuleaz formarea acidului clorhidric, in stomac si a carbonailor sodici n
pancreas).
Pentru majoritatea oamenilor moderni, principala furnizoare de clor, sodiu i clorur
de sodiu, este sarea de buctrie. n aceste condiii, lumea civilizat de azi, a ajuns
s se confrunt mult mai des cu situaia de exces dect cu aceea de insuficien, din
3 motive principale:
- forma hiperconcentrat, deci foarte reactiv, sub care se gsete clorura de sodiu
alimentar,
- folosirea aproape abuziv n alimentaia zilnic a srii ca i condiment,
- utilizarea pe scar larg a srii n industria alimentar (amintim c exist
numeroase produse cu sare "mascat", care dei conin cantiti nsemnate de
NaCl, nu sunt srate, aa cum sunt mai toate conservele, mezelurile, multe
brnzeturi, o gam larg de panificabile, tofu, semipreparate, mncruri "instant",
etc.). Omul obinuit cu o hran semipreparat sau "de-a gata" i introduce n
organism mult mai mult sare de buctrie dect i nchipuie.
Pentru nocivitatea srii de buctrie, deci a clorurii de sodiu, au fost "nvinuite" pe
rnd, n ultimii 50 de ani, cnd sodiul, cnd clorul. n realitate, pe de-o parte, nicuna
din aceste elemente nu se comport agresiv dac proveniena lor aparine unor
structuri chimice naturale, iar pe de alt parte, ambele minerale sunt nocive cnd
ajung n organism din formule sintetice de origine mineral (nafara unor tratamente
controlate), aa cum sunt unele substane alcalinizante (bicarbonatul de sodiu - este
un puternic hipertensiv, hidroxidul de sodiu - chiar i n cantiti infime irit
esuturile) sau acidifiante (clorura de amoniu, etc. - irit parenchimul renal).
Clorura de sodiu concentrat (sarea de buctrie) se comport, sub aspectul
reaciei chimice, hazardant n organism. Este cu neputin s se stabileasc o

regul general a virajului pH-ului determinat de aceast sare. De la un individ la

altul i chiar de la o or la alta pentru acelai individ, NaCl poate fi att un acidifiant
ct i un alcalinizant. Aceste schimbri brute precum i reaciile de compensare
determinate de ele, nu pot face dect ru organismului.
Sarea de buctrie consumat n exces, provoc hipertensiune cronic i edem
prin retenie hidrosodic, care nu mai cedeaz dup suprimarea clorurii de sodiu din
alimentaie. Unele studii arat c majoritatea bolnavilor hipertensivi trecui de 50 de
ani, au consumat n exces clorur de sodiu, sub form de sare de buctrie sau
chiar bicarbonat de sodiu, n tineree.
Trebuie tiut faptul c organismul uman dispune de un ntreg arsenal
neuroendocrin capabil s menin nivelul sodiului i a clorului la cote normale, chiar
i n cazul unui deficit exogen de sare. Corpul omului ns, nu posed mijloace
eficiente de eliminare a excesului de clorur de sodiu.
Exist i situaii n care clorura de sodiu se poate dovedi de ajutor pentru organism.
Cantitatea de clorur de sodiu introdus n corp trebuie s se coreleze ntotdeauna
cu pierderile de sare, mai ales prin transpiraie, precum i cu dereglajele sau
afeciunile de care sufer fiecare n parte (vezi i sarea n tratamentele naturale).
La un lucru mecanic considerabil a musculaturii striate (scheletice), lipsa clorurii de
sodiu poate bloca transpiraia i inhiba funcia renal. De asemeni procesele
metabolice pot fi profund perturbate, inclusiv metabolismul fosfocalcic, cu consecine
negative asupra oaselor, articulaiilor i a inimii.
Se admite un prag maxim de consum de 10g. clorur de sodiu zilnic, la persoanele
sntoase, care depun munc fizic susinut. Acest nivel trebuie s scad, n
funcie de starea de sntate i de cota efortului fizic, pn la 0, n cazul
persoanelor sedentare.
Clorura de sodiu este o sare mineral, cristalin, cu formula chimic NaCl, fiind format dintr-un metal alcalin (natriul) i
un element halogen (clorul).
n alimentaie, forma uzual n care se folosete clorura de sodiu, poart numele de sare de buctrie. Ea are utilizri
condimentare, folosindu-se i ca i conservant.
n natur, clorura de sodiu se gsete sub form de sare haloid, purtnd numele de halit.
Sarea de ocn nepurificat, pe lng clorur de sodiu, conine i alte elemente (magneziu, iod, sulf, potasiu, etc.). Ea
poart denumirea de sare gem.
Clorura de sodiu natural - structur, genez
Din punct de vedere chimic, aceast sare se formeaz pe baza a dou elemente extreme, deosebit de reactive sodiul
(metal alcalin monovalent din grupa I) i clorul (element halogen electronegativ din grupa a VII).
Clorura de sodiu, n natur formeaz depozite n apa de mare, la suprafaa solului sau la adncime. Ea se formeaz n
urma reaciei:
HCl + NaOH = NaCl + H2O
Ca mineral natural, clorura de sodiu are o structur cristalin, lucioas, transparent sau translucid, sticloas, incolor sau
colorat n diferite nuane (cenuie, alb, albstruie, neagr).
Clorura de sodiu se dizolv n ap pn la saturaie (peste un anumit grad de concentraie, apa nu mai dizolv aceast
sare). n apa mrilor i oceanelor lumii, NaCl se afl n stare solubilizat.
n natur, n cantiti mici, fr s formeze depozite, clorura de sodiu se formeaz mai peste tot. La fel se ntmpl i n
organismul omului. n principiu, n lipsa unor stri fiziologice deteriorate, omul nu are nevoie de clorur de sodiu din

sursele exterioare, deoarece aceast sare se fabric cu uurin n corp, cu condiia existenei materiei prime (sodiu i
clor). De aceea, este bine s se asigure necesarul optim de sodiu i de clor din surse naturale, n care cele dou elemente
sunt bine reprezentate i legate de structuri organice, de unde se elibereaz treptat.
Sarea de buctrie, este denumirea popular a clorurii de sodiu (NaCl), sarea de sodiu a acidului clorhidric. Srurile rezult
din reacia chimic dintre un acid i o baz. Sarea de buctrie se obine prin reacia dintre acid clorhidric i hidroxid de
sodiu:
Rezult: clorur de sodiu ( NaCl ) + ap (H2O).
Clorura de sodiu, NaCl, numit i sare gem(sare de buctrie)este una dintre
substanele cele mai rspndite din natur.Numai n apa mrilor exist 2,6-2,9%ap.
Izvoarele de ap srat precum i lacurile srate conin i ele cantiti apreciabile
de NaCl.
Zcmintele de sare gem rmase dup evaporarea mrilor sau a lacurilor care au existat
n epoci geologice conin NaCl in amestec cu alte sruri uor solubile de exemplu
KCl sau MgCl2, cu sruri greu solubile cum e CaSO4,uneori chiar i cu argile
bituminoase,toate acestea ns n cantiti mici.
ntrebuinrile NaCl sunt numeroase. Ea se utilizeaz la prepararea clorului,a hidroxidului de sodiu i a sodiului metalic,la
prepararea acidului clorhidric,sulfatului,de sodiu,a hipocloriilor i a cloriilor,n unele procese metalurgice pentruprjiri
clorurante,pentru prepararea unor glazuri ceramice n industria spunurilor,n tbcrie(NaCl mpiedic dezvoltarea
bacteriilor),n amestecuri frigorifice,pentru topirea gheii i zpezii,etc.Cantiti mari de NaCl se folosesc n
alimentaie.Soluia 0,86%de NaCl pur este folosit in medicin ca ser fiziologic ,izotopic cu serul sngelui. Prisme din
cristale de clorur de sodiu sunt folosite n spectroscopie.
Compoziie chimic
NaCl este format din: 39,4% Na i 60,6% Cl.
Din punct de vedere al compoziiei cimice, n saline coninutul n NaCl este pentru sarea alb de 99,94% la Slnic Prahova
i ntre 99,8 pn la 99,6% la celelalte saline, cu calitatea cea mai slab sortul de sare vnat, cu coninut n jur de 97
pn la 99%.
Masa mol este de 58,45. Cristalizeaz n reea ionic de tip cub cu fee centrate, n care fiecare ion de Cl- este nconjurat la
distan agal de 6 ioni de Na+ i invers, rezultnd o coordonare Na: Cl= 6: 6, ionii de Na+i de Cl- ocupnd alternativ
modurile reelei cristaline. Are d. 2,1- 2,6; p. t 804o c, p. f. 1440o c, luciul sticlos, duritatea 2, casant, clivaj perfect dup
suprafaa de cub.
Proprieti fizice i mecanice
Greutatea specific a srii este cuprins ntre 2,00- 2,2 tf/m3 referindu-ne la sarea pur, fr intercalaii.