CRIMINALITATEA ORGANIZATA

MAFIA,ISTORIA MAFIEI
LUPTA ONU IMPOTRIVA MAFIEI
Inceputurile crimei organizate
Nu exista mentiuni scrise ale unor manifestari de crima organizata in
Sumerul de acum 6 milenii, prima civilizatie cunoscuta a lumii, desi, cu
siguranta, ele au existat inca din acele zile. Codul lui Hammurabi, primul cod de
legi editat vreodata, lasa, insa, sa se inteleaga astfel de infractiuni erau cat se
poate de reale in Babilonul de acum 4000 de ani. Iar ca sa fim meticulosi in
cercetarea noastra, trebuie sa spunem ca primele forme ale crimei organizate
despre care s-a scris vreodata sunt cele din Egiptul Antic.
Atunci cand mormantul faraonului adolescent Tutankhamon a fost scos
intact la lumina, mai precis in anul 1922, lumea a fost uimita de tezaurul ascuns
in cripta regala. Lui Howard Carter i-au fost necesari ani intregi pentru a
inventaria si a cataloga tot ceea ce descoperise. Dar Tutankhamon nu a fost decat
un faraon marunt, decedat misterios la varsta de numai 18 ani, acesta fiind,
probabil, si motivul pentru care locul sau de veci a trecut neobservat de catre
jefuitorii de morminte. In schimb, niciun alt mormant regal nu a fost descoperit
intact, ceea ce nu poata decat sa aprinda imaginatia celor care incearca sa
inteleaga valoarea uriasa a comorilor depuse alaturi de puternicii faraoni de-a
lungul timpului.
Profanarea mormintelor nu se incadreaza in tiparul crimei organizate, ati
putea spune. Evident! Interesanta este, insa, o relatare venita din perioada
faraonului Ramses al IX-lea (1129 - 1111 i.Hr.). Documentul poarta numele de
Papirusul Abbot si cuprinde relatarea marelui vizir Khaemuaset si a celor doi
administratori aflati in subordinea sa, Paser si Paur, cu privire la capturarea unui
grup de jefuitori de morminte. In acea perioada, nu mai putin de 10 morminte
regale din dinastiile a XI-a, a XII-a, a XVII-a si a XVIII-a fusesera golite de
tezaurele faraonilor defuncti. Actiune parea rupta dintr-un film politist, atata
vreme cat autoritatile vremii urmaresc in secret miscarile unei veritabile bande
de jefuitori, reusind sa captureze opt dintre acestia. Si mai interesanta este
marturia unuia dintre acuzati, marturie redata in doua alte documente antice
(Papirusul Amherst si Papirusul Leopold II). Aici, invinuitul marturiseste,
probabil sub tortura, ca intreaga grupare fusese organizata si indrumata de un
edil local, un personaj care, cu siguranta, avea informatii exacte cu privire la
cantitatea artefactelor depuse in morminte.

O alta filiera, poate si mai bine organizata, este cea a preotilor care
oficiau inmormantarile regale. Sub pretextul mutarii comorilor faraonilor in
locuri mai sigure, ei au facut pierdute o mare parte dintre acestea. Cum era de
asteptat, grupuri bine indrumate in prealabil au facut toata treaba, lasand preotii
in afara oricaror suspiciuni. Unii cercetatori cred ca un anume Herihor ar putea
face lumina in cazul acestui mister. Herihor a fost un inalt oficial in timpul
domniei lui Ramses XI. La moartea faraonului, Herihor i-a uzurpat tronul,
impartindu-si regatul cu ginerele sau Piankh. Herihor s-a desemnat responsabil
cu procedurile de "reinmormantare" in Valea Regilor, avand astfel posibilitatea
sa praduiasca la nivel inalt majoritatea mormintelor regale. Mormantul lui
Herihor nu a fost identificat niciodata, dar specialistii in domeniu sunt de parere
ca atunci cand acest eveniment se va intampla, multe dintre comorile pierdute
ale Egiptului (sau macar indicii despre ceea ce s-a intamplat cu ele) vor vedea
lumina zilei.
In Grecia si Roma Antica fenomenul devine deja unul de notorietate. Nu
de putine ori s-a intamplat ca traficul si contrabanda de grane, de sclavi sau de
bunuri de lux sa arunce cele doua puteri aproape de colapsul economic. Inca de
atunci, criminalitatea organizata tindea sa cuprinda cele mai inalte sfere ale
puterii iar fenomenul in sine putea fi regasit deja la orice nivel social.
Crima organizata - scurt istoric al unui fenomen global
Sicilia
Nu degeaba crima organizata si, in special, mafia ca forma de
manifestare a ei, a fost intotdeauna asociata cu sudul Italiei. Prima mentiune a
unei organizatii criminale, in sensul clasic al termenului, este facuta in secolul al
IX-lea, in Sicilia, in timpul dominatiei arabe asupra acestei insule. Alte izvoare
istorice plaseaza acest fenomen 200 de ani mai tarziu, in acelasi loc, in timpul
ocupatiei normande. In fapt, Sicilia a fost o colonie exploatata rand pe rand de
greci, cartaginezi, romani, arabi, normanzi, germani, francezi, aragonezi,
spanioli, bourboni si, mai ales, de Inchizitie. Sicilia a devenit astfel terenul
propice dezvoltarii fenomenului de banditism ca lupta impotiva asupritorilor.
"Vendetta" - razbunarea si mafia erau putinele arme la indemana celor fara
aparare intr-o lume in care justitia era la bunul plac al seniorului feudal.
De cele mai multe ori, singura solutie a celor oprimati era fuga in munti
si inrolarea in bandele inarmate care au existat dintotdeauna in Sicilia. In urma
cu un secol si jumatate, autoritatile bourbonice au decis crearea primului corp de
politie, denumit Companiile Armate, tocmai pentru a face fata atacurilor repetate
ale banditilor locali. Cert este, insa, ca alegerea autoritatilor a fost una
neinspirata. Majoritatea acestor primi reprezentanti ai legii era formata din
criminali lipsiti de scrupule, condamnati la moarte si alti paria carora li se acorda
o ultima sansa. Inca din aceasta epoca, populatia siciliana a intors spatele

oricarei forme de autoritate oficiala, resimtind litera legii ca una straina si

oprimatoare.
Termenul de Mafie, caracteristic organizatiilor din Sicilia, este la fel de
controversat ca si inceputul fenomenului in sine. Unii cercetatori afirma ca
originea acestui cuvant se afla in expresia araba Maha'Fat - protectie, imunitate,
privilegiu; sau in cuvantul Mahias, provenit din aceeasi limba, care insemna
semetie, orgoliu, aroganta. Alti istorici sunt de parere ca Mafia a fi prescurtarea
formulei "Morte ai francesi Italia anela!" - Moarte francezilor striga Italia!,
motto-ul miscarii clandestine aparute la Palermo in anul 1282, ca reactie la
opresiunea dominatiei normande.
Privita ca "mafia buna", care vine in ajutorul celor oprimati, organizatia,
sau organizatiile de tip mafiot din Sicilia, se schimba radical incepand cu secolul
al XVIII-lea. Atunci apar structuri embrionare ale asa numitei "mafii negre" sau
"intunecate". Totul incepe cu recrutarea de catre baronii locali a garzilor si
supraveghetorilor inarmati prin intermediul carora se incerca impiedicarea
deteriorarii drepturilor feudale. Aparatul mafiot, constituit din "gabellotti"intermediari intre tarani si nobili, ajunge rapid sa trateze de pe pozitii de forta si
cu unii si cu ceilalti.Acest fapt este redat si de catre ziaristul italian Michele
Pantaleone in cartea sa "Mafia si politica": "O justitie grosolana, impusa prin
teroare, nu atat din respect pentru lege, cat din dorinta de a evita cu orice pret
ca puterea publica sa intervina in treburile ei. Mafia a reusit sa se impuna ca
arbitru si pacificator si ca executant rapid si tacut al unei justitii intemeiate pe
veche lege a talionului".
Iar daca cele scrise mai sus nu vi se par suficiente, iata ce scria, in anul
1838, Pietro Ulloa, procuror in localitatea siciliana Trapani: "Exista in multe
sate un fel de secte care isi spun partide dar care nu se intrunesc si ai caror
membri nu au alta legatura decat ca depind de acelasi sef, intr-un loc un
presedinte, in altul un preot... O casierie comuna a fost creata fie pentru a
proteja vinovatii, fie pentru a inculpa un nevinovat. Populatia a ajuns la
intelegere cu delincventii. De indata ce se savarseste un furt se ivesc si
mijlocitorii care sa faca tranzactii pentru recuperarea obiectelor furate. Mai
mult, magistratii acopera aceste fratii sub o ocrotire impenetrabila. Nu e posibil
sa-i determini pe politisti sa faca razii pe strazi, nici sa gasesti martori pentru
crime comise in plina zi. Sub cerul Siciliei se vand functii publice, se corupe
justitia, creste ignoranta".
Iar daca Mafia a reusit sa se perpetueze de-a lungul atator generatii, daca
azi este inca puternica, aceasta se datoreaza celebrei legi a tacerii - Omerta.
Dictonul "Chi tace campa!" - Cine tace, traieste!, este o norma atat de generala
incat a devenit tipica pentru orice grup mafiot din orice colt al lumii.
Asia

Tot in Evul Mediu, si tot din cauze asemanatoare, criminalitatea

organizata cunoaste o puternica recrudescenta si in Asia. In Japonia, temuta
organizatie Yakuza isi are originile in sistemul feudal nipon, acolo unde samuraii
se transformau in banditi (ronini) venind in ajutorul saracilor sau incercand sa
obtina profit de pe urma acestora. De altfel, chiar si in structura actuala, Yakuza
pastreaza multe aspecte ale feudalismului japonez, atat prin normele de
comportament, prin ritualuri, cat si prin simbolistica.
In China, asociatiile criminale actuale isi gasesc originile in urma cu
aproximativ trei secole, sub forma unor grupari revolutionar-nationaliste create
cu scopul de a inlatura dinastia Ch'ing, originara din Manciuria, si reafirmarea la
conducerea imperiului chinez a dinastiei Ming. Termenul de Triade, prin care
sunt identificate astazi gruparile criminale chinezesti, a fost utilizat pentru prima
data de englezi pentru a individualiza cele trei forte fundamentale ale
Universului recunoscute de membrii acestor grupari: paradisul, pamantul si
omul.
Rusia este ultima intrata in randul negrei elite a crimei organizate si,
totusi, specialistii in criminologie sustin ca Mafia ruseasca a dobandit, in mai
putin de 20 de ani, suprematia mondiala. Este greu de estimat un asemenea
"top", dar este cert ca, odata cu prabusirea blocului comunist si cu trecerea
traumatica la economia de piata, imensitatea fostei URSS a generat un val
nemaintalnit de grupari criminale. Rupte din fostele structuri ale KGB-ului si ale
autoritatilor sovietice, sau nascute in lagarele siberiene, organizatiile mafiote
ruse au ajuns in scurt timp sa detroneze Triadele chinezesti si Yakuza japoneza
chiar in zonele de influenta ale acestora. Cu o violente extrema, mafiotii rusi au
ocupat cea mai mare parte a pietei negre asiatice (trafic de droguri, de
armament, de persoane etc.) avansand treptat catre cele doua Americi, Africa,
Australia si Europa.
Statele Unite ale Americii
Pamant al fagaduintei pentru cei mai multi dintre imigrantii secolului al XIX-lea
si inceputul de secol XX, Statele Unite ale Americii s-au dovedit, asa cum era de
asteptat, un teren ideal pentru gangsterii refugiati din Lumea Veche. Daca
anumite grupuri etnice (cehi, greci, englezi, spanioli, francezi, romani,
ucrainieni, scandinavi, rusi sau chinezi) se inhamasera la plugul colonizarii si
dezvoltarii Americii, numerosi membri ai comunitatilor siciliene, irlandeze si
evreiesti au aratat o permanenta neincredere fata de lozincile ce predicau
"virtutile muncii" in industrie. Ei au ramas pe aceleasi pozitii de lupta pe care le
adopta grupurile discriminate. Si-au creat mafii pentru a-si exploata consangenii
si, ulterior, pe reprezentantii altor etnii ce locuiau in zonele lor de influenta.
Fenomenul pare de inteles pana la un anumit punct, atata vreme cat rezistenta
irlandeza in fata ocupatiei engleze, a celei siciliene in fata valurilor de invadatori
si a celei evreiesti in fata antisemitismului creasera mentalitati de acest gen.

Banda irlandeza a "Mainii Albe" a reprezentat prima forma a crimei

organizate pe teritoriul american. Infiintata in jurul anului 1860, ea si-a inceput
activitatea prin exploatarea irlandezilor saraci trecand, ulterior, in zona sa de
influenta, comunitatea italiana din ce in ce mai numeroasa. Ca raspuns, in anul
1890, ia nastere Mano Nera - Mana Neagra, prima forma de manifestare a
Mafiei siciliene in America. In acelasi timp se formeaza si Banda Purpurie,
grupul mafiot al etnicilor evrei. Intre irlandezi si italieni incepe un lung si
sangeros razboi, finalizat, sub puternica influenta a lui Al Capone, cu victoria
italienilor. In ce-i priveste pe evrei, Banda Purpurie a trecut dintr-o tabara in alta,
sfarsind in simbioza cu Mafia italo-americana definitivata in anii prohibitiei.
Si pentru ca discutam despre inceputurile Mafiei in SUA, vom adauga
aici si prima victima a razboiului legii cu crima organizata din aceasta tara. Este
vorba de seful politiei din New Orleans, din anul 1890, David Hennessey. El
este cel care foloseste pentru intaia data termenul de Mafie pe teritoriul
american, asta dupa ce culesese informatii de la micii negustori italieni.
Entuziasmat de progresele facute, Hennessey declara razboi Mafiei in urma unui
electrizant discurs public. Cateva zile mai tarziu, la 15 octombrie 1890, seriful
este descoperit in fata propriei case. Trupul sau fusese ciuruit de gloante.
Ca un amanunt interesant, trebuie mentionat si faptul ca structura Mafiei
italo-americane a reprezentat un secret atat de bine pazit incat autoritatile nu au
identificat-o decat in anul 1962, atunci cand au aflat ca se numea La Cosa
Nostra (LCN) si ca era un conglomerat de celule mafiote (Familii), bazat pe o
ierarhie bine stabilita. Trecusera mai bine de trei decenii de cand Lucky Luciano
crease acest sistem diabolic, numit initial Comisia Nationala.
Africa
Desi relativ noua, mafia din Africa se afla deja in stransa legatura cu
factiunile ruse, cu cele siciliene sau asiatice. Pe Continentul Negru, cea mai
influenta grupare de tip mafiot pare cea originara din Nigeria. Flexibila, cu o
capacitate rapida de adaptare si o intensa initiativa criminala (trafic de
stupefiante, falsificari, trafic de persoane si, mai ales, de armament), mafia
nigeriana a ajuns sa controleze piata neagra africana in cea mai mare parte.
Interdependenta acesteia cu delincventa din alte tari (Ghana, Sierra Leone,
Benin, Somalia etc.) a devenit evidenta atunci cand autoritatile locale au incercat
sa identifice amploarea fenomenului. Astfel, gruparile criminale foloseau
aceleasi dialecte tribale in incercarea de a impiedica infiltrarea agentilor de
politie, limbajul fiind unul de origine nigeriana. Deosebit de periculoasa este si
mafia marocana, aceasta reprezentand unul dintre pilonii traficului de droguri
din Orientul Mijlociu (Semiluna de Aur - Pakistan, Iran, Afganistan) sau Asia
catre Europa, cel mai mare consumator de stupefiante dupa Statele Unite ale
Americii.
America Centrala si de Sud

Daca in Italia se nastea termenul de "familie mafiota", America Centrala

si cea de Sud au dat lumii o alta denumire cu o trista reputatie... cartelul.
Specializate in producerea si comercializarea drogurilor puternice (in special
cocaina), cartelurile mexicane, columbiene, braziliene sau cele din Venezuela,
detin un trist loc 1 pe plan mondial in ceea ce priveste traficul de stupefiante.
Cum era de asteptat, mafia italo-americana, cea siciliana, cea chineza, japoneza
si, mai nou, cea rusa, nu puteau scapa ocazia de a prelua o mica parte din
inimaginabilele fonduri ce circula pe piata "mortii albe". Astfel, in schimbul
cocainei, cartelurile latino-americane primesc bani sau armament din toate
colturile lumii. De altfel, armatele particulare ale lorzilor drogurilor din aceste
tari au devenit celebre si, nu odata, au ajuns subiect ale unor carti sau productii
cinematografice de succes.
Europa si Australia
De ce am lasat aceste doua continente la final, si de ce le-am alaturat? Ei
bine, atat in Lumea Noua, cat si la Antipozi, fenomenul criminalitatii organizate
nu a luat amploare decat dupa maturizarea formatiunilor mafiote din Italia, SUA
sau Asia. In fapt, in Europa si Australia, cele mai puternice factiuni sunt cele din
mafiile deja clasice, grupurile locale fiind, de cele mai multe ori, sub protectia
acestora.
In Germania, spre exemplu, mafia locala a intrat puternic sub influenta
cele rusesti. Cu toate acestea, piata neagra germana este controlata, chiar daca
intr-o masura mai mica, si de grupari italiene si de cele ale mafiei turcesti. In
Franta, actioneaza consortii de origine siciliana si exista numeroase semnale cu
privire la recrudescenta unei mafii locale in Marsilia. Marea Britanie a devenit
un teritoriu extrem de disputat intre mafia rusa si cea italiana, dar si intre triadele
chinezesti si gruparile jamaicane. Spania reprezinta cea de a doua mare poarta
de intrare a drogurilor in Europa, dupa filiera turca, si se afla in zona de
influenta a mafiei marocane, a celei rusesti si a celei italiene. In sfarsit, in
Australia, activitatea de crima organizata este controlata de mafia italiana (in
special N'dragheta), Triadele chinezesti (specializate in trafic de stupefiante si
jocuri de noroc), dar si de Yakuza japoneza, a carei influenta se intinde asupra
comertului de carne vie, a extorsiunilor si a spalarii de bani. O mica parte a
acestor afaceri negre se afla inca in mainile mafiei columbiene, celei vietnameze
si a celei libiene.
Evident, cele mentionate mai sus nu reprezinta decat o scurta trecere in
revista a unui fenomen ce a acaparat deja mai bine de o treime din economia
mondiala si ale carui dedesubturi au generat mii de tomuri din partea
specialistilor in criminologie.
ONU si crima organizata

Convenia ONU mpotriva criminalitii transfrontaliere organizate

(UNTOC), cunoscut sub denumirea Convenia de la Palermo, este un tratat
multilateral, adoptat n anul 2000 printr-o rezoluie a Adunrii Generale a ONU
i intrat n vigoare trei ani mai trziu. Convenia i cele trei Protocoale adiionale
conin prevederi referitoare la combaterea traficului de fiine umane, a traficului
cu arme i combaterea splrii banilor. Datorit abordrii flexibile, ilustrate de
conceptul "alte infraciuni grave", Convenia UNTOC poate fi adaptat la
combaterea unor noi forme i dimensiuni ale criminalitii transnaionale
organizate, inclusiv a criminalitii informatice, a infraciunilor mpotriva
mediului, a medicinii frauduloase sau traficului de organe umane.
Biroul ONU pentru Droguri i Criminalitate (UNODC) acioneaz n
calitate de custode al UNTOC i a protocoalelor sale. Prin semnarea Conveniei,
comunitatea internaional i-a manifestat voina politic de a combate ntr-o
manier concertat unul dintre cele mai nocive flageluri mondiale, care
afecteaz viaa a milioane de oameni.
Romania a ratificat Conventia Naiunilor Unite impotriva criminalitatii
transnationale organizate, Protocolul privind prevenirea, reprimarea i
pedepsirea traficului de persoane, n special al femeilor i copiilor, adiional la
Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate si
Protocolul mpotriva traficului ilegal de migrani pe calea terestr, a aerului i pe
mare, adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii
transnaionale organizate, adoptate la New York la 15 noiembrie 2000, prin
legea Nr. 565 din 16 octombrie 2002.
Un adevar de necontestat este acela ca nu exista in istorie un dosar mai
voluminos si mai acuzator decat cel al violentei si al coruptiei. In fapt,
criminalitatea organizata reprezinta un fenomen atat de vechi incat poate fi
urmarit pana la inchegarea primelor societati umane si pana la aparitia primelor
civilizatii. Este, practic, istoria unei lumi tenebroase care s-a dezvoltat in
mijlocul oamenilor, in secret, si ale carei urme nu pot fi depistate decat prin
miile de cadavre si de lovituri sangeroase lasate de-a lungul istoriei. Termenul de
caracatita, dat de investigatorii italieni, i se potriveste de minune.

BIBLIOGRAFIE:

Criminologie/ Igor A. Ciobanu; Tipgrafia Reclama. Vol. I-2007.

www.unodc.org/unodc/treaties/CTOC/