1.

1 Manipulatia QPSK Quadrature Phase Shift Keying

Desenul 1. Constelatia semnalelelor BPSK si QPSK .

Desenul 2. Diagrama polara manipulatiei QPSK

In fiecare pozitie sunt transmise 2 biti de inormatie utila.Continutul bitilor este
alcatuit in asa mod , ca sa permita de avea o sigura greseala de bit in cazul greselii la
receptie.

Modulatia de tip QPSK prezinta un caz particular modulatiei QAM, cand

amplituda semnalului este constanta, dar se schimba numai faza semnalului. In
literatura tehnica mai putem intilni denumiri QAM-4 sau 4- PSK. Constelatia
semnalului QPSK este prezentata pe plan de 4 puncte, amplasate la aceleasi

distante intre ele, pe un cerc. In QPSK un symbol este prezentat de 2 bit, dar
multimii valorilor semnalului informational {00,01,10,11} i se pune in corespondenta setul
de schimbari a fazei (225gr., 135gr., 315gr,45 gr.) . Viteza de transmitere a simbolului se

calculeaza dupa formula

, unde Br este viteza de transmitere informatiei. In

comparatie cu capacitatile BPSK , manipulatia QPSK permite de a majora de 2ori

viteza avind aceasi banda , s-au de a micsora de 2ori banda semnalului lasind
viteza nescimbata.
Din punctul de vedere matematic semnaluil QPSK este un vector cu centrul
in axa de coordinate, raza cercului este egala cu 1.Totodata pentru simplifacarea

analizei caracteristicilor QPSK, il putem considera ca doua frecvente purtatoare

modulate independent, avind ungiul intre ele egal cu 90 gr. Codarea se efectuatiaza
prin urmatoare metoda fluxul informational este impartit in bitii pari si impair.
Bitii pari(impair) sunt utilizate pentru modulrea componentei sinfaze I(t) , dar
impare(pare) - al celei din quadratura Q(t). Sau vorbind cu alte cuvinte, doi biti
vecini, mergind in serie unul dupa altul, sunt codati unul cu I(t) componenta dar
altul cu Q(t). Faptul dat este demonstrat pe oscilogramele desenului 3 pentru un
flux informational 1100101101100001.

Desenul 3. Principiul functionarii QPSK.

Pe oscolograma de sus se vede ca fluxul de date este impartit in perechi, si fiecare

pereche reprezita un punct pe constelatia QPSK.
si

, cand bitul par este egel cu 1,

cand bitul par este egal cu 0. Analogic este construit si canalul de qudratura

dar numai folosind bitii impairi. Lungimea unui simbol

mare lungimii unui bit informational initial.

este de doua ori mai

Reiesind din faptul ca QPSK este aplicata pentru ambele componente , ele
pot fi detectate independent una de alt. Un dispozitiv care realizaza asa functie este
aratat pe desenul 4.

Desenul 4: Dispozitivul de codare a componentelor sinfaze si cuadro in baza

constelatiei QPSK .
Avand la intrare o pereche de biti
, in limita duratei acestei perechi, la
iesire obtinem constante I(t) si Q(t), valorile carora depind de informatie transmisa.
1.2 Shema functionala a QPSK modulatorului
Shema functionala a unui QPSK modulator universal este prezentata pe desenul 4.

Desenul 5: Shema functionala modulatorului QPSK uviversal.

Semnalul

la iesirea modulatorului poate fi prezentat in urmatoare forma:

(1)
Unde
si
, sunt partile reala si imaginara
frecventei purtatoare QPSK semnalului.
Daca notam difractia complexa prin

liniei
,

de difractie al

Atunci linia de deviere

urmatoare forma complexa :

frecventei purtatoare

poate fi scrisa in

(2)
Din forma complexa putem diviza difractia fazei :

(3)

Forma devierii fazei

in Fig.6. .

pentru fluxul de biti 1100101101100001 este demonstrat

Desenul 6. Devierea fazei semnalului QPSK

Linia de Devierea amplitudinii semnalului tot poate fi obtinuta din

:
(4)

Este marcant faptul ca , devierea amplitudinii este constanta si egala cu 1, cu

exceptia momentelor cand se produce scimbarea fazei, si se efectiaza treceria la un alt
punct al constelatiei.

Exemplul oscilogramei QPSK

pentru cazul cand viteza de transmitere a

informatiei
si frecventa purtatoare 20 , avind la intrare fluxul de biti
1100101101100001 este remonstrat pe figura 7.

Desenul 7. Forma amplituninii semnaluilui QPSK

Din desen putem observa, ca faza oscilatiei purtatoare poate avea patru valori:

shimba cu

radian. Faza urmatorului symbol poate ramane neschimbata,s-au se

s-au

radian. Cu viteza de transmitere a informatiei

, vom avae viteza de simbol

unui simbol

, acea ce clar se observa pe oscilograma.

, si durata

Pe desenul 8 este demonstrat spectrul BPSK

si spectrul QPSK

semnalelor avind
si frecventa purtatoare 100 .
Putem observa, ca latimea bandei semnallui QPSK e de 2 ori mai mica decat al
semnaluilui BPSK avind aceiasi viteza de transmisie. Acest fapt se explica prin aceia ca
viteza simbolulillor

semnaluilui QPSK e de 2 ori mai mica vitezei de transmitere

informatiei
, atunci cand viteza simbolulillor BPSK sunt egale cu viteza de
transmitere informatiei. Nivelurile componentelor QPSK si BPSK sunt egale.

Desenul 8. Spectrul

BPSK

si spectrul

QPSK

semnalelor avind

1.2 Formarea spectrului semnalului QPSK cu ajutorul filtrului lui Naicvist

 .
BPSK 1 / 1
.
,
0.5 /c 1 . QPSK

,
0.5
1 , 1 / 1
.

(5)

 QPSK
.
.
NRZ.
2.

 2. QPSK NRZ

,
2 . ,
I
Q.
.

3.

 3. QPSK,
NRZ
,
, , .
.
QPSK,
4.

 4. QPSK
,
, 17,
- ().
,
,
, .
.

5.

 5. Q
QPSK

,
. Q,
6.

 6. Q
,
.
, ,
.
, QPSK,
.
, 5 6, 7.

 7 QPSK c = 0.6
QPSK QPSK
. ,
6 7, 8.
,
.

 8. QPSK c = 0.6
5 ... 8
a = 0.6.


6 7
. ,
.

 9 QPSK c = 0.6
, ,
,
. , .
MSK
, .
,
. MSK
.
.

bibliografie:
1. A. Mateescu si colectiv, Transmisiuni de date.
Editura Tehnica, Bucureti, 1984.

2 .A. Mateescu, Semnale, circuite, sisteme.

Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1981.

3.A. Mateescu, Semnale i circuite de telecomunicaii Editura Didactica si

Pedagogica, Bucureti, 1979.

4. E. Nicolau (coordonator), Manualul inginerului electronist, voi. 3.

Editura Tehnic, Bucureti, 1989.

Resursele web:
http://www.mathworks.com/help/toolbox/instrument/brbv41k-1.html