Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LOCUIREA N ROMNIA
cursul 13
problematica specific
BUCURETI
o perspectiv istoric
1856 2012
2009:
1830:
228 kmp, cca 1.900.000 loc.: cca 85 loc/ha
Cca 30 kmp, cca 60.000 loc.: cca 20 loc/ha
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
BUCURETIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic
Organizarea pe cartiere mahalale i parohii
Mahalalele poart nume de meserii, de biserici, de boieri.
Aceasta reflect cteva aspecte definitorii pentru structura
social i administrativ a oraului :
O organizare de tip corporatist funciona, chiar dac
1.
primele atestri documentare de bresle dateaz numai
din 1641.
Terenurile aparineau marilor boieri i bisericilor /
2.
mnstirilor. Prezena marii proprieti private se va
schimba treptat, dar va persista pana n perioada
interbelic.
Rolul bisericii n organizarea social este definitoriu:
3.
parohii.
Parohia = grupare comunitar relativ unitar n jurul unei
biserici, care i d numele, o identific i marcheaz i
silueta oraului.
Perspectiva domestic
Organizarea pe cartiere mahalale i parohii
1250 - 1400
1400 - 1450
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
Perspectiva domestic
Organizarea pe cartiere mahalale i parohii
1650 - 1750
Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate
cuprinde mai multe parohii.
1400 - 1450
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
Perspectiva domestic
Organizarea pe cartiere mahalale i parohii
1750
1850
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
Perspectiva domestic
Diferena mic ntre esutul major i cel minor
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
Perspectiva domestic
Spaiul public ulie, maidane, cldiri publice
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURETIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic
Viaa cotidian
amestec multietnic, colorat,
plin de contraste, relativ repartizat pe
mahalale/parohii;
spaiul public, dei dezordonat, e
populat, glgios, activ;
activitile agricole ocup un rol
important
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURESTIUL PRE-MODERN
Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un oras
atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.
Spre 1830 orasul avea:
supraf:
3000ha 60.000
locuitori.
(53.888 de rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044 straini)
Densitate: 20 loc / ha
Comparaie:
Viena 79 loc/ha
Berlin 119 loc/ha
Londra 288 loc/ha
Paris 316 loc/ha
New York 335 loc/ha
Este cel mai mare oras din sud-estul
european
Atena are in 1836 - 14.000 de
locuitori,
Belgradul, 12.900 in 1838.
Bucurestiul
cea mai mare capital din Balcani dup Constantinopol
cu pretenia unui mic Constantinopol
un mod de viata oriental
o traditie de edificare post-bizantina
PERIOADA MODERN
paradigma balcanic
Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etnii
cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intarziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din
punct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului in
numeroase entitati, animate fiecare de doua imperative principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si
culturala, prin
asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman (administratie, stil de
viata, cultura etc.)
ideea de modernizare
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de
natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi cauzele. Principalele dimensiuni:
- respingerea patrimoniului oriental si
- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea = occidentalizare, conditie sine-qua-non a noii identitati
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
1866
1848
Carol I de Hohenzollern
Revolutia burgheza
1877
Independenta si participarea la razboi
ROMANIA ACTUALA
ROMANIA MARE
1918
1944
Dupa primul razboi mondial,
Insurectia armata de la 23 august
Transilvania devine parte a Romaniei
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
punctul de nceput
1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement,
lembellissement et
le maintient du bon ordre dans la ville de
Bucarest
Oras de joasa inaltime si densitate
redusa
La inceputul sec
19:
- 3000 ha
- 60 000 locuitori
- 10 bariere
1859 :
-122 000 locuitori,
-16 232 cladiri din care,
1.327 cu 2 niveluri
58 cu 3 niveluri
modernizarea oraului
Occidentalizarea modului de via / locuire;
Ordonarea vieii urbane dup modelul de dezvoltare economic modern/liberal:
dezvoltarea mecanismului modern al speculaiei imobiliare i funciare;
Ordonarea spaiului urban dup model occidental, pentru ca Bucuretiul s devin
o capital european: schimbarea relaiei dintre locuin i ora ca urmare a
lucrrilor de nfrumuseare.
Toate vor atrage schimbarea locuinei:
- Introducerea de noi tipologii i modificarea altora,
- Alt relaie a locuinei cu oraul: alte spaii ale vecintii.
pERIOADA MODERN
modernizarea locuinei
Fenomenul afecteaza, n masuri si cu timpi diferiti desigur, toate nivelurile, starile, societatii:
lumea mare sau lumea aleasa (elita boiereasc),
clasa n formare a oamenilor de conditie (liber-profesionisti, functionari, negustori nstariti si cei ajunsi pe cai drepte oameni cu
oarecare avere),
si lumea desemnata de toti acestia ca stare a oamenilor de rnd (cele doua categorii de locuitori ai mahalalelor: cei cenzitari,
nascuti de generatii acolo si proprietari de case, edecuri ai mahalelor - pe care elitele i snobeaza ca mitocani - si chiriasii
mahalalelor, care lucreaza cu ziua pe la altii si care se muta la fiecare Sf. Gheorghe ori Sf. Dumitru).
La nceputul secolului al XIX-lea modul de viata occidental si decorul construit care trebuia sa-l reprezinte sunt preluate n primul
rnd de cei din lumea aleasa, ale caror locuinte snt primele care capata o alura si un fast occidental,
La sfrsitul secolului, lumea de conditie, noua clasa burgheza (la nceput formata mai ales din alogeni) se diferentiaza, se
emancipeaza, si formeaza si consolideaza o constiinta de sine si doreste sa-si consacre noul statut prin locuinta, ceea ce se reflecta
n cresterea numarului de locuinte noi, cu o tipologie foarte variata, cu tot mai multe mprumuturi occidentale si din ce n ce mai
ndepartata, att stilistic ct si distributiv, de cea traditionala. Noul dinamism social si schimbarile de mentalitate ajuta propagarea
fenomenului si n zonele mai marginase ale celorlalti.
Totul se reflecta ntr-o noua diversitate tipologica, foarte deschisa catre schimbare si mpartita ntr-o anume masura pe zone ale
orasului.
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
operatii de modernizare
In general, operatiile de modernizare s-au bazat pe o permanenta negociere cu fondul traditional, astfel incat
orasul a pastrat o anumita unitate pe fragmente, care i-a conferit atmosfera si un caracter specific.
modele urbanistice
1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN
2. EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA
evolutie stilistica
Dupa prima asimilare a stilurilor occidentale (diversele stiluri de factura clasica, tendintele romantice istoriste,
eclectism), care inlocuiesc arhitectura balcanica traditionala si schimba aspectul strazi,pna la cel de al 2-lea razboi
mondial, arhitectura romaneasca se va alinia la toate tendintele occidentale:
1929
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
planurile directoare
1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL
1935
PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE :
clasele de constructii
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
imobilul de raport
La fel ca n Paris, imobilul de raport devine vehiculul acestui tip
de modernizare
Noua tipologie se
construiete:
- n regim nchis (imobile iniruite sau cuplate pe trei laturi)
- n front aliniat mai transparent (imobile cuplate)
mbraca - odata cu orasul - toate
stilurile:
eclectism de factura EBA, neoromnesc, modernism
Se modernizeaz ca organizare si distributie interioara
imobilul de raport
ca i la Paris, va parcurge
diversele cutri stilistice
i va absorbi modernismul
interbelic
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
imobilul de raport
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
imobilul de raport
Imobilul de raport modernist
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
imobilul de raport
imobilul de raport
Imobilul de raport modernist
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
imobilul de raport
Imobilul de raport modernist
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
imobilul de raport
Imobilul de raport modernist
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
imobilul de raport
modernizarea tipologiei imobilului
ex.: imobilele lui Horia Creanga
1929 - Imobilul Pop si Gheorghiu
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
Duiliu Marcu
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
parcurile rezidentiale
INAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID
1912-PARCUL FILIPESCU
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
parcurile rezidentiale
Parcurile Bonaparte si Filipescu
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
bulevardele rezideniale
Bd. L. Catargiu (Colei)
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toade POPESCU
BUCURESTIUL EUROPEAN
Experiena oraului grdin
1939 - VATRA LUMINOASA
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURESTIUL EUROPEAN
Experiena oraului grdin
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
locuinte pentru functionarii publici
Statistica 1878: clasifica cei 177 646 de locuitori activi ai
Bucurestiului in 6 categorii socio-profesionale
-proprietari, rentieri, liber-profesionisti - 50 997;
-negustori - 27 100;
-meseriasi si mestesugari - 64 732;
-muncitori - 11 993;
-slugi - 19 531;
-diverse - 3 313.
(Frederic DAME, Bucurestiul in 1906)
Sfrsit de XIX - apar functionarii publici legati de administrarea
statului modern - categorie mai nstarita, cu statut foarte onorabil.
Formata din romni cu acces la studii
- creste ca pondere dupa Primul Razboi Mondial si ca necesitate a
administrarii unui stat mai mare - pune in discutie conditia si
BUCURESTIUL EUROPEAN
Experiena oraului grdin
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
locuinte pentru functionarii publici
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURESTIUL EUROPEAN
Experiena oraului grdin
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
locuinte pentru functionarii publici
Locuine pentru fucionarii Min. de Finane, Filaret
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURESTIUL EUROPEAN
Negocierea cu fondul existent
Modernizarea zonelor vechi
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURESTIUL EUROPEAN
Negocierea cu fondul existent
BUCURESTIUL EUROPEAN
Negocierea cu fondul existent
lotizari moderne
1856, 1867
1893 Lotizare moderna
Lotizari nereglementate
Lotizarea Gramont
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare
BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare
BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare
BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare
1896
FUNDATURILE BUCURESTENE
un spatiu specific
1895-99
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare
FUNDATURILE BUCURESTENE
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare
FUNDATURILE BUCURESTENE
un spatiu specific
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
BUCURESTIUL EUROPEAN
LOCUINTA PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL
mostenirea este totusi problematica
Modernizarea Romaniei s-a suprapus peste o medievalitate intarziata, cu o economie
predominant
agrara.
Multe aspecte contrastante: un Bucuresti elegant si cosmopolit inconjurat de zone rurale
si mizere;
imobile de apartamente elegante si vile printre mahalale sarace etc.
O statistica des utilizata de retorica comunista de dupa razboi (cu certitudine reala) arata
ca in
Bucuresti
45% dintre case sunt realizate cu materiale inacceptabile,
80% nu au canalizare,
72% nu au apa curenta,
52% nu au curent electric.
Un document din 1941 arata ca numai 6% din populatia Romaniei beneficiaza de
electricitate.
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU