Sunteți pe pagina 1din 86

Teste-examen 2004

Medicina Legal
1) La traversarea capului cu roata automobilului in direcie transversal se produc fracturi:
a) [ ] nfundate;
b) [ ] liniare;
c) [x] cominutive;
d) [ ] in terase;
e) [ ] orificiale.
2) Indicai direcia deplasrii prin inerie a corpului oferului in salonul automobilului la
coliziune frontal:
a) [ ] posterioar;
b) [x] anterioar;
c) [ ] spre dreapta;
d) [ ] spre stnga;
e) [ ] nu se deplaseaz.
3) La traumatismul auto se atribuie leziunile corporale produse in urma:
a) [ ] exploziei motorului automobilului;
b) [ ] exploziei rezervorului automobilului;
c) [ ] intoxicaiei cu in automobil;
d) [x] aciunii automobilului aflat in micare;
e) [ ] morii subite in automobil.
4) Mecanismul de baz de formare a leziunilor corporale in traumatismul auto:
a) [x] lovirea cu prile automobilului;
b) [ ] traversarea corpului cu roile;
c) [ ] traumatismul in salonul automobilului;
d) [ ] explozia motorului automobilului;
e) [ ] aciunea factorului termic.
5) Fractura-bar (bamper) se produce in urmtorul tip de traumatism auto:
a) [ ] in salonul automobilului;
b) [ ] la traversarea corpului cu roile automobilului;
c) [x] la ciocnirea automobilului cu pietonul;
d) [ ] la cdere din automobilul in micare;
e) [ ] la compresiunea corpului de carosabil.
6) In traumatismul auto mortal, medicul legist soluioneaz intrebrile, cu excepia:
a) [ ] care este cauza decesului;
b) [ ] ce leziuni corporale sunt depistate pe cadavru;
c) [ ] timpul survenirii decesului;
d) [x] culpabilitatea oferului;
e) [ ] prezena strii de ebrietate.
7) Amprentele anvelopelor pe hainele i corpul decedatului se formeaz la:
a) [ ] ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) [ ] traumatismul in salonul automobilului;
1

c) [x] traversarea corpului cu roile;


d) [ ] cderea din automobilul aflat in micare;
e) [ ] compresiunea pietonului prin caroseria camionului de copac.
8) Leziunile specifice pentru traumatismul auto sunt:
a) [ ] dezmembrarea corpului;
b) [ ] fracturi eschiloase ale oaselor craniene;
c) [x] amprenta cptuelii radiatorului pe corp;
d) [ ] fracturi multiple ale oaselor bazinului;
e) [ ] fracturi deschise ale oaselor femurale.
9) Ciocnirea primar cu autoturismul se realizeaz la nivelul:
a) [ ] capului;
b) [ ] gatului;
c) [ ] toracelui;
d) [ ] membrelor superioare;
e) [x] gambelor.
10) Eschilul osos n fractura-bar (bamper) are form:
a) [ ] rotund;
b) [x] triunghiular;
c) [ ] oval;
d) [ ] pentagonal;
e) [ ] ptrat.
11) In cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul, punctul de contact mai frecvent se va afla:
a) [ ] mai sus de centrul de greutate;
b) [x] mai jos de centrul de greutate;
c) [ ] la nivelul centrului de greutate;
d) [ ] la nivelul capului;
e) [ ] la nivelul centurii scapulare.
12) Clasificarea leziunilor musculare dup caracterul morfologic:
a) [x] hemoragie;
b) [ ] plag;
c) [x] ruptur;
d) [x] zdrobire;
e) [ ] excoriaie.
13) Manifestarea tardiv a echimozei pe tegumente depinde de:
a) [x] profunzimea localizrii;
b) [x] dimensiunilor hemoragiei;
c) [ ] sexul ptimitului;
d) [ ] forma suprafeei obiectului vulnerant;
e) [x] particularitile esuturilor lezate.
14) Tipurile traumatismului auto sunt:
a) [x] ciocnirea automobilului aflat in micare cu pietonul;
b) [ ] aruncarea corpului i cderea pe carosabil;
c) [x] in salonul automobilului;
2

d) [x] traversarea corpului cu roile;


e) [ ] alunecarea corpului pe carosabil.
15) Traversarea cu roile automobilului este posibil la poziia corpului pe:
a) [ ] flancul stng;
b) [x] spinare;
c) [x] abdomen;
d) [ ] flancul drept;
e) [ ] pe flanc, semiflectat.
16) Amprenta benzii de rulare a roilor automobilului pe hainele victimei poate fi depistat in
cazul:
a) [x] traversrii corpului cu roile automobilului;
b) [ ] ciocnirii automobilului aflat in micare cu pietonul;
c) [x] contactului hainelor cu urmele benzii de rulare de pe carosabil;
d) [ ] alunecrii corpului pe carosabil;
e) [ ] traumatismului in salonul automobilului.
17) Circumstanele de producere ale traumatismului auto in salonul automobilului sunt:
a) [x] ciocnirea unui automobil cu altul;
b) [ ] la nceperea micrii automobilului;
c) [x] rsturnarea automobilului;
d) [x] ciocnirea automobilului de un obstacol imobil;
e) [ ] frnare lin.
18) Tipurile de cdere sunt:
a) [x] cdere de la nlime (precipitare);
b) [ ] cdere pasiv;
c) [ ] cdere veritabil;
d) [x] cdere simpl de pe acelai plan;
e) [ ] cdere in fntni, gropi.
19) Cderea de la nlime (precipitarea) poate fi:
a) [x] direct (liber);
b) [ ] direct coordonat;
c) [x] in trepte;
d) [ ] in trepte coordonat;
e) [ ] direct necoordonat.
20) Fazele in care se produc leziuni corporale in precipitare:
a) [ ] zborul;
b) [ ] desprinderea corpului de pe suprafaa de suport;
c) [x] aterizarea;
d) [x] deplasarea corpului din locul aterizrii primare;
e) [ ] pan la desprinderea corpului de pe suprafaa de suport.
21) Prile proeminente ale automobilului cu care se produc leziuni la ciocnire cu pietonul:
a) [x] bara de protecie;
b) [x] farul;
c) [x] cptueala radiatorului;
3

d) [x] retrovizorul (oglinda) extern;


e) [ ] portbagajul.
22) Leziunile produse in traumatismul auto se clasific:
a) [ ] leziuni vechi ale aparatului locomotor;
b) [x] caracteristice;
c) [x] necaracteristice;
d) [x] specifice;
e) [ ] leziuni ale organelor vizual i auditiv.
23) Accidentele rutiere pot fi condiionate de urmtoarele stri patologice:
a) [x] boli cardio-vasculare cu caracter acut;
b) [x] diminuarea esenial a vzului;
c) [x] defecte anatomice ale membrelor;
d) [x] maladii ale organului auditiv;
e) [ ] cefalohematom.
24) La examinarea medico-legal a persoanelor decedate in accidentele rutiere este necesar
de prelevat:
a) [x] snge pentru depistarea alcoolului etilic;
b) [ ] mostre de bil;
c) [x] mostre de pr, in cazul prezenei plgilor capului;
d) [ ] mostre de saliv;
e) [x] snge pentru stabilirea apartenenei de specia i de grup.
25) "Fractura-bar" in traumele rutiere se formeaz pe:
a) [ ] oasele craniene;
b) [ ] vertebrele cervicale;
c) [x] oasele femurale;
d) [x] oasele tibiene;
e) [ ] oasele bazinului.
26) In traumatismul auto combinat pot fi depistate urmtoarele leziuni:
a) [ ] patologie a organului auditiv;
b) [x] amprenta benzii de rulare pe tegumentele toracelui;
c) [ ] maladii ale organului vzului;
d) [ ] anchiloza articulaiilor genunchiului;
e) [x] "fractur-bara" a femurului.
27) Dintre particularitile examinrii cadavrelor in accidentele rutiere fac parte:
a) [ ] prelevarea viscerelor pentru examenul toxico-chimic general;
b) [x] msurarea distanei plante-leziuni";
c) [x] seciuni suplimentare pe suprafaa posterioar a corpului;
d) [ ] examinarea organelor cavitii toracice i abdominale;
e) [x] cercetarea organelor vzului i auzului.
28) Concluziile referitor la moartea prin traumatisme auto se bazeaz pe:
a) [x] datele cercetrii la faa locului;
b) [ ] prezena carosabilului uzat i condiiilor meteorologice nefavorabile;
c) [x] rezultatele examinrii medico-legale ale cadavrului;
4

d) [x] depistarea sngelui, prului victimei pe automobil;


e) [x] rezultatele cercetrii automobilului.
29) Leziunile produse in cadrul traumatismelor auto sunt:
a) [x] excoriaii;
b) [x] echimoze;
c) [x] plgi contuze;
d) [ ] cefalo-hematomul;
e) [x] fracturi.
30) La traversarea corpului cu roile automobilului se produc:
a) [x] fracturi cominutive ale oaselor craniene cu rupturi ale meningelui dur;
b) [x] fracturi bilaterale ale coastelor;
c) [ ] fractur prin bara de protecie a femurului;
d) [x] amprente ale benzilor de rulare pe tegumente;
e) [ ] echimoze circulare - amprente ale farului.
31) Volumul lezional in cazul traversrii corpului cu roata depinde de:
a) [ ] nlimea barei de protecie;
b) [x] direcia traversrii;
c) [x] masa automobilului;
d) [x] limea roilor;
e) [ ] caracterul desenului benzii de rulare.
32) In cazul depistrii leziunilor corporale imense, produse in circumstane necunoscute, in
favoarea traumatismului auto vor pleda:
a) [x] "fractura-bar" a tibiei;
b) [ ] rupturi ale cordului i pulmonilor;
c) [x] amprentele benzii de rulare pe tegumentele toracelui;
d) [ ] hematomul subdural;
e) [ ] plgi contuze ale capului.
33) Dintre leziunile produse prin precipitare fac parte:
a) [x] plgi contuze;
b) [ ] "fractura-bar" a tibiei;
c) [x] rupturi ale organelor parenchimatoase;
d) [ ] dezmembrare;
e) [x] fracturi angrenate.
34) Pentru cderile simple este caracteristic:
a) [x] prezena leziunilor de contralovitur ale creierului i meningelor;
b) [ ] fracturi bilaterale ale oaselor bazinului;
c) [ ] fracturi inelare ale bazei craniului;
d) [x] lipsa leziunilor produse prin comoia general a ntregului corp;
e) [ ] fracturi in bici" (whiplash") ale vertebrelor cervicale.
35) La precipitare se refer cderea de la:
a) [x] 150 m;
b) [x] 25 m;
c) [ ] cdere din poziie ortostatic;
5

d) [x] 5 m;
e) [x] 10 m.
36) Schimbrile ireversibile in S.N.C. i in sistemul cardio-respirator se instaleaz imediat
dup:
a) [ ] pierderea cunotinei;
b) [ ] pauza terminal;
c) [ ] moartea clinic;
d) [ ] perioada agonal;
e) [x] moartea biologic.
37) Peste cat timp dup moarte temperatura cadavrului se egaleaz cu cea a mediului
0
ambiant (temperatura aerului fiind de +18 C)?
a) [ ] peste 3 - 5 ore;
b) [ ] peste 12 ore;
c) [x] spre sfritul primei zile;
d) [ ] spre sfritul zilei a doua;
e) [ ] peste 5 zile.
38) Care este mecanismul formrii lividitilor cadaverice?
a) [ ] scderea tonusului muscular;
b) [ ] schimbarea proprietilor fizico-chimice ale sngelui;
c) [x] deplasarea postmortem a sngelui prin vase in prile declive ale corpului;
d) [ ] scderea densitii sngelui in vase;
e) [ ] creterea permeabilitii vaselor sanguine.
39) Ce culoare au lividitile cadaverice in intoxicaia cu CO?
a) [ ] brun;
b) [ ] albastru-violacee;
c) [ ] surie;
d) [x] roz-roietic;
e) [ ] surie-brun.
40) Lividitile cadaverice vor fi mai pronunate in moartea prin:
a) [ ] hemoragie extern din vasele sanguine cervicale;
b) [ ] nefrit cronic cu uremie;
c) [ ] traum cranio-cerebral cu hemoragie;
d) [x] asfixie mecanic (spnzurare);
e) [ ] fractur deschis a femurului cu lezarea vaselor.
41) Peste cat timp dup instalarea morii, de regul, ncepe rezoluia rigiditii cadaverice?
a) [ ] peste 12 h;
b) [x] peste 24 h;
c) [ ] peste 48 h;
d) [ ] peste 72 h;
e) [ ] peste 96 h.
42) Cnd apar petele Liarche?
a) [ ] in poziia cadavrului cu faa in jos;
b) [ ] in cazul congestiei conjunctivei palpebrale;
6

c) [x] in cazul desecrii sclerei ochilor deschii;


d) [ ] in cazul desecrii sclerei ochilor nchii;
e) [ ] in cazul feei acoperite cu pmnt.
43) Unde vor fi localizate lividitile cadaverice pe corpul unui spnzurat in poziie
vertical?
a) [ ] pe spate, fese, suprafaa posterioar;
b) [ ] pe suprafaa anterioar a trunchiului, gatului i feei;
c) [x] pe membrele inferioare, poriunea inferioar a trunchiului, pe mini i plante;
d) [ ] pe suprafaa lateral a trunchiului;
e) [ ] pe toat suprafaa corpului.
44) Peste cat timp dup moarte lividitile cadaverice pot s se deplaseze complet in prile
declive, la schimbarea poziiei cadavrului?
a) [x] peste 4-5 h;
b) [ ] peste 48 h;
c) [ ] peste 12-15 h;
d) [ ] peste 24 h;
e) [ ] peste 36 h.
45) La digitopresiune lividitile cadaverice dispar complet. Cat timp a trecut de la moarte?
a) [x] pan la 12-15 h;
b) [ ] de la 15 pan la 36 h;
c) [ ] pan la 48 h;
d) [ ] de la 48 pan la 72 h;
e) [ ] peste 72 h.
46) Dintre semnele certe ale morii fac parte:
a) [ ] lipsa pulsului;
b) [ ] lipsa reflexelor;
c) [x] electroencefalograma "mut";
d) [ ] lipsa respiraiei;
e) [ ] absena cunotinei.
47) Din ce cauz pielea in caz de putrefacie are culoarea verde-cenuie?
a) [ ] din cauza formrii methemoglobinei;
b) [ ] din cauza formrii verdhemocromogenului.
c) [ ] din cauza imbibiiei esuturilor subcutanate cu snge hemolizat;
d) [x] din cauza formrii sulfhemoglobinei i a sulfurii de fier;
e) [ ] din cauza formrii carboxihemoglobinei;
48) Ce condiii favorizeaz saponificarea cadavrelor?
a) [ ] sol uscat, bine afnat;
b) [x] mediu umed, neaerat;
c) [ ] umiditate crescut, ventilaie bun (bine aerat);
d) [ ] terenuri mltinoase cu reacie acid puternic;
e) [ ] mediu uscat cu temperatur crescut.
49) Decizia despre ntreruperea msurilor de reanimare poate fi luat de ctre:
a) [ ] medicul legist;
7

b) [ ] medicul reanimatolog;
c) [ ] medicul stomatolog;
d) [x] comisia medicilor specialiti;
e) [ ] medicul farmacist.
50) In aceleai condiii de pstrare care cadavru se va rci mai repede?
a) [ ] a unui adult;
b) [x] a unui nou-nscut;
c) [ ] a unei persoane caectizate;
d) [ ] a unei persoane obeze;
e) [ ] a unui copil.
51) Ce culoare au lividitile cadaverice in intoxicaie cu substane methemoglobinizante?
a) [ ] roz-roietic;
b) [ ] albastru-violacee;
c) [ ] roie-violacee;
d) [x] brun;
e) [ ] rou-aprins.
52) Peste cat timp dup moarte poate fi observat rigiditatea cadaveric?
a) [ ] peste 5 - 10 minute;
b) [ ] peste 0,5 - 1 h;
c) [x] peste 2 - 4 h;
d) [x] peste 12 h;
e) [x] la 26 ore.
53) In ce regiuni ale corpului iniial apar semnele de putrefacie?
a) [ ] pe fa i gat;
b) [ ] pe coapse i gambe;
c) [ ] in regiunile declive ale corpului;
d) [ ] pe torace i membrele superioare;
e) [x] in fosele inghinale.
54) La modificrile cadaverice precoce nu se atribuie:
a) [x] mumificarea;
b) [ ] deshidratarea;
c) [ ] rcirea;
d) [ ] rigiditatea cadaveric;
e) [ ] lividitile cadaverice.
55) La modificrile cadaverice tardive nu se atribuie:
a) [x] rigiditatea cadaveric;
b) [ ] putrefacia;
c) [ ] mumificarea;
d) [ ] lignificarea;
e) [ ] saponificarea.
56) Rigiditatea cadaveric poate lipse peste 6 ore de la deces pe cadavrul:
a) [ ] unui brbat;
b) [ ] unei femei;
8

c) [ ] in intoxicaie cu CO;
d) [ ] in spnzurare;
e) [x] unui nou-nscut.
57) Rigiditatea cadaveric dispare complet peste:
a) [ ] 2-4 ore;
b) [ ] 12 ore;
c) [ ] 24 ore;
d) [x] 3 zile;
e) [ ] cteva minute de la deces.
58) Petele Liarche apar ca urmare a:
a) [ ] lividitilor cadaverice;
b) [ ] rigiditii cadaverice;
c) [x] deshidratrii cadavrului;
d) [ ] autolizei;
e) [ ] putrefaciei.
59) Examenul entomologic se bazeaz pe:
a) [ ] tabloul histopatologic al modificrilor in organe;
b) [x] legitatea apariiei pe cadavru a diferitor insecte;
c) [ ] cercetarea spectral a sngelui;
d) [ ] metodele botanice;
e) [ ] metodele imunologice.
60) Gradul de macerare a tegumentelor indic:
a) [ ] cauza morii;
b) [x] durata aflrii cadavrului in ap;
c) [ ] durata strii agonale;
d) [ ] adncimea bazinului cu ap;
e) [ ] categoria morii.
61) Care modificri cadaverice permit stabilirea schimbrii poziiei cadavrului:
a) [ ] deshidratarea cadaveric;
b) [x] lividitile cadaverice;
c) [ ] autoliza;
d) [ ] saponificarea;
e) [ ] congelarea cadavrului.
62) Proba Magnus se bazeaz pe:
a) [ ] lipsa pulsului;
b) [ ] lipsa respiraiei;
c) [x] comprimarea unui deget la baz printr-o ligatur;
d) [ ] comprimarea lateral a globului ocular;
e) [ ] reacia idiomuscular a bicepsului.
63) Proba Beloglazov se bazeaz pe:
a) [ ] lipsa pulsului;
b) [ ] lipsa respiraiei;
c) [ ] comprimarea unui deget la baz printr-o ligatur;
9

d) [x] comprimarea lateral a globului ocular i schimbarea formei pupilei;


e) [ ] reacia idiomuscular a bicepsului.
64) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune lividitilor cadaverice dispar i se
restabilesc peste 5 secunde?
a) [ ] 15-29 ore;
b) [x] 6-8 ore;
c) [ ] 24 ore;
d) [ ] 48 ore;
e) [ ] 72 ore.
65) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune lividitile cadaverice nu-i modific
culoarea?
a) [ ] 4-5 ore;
b) [ ] 12 ore;
c) [x] 48 ore;
d) [ ] 16 ore;
e) [ ] 20 ore.
66) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune lividitile cadaverice plesc i se
restabilesc peste 3-5 minute?
a) [ ] 4-5 ore;
b) [ ] 10 ore;
c) [ ] 12 ore;
d) [ ] peste 48 ore;
e) [x] 16-18 ore.
67) Interaciunea hidrogenului sulfurat cu hemoglobina determin urmtoarea culoare a
lividitilor cadaverice i a tegumentelor:
a) [ ] violacee-albstrie;
b) [ ] violacee;
c) [x] verde;
d) [ ] cafenie;
e) [ ] roie.
68) Timpul necesar pentru mumificarea cadavrului unui om adult este de:
a) [ ] cteva ore;
b) [ ] 2-3 zile;
c) [ ] 1 sptmn;
d) [ ] 2 sptmani;
e) [x] cteva luni.
69) In structura cauzelor morii subite predomin maladiile aparatului:
a) [x] cardio-vascular;
b) [ ] SNC;
c) [ ] digestiv;
d) [ ] respirator;
e) [ ] endocrin.
70) Viteza de rcire a cadavrului depinde de:
10

a) [x] temperatura mediului ambiant;


b) [ ] sexul decedatului;
c) [ ] cauza decesului;
d) [x] vrst;
e) [ ] obiectul vulnerant.
71) Scopurile principale ale expertizei medico-legale a cadavrului constau in:
a) [x] stabilirea cauzei morii;
b) [ ] determinarea genului morii;
c) [x] determinarea vechimii morii;
d) [ ] stabilirea cauzei producerii traumei;
e) [x] stabilirea obiectului vulnerant.
72) Expertiza medico-legal a cadavrului se dispune i se efectueaz, in mod obligatoriu,
pentru constatarea:
a) [x] cauzei morii;
b) [ ] genului morii violente;
c) [x] caracterului vtmrilor integritii corporale;
d) [x] gradului de gravitate a vtmrilor integritii corporale;
e) [ ] motivului infraciunii.
73) Motivele examinrii medico-legale a cadavrului sunt:
a) [x] moartea violent;
b) [x] moartea subit;
c) [ ] decedai in staionar cu diagnosticul clinic stabilit;
d) [x] cadavrele pruncilor, nscui la domiciliu;
e) [x] cadavrele persoanelor, decedate in drum spre spital.
74) In care compartimente ale Raportului de examinare medico-legal" se includ ntrebrile,
expuse de ctre organul de urmrire penal, i rspunsurile la acestea?
a) [ ] partea descriptiv;
b) [x] concluzii;
c) [x] partea introductiv;
d) [ ] nainte de concluzii;
e) [ ] oricare din cele indicate.
75) Care din pete se refer la modificrile cadaverice precoce?
a) [ ] Tardieu;
b) [x] Liarche;
c) [x] cadaverice;
d) [ ] Minakov;
e) [ ] Vinevski.
76) Expertiza (examinarea) medico-legal a cadavrului se efectuiaz in baza:
a) [ ] deciziei Ministerului Sntii;
b) [ ] indicaiei primriei;
c) [x] ordonanei procurorului;
d) [x] solicitrii in scris a organului de urmrire penal;
e) [ ] indicaiei medicului ef al spitalului.
11

77) Modificrile cadaverice precoce sunt?


a) [ ] saponificarea;
b) [x] rcirea cadaveric;
c) [x] lividitile cadaverice;
d) [x] rigiditatea cadaveric;
e) [ ] lignificarea.
78) La examinarea medico-legal a cadavrelor obligatoriu se deschid urmtoarele caviti:
a) [x] cranian;
b) [x] toracic;
c) [ ] canalul rahidian;
d) [x] abdominal;
e) [ ] sinusurile paranazale.
79) Semne pozitive ale morii se consider:
a) [ ] lipsa respiraiei;
b) [ ] lipsa pulsului;
c) [x] prezena lividitilor cadaverice;
d) [x] petele de deshidratare ale sclerelor ochilor;
e) [ ] paloarea tegumentelor.
80) Vechimea morii in primele 12 ore poate fi stabilit mai exact in baza:
a) [x] lividitilor cadaverice;
b) [ ] rigiditii cadaverice;
c) [x] excitaiei electrice a muchilor;
d) [x] reaciei pupilei la ageni chimici;
e) [ ] reaciei idiomusculare a bicepsului.
81) In baza lividitilor cadaverice pot fi stabilite:
a) [x] timpul survenirii decesului;
b) [x] durata aflrii cadavrului intr-o poziie anumit;
c) [ ] gradul de gravitate al leziunilor;
d) [ ] maladiile preexistente;
e) [x] cauza decesului.
82) Pentru efectuarea expertizei medico-legale a cadavrului sunt necesare:
a) [x] ordonana emis de ctre organul de urmrire penal;
b) [ ] dosarul penal;
c) [x] fia medical de staionar;
d) [x] procesul verbal al examinrii locului faptei;
e) [ ] depoziiile martorilor.
83) La stadiile lividitilor cadaverice se refer:
a) [ ] autoliza;
b) [x] hipostaza;
c) [x] difuzia;
d) [x] imbibiia;
e) [ ] emfizemul cadaveric.
84) Rigiditatea cadaveric cataleptic se poate instala in:
12

a) [x] leziune prin arm de foc a bulbului rahidian;


b) [ ] refrigerare;
c) [x] traum prin explozie a capului cu dilacerarea total a creierului;
d) [ ] intoxicaie cu CO;
e) [ ] spnzurare.
85) Fenomenele cadaverice precoce au importan pentru:
a) [ ] soluionarea problemelor maladiilor preexistente;
b) [x] diagnosticul pozitiv al morii;
c) [x] presupunerea cauzei decesului;
d) [ ] stabilirea categoriilor morii;
e) [x] diagnosticarea vechimii morii.
86) Stadiile lividitilor cadaverice se determin in baza:
a) [x] modificrii culorii lividitilor la digitopresiune;
b) [ ] duratei restabilirii complete a culorii iniiale;
c) [ ] efecturii probei Magnus;
d) [ ] efecturii probei Beloglazov;
e) [x] deplasrii lividitilor la schimbarea poziiei cadavrului.
87) Modificrile cadaverice tardive permit stabilirea:
a) [x] condiiilor mediului de aflare a cadavrului;
b) [ ] cauzei morii;
c) [x] vechimii probabile a morii;
d) [ ] caracterului maladiilor preexistente;
e) [ ] genului morii.
88) Modificrile cadaverice tardive sunt?
a) [ ] autoliza;
b) [x] lignificarea;
c) [x] saponificarea;
d) [x] putrefacia;
e) [ ] imbibiia intimei arterelor magistrale.
89) Care factori condiioneaz viteza rcirii cadavrului?
a) [x] temperatura aerului ambiant;
b) [ ] cauza decesului;
c) [x] masa cadavrului;
d) [x] caracterul hainelor;
e) [ ] obiectul vulnerant.
90) Compartimentele de baz ale Raportului de examinare medico-legal a cadavrului"
sunt:
a) [x] introductiv;
b) [x] descriptiv;
c) [x] diagnosticul;
d) [ ] epicriza postmortem;
e) [x] concluziile.
91) Particularitile examinrii cadavrului in caz de traum auto sunt toate cu excepia:
13

a) [ ] examinarea organelor vzului, auzului i aparatului locomotor;


b) [x] recoltarea materialului pentru examenul bacteriologic;
c) [ ] examinarea esuturilor moi ale spatelui;
d) [ ] recoltarea sngelui i urinei pentru determinarea alcoolului etilic;
e) [x] examinarea radiologic a pulmonilor.
92) Genul morii violente include:
a) [ ] moartea subit;
b) [x] omorul;
c) [ ] moartea patologic;
d) [x] suicidul;
e) [x] accidentul.
93) La descrierea fiecrui organ obligator se indic:
a) [x] dimensiunile;
b) [x] caracterul suprafeei seciunii;
c) [ ] diagnosticul modificrilor patologice;
d) [x] forma, culoarea, dimensiunile focarului patologic;
e) [x] coninutul organului cavitar.
94) Autopsia cadavrului prezint particulariti in urmtoarele cazuri:
a) [x] trauma de trafic;
b) [x] asfixiile mecanice;
c) [x] congelare;
d) [ ] maladii oncologice;
e) [x] intoxicaii.
95) Examinarea medico-legal a cadavrului difer de cea morfopatologic prin urmtoarele
particulariti:
a) [ ] cercetarea modificrilor morfologice;
b) [x] studierea minuioas a modificrilor cadaverice;
c) [x] cercetarea hainelor i corpurilor delicte;
d) [ ] stabilirea cauzei morii;
e) [ ] metoda efecturii probelor pentru pneumotorace i emboliei gazoase.
96) Examinarea extern a cadavrului cuprinde:
a) [x] examenul capului;
b) [x] examenului gatului i corpului;
c) [x] examenul membrelor;
d) [ ] secionarea spatelui i extragerea mduvei spinrii;
e) [x] descrierea leziunilor corporale.
97) Etapele de baz ale examenului extern al cadavrului sunt:
a) [x] examenul general al cadavrului;
b) [ ] cercetarea sinusurilor paranazale;
c) [x] descrierea hainelor;
d) [x] descrierea leziunilor corporale;
e) [x] cercetarea modificrilor cadaverice.
98) Cadavrele, persoanelor decedate in staionare, se supun examinrii medico-legale in
14

urmtoarele cazuri:
a) [x] cadavrele persoanelor necunoscute;
b) [x] persoanele decedate in rezultatul aciunilor suicidale;
c) [ ] maladii oncologice;
d) [x] prezena plngerilor privind tratamentul incorect;
e) [ ] cadavrele persoanelor cu tratament staionar ndelungat i cu diagnostic clinic stabilit.
99) In cazurile autopsiei cadavrelor, mostrele corpurilor delicte de origine biologic pentru
cercetare se recolteaz de ctre:
a) [x] medicul legist titular;
b) [ ] anchetator;
c) [ ] procuror;
d) [x] medicul legist delegat;
e) [ ] judector.
100) Putrefacia cadavrului se manifest extern prin:
a) [ ] petele Liarche;
b) [ ] indurarea esuturilor moi i muchilor;
c) [x] reeaua venoas de putrefacie;
d) [x] emfizemul cadaveric;
e) [x] vezicule de putrefacie.
101) Ce factori externi condiioneaz dezvoltarea procesului de saponificare:
a) [x] insuficiena sau lipsa aeraiei;
b) [ ] sol uscat i poros;
c) [x] sol umed i lutos;
d) [ ] aeraie bun;
e) [ ] temperatur nalt.
102) Modificri cadaverice sunt:
a) [x] lividitile cadaverice;
b) [x] rigiditatea cadaveric;
c) [ ] exhumarea;
d) [x] autoliza;
e) [ ] hemoliza.
103) Probe speciale, la examinarea medico-legal a cadavrului, sunt:
a) [x] proba la embolie aerian;
b) [x] proba la pneumotorace;
c) [x] probele hidrostatice;
d) [x] proba Goppe-Zeiler;
e) [ ] proba cu ap oxigenat.
104) Cauze ale morii subite in maladiile cardio-vasculare pot fi:
a) [x] ruptura anevrismului aortei;
b) [ ] tuberculoz pulmonar;
c) [ ] tumore cerebral;
d) [x] insuficiena cardiac acut;
e) [ ] bronhopneumonia.
15

105) Cauze ale morii subite in maladiile tractului gastro-intestinal pot fi:
a) [ ] hepatita cronic;
b) [x] pancreonecroza hemoragic;
c) [x] peritonit;
d) [ ] diverticul esofagian;
e) [x] hemoragia acut.
106) Sarcinile de baz la autopsia cadavrelor cu semne de maladii infecioase sunt:
a) [x] prevenirea contaminrii personalului, care efectueaz necropsia;
b) [x] prevenirea contaminrii mediului ambiant;
c) [ ] prelevarea organelor i esuturilor pentru examenul toxico-chimic general;
d) [x] prelevarea organelor i esuturilor pentru diagnosticul corect;
e) [ ] efectuarea expertizelor medico-criminalistice.
107) Dup efectuarea autopsiei se ntocmesc urmtoarele documente:
a) [x] raport de expertiz medico-legal a cadavrului;
b) [x] raport de examinare medico-legal a cadavrului;
c) [ ] proces verbal de cercetare morfo-patologic a cadavrului;
d) [ ] proces verbal de expertiz a cadavrului;
e) [x] certificatul medical constatator de deces.
108) Metodele de cercetare utilizate pentru stabilirea vechimii morii:
a) [ ] traseologic;
b) [x] biochimic;
c) [ ] radiologic;
d) [x] histologic;
e) [ ] balistic.
109) La cercetarea cadavrului mumificat pot fi soluionate ntrebrile:
a) [x] sexul decedatului;
b) [x] vechimea nhumrii;
c) [x] prezena unor semne individuale;
d) [ ] scopul comiterii infraciunii;
e) [x] vrsta decedatului.
110) La cercetarea cadavrului scheletat pot fi soluionate ntrebrile:
a) [x] apartenena oaselor omului sau animalului;
b) [x] vrsta decedatului;
c) [x] sexul decedatului;
d) [ ] cauza morii subite;
e) [x] prezena maladiilor esutului osos.
111) Distrugerea esuturilor moi ale cadavrului in sezonul cald al anului se produce de ctre:
a) [x] furnici;
b) [x] roztoare;
c) [x] animale slbatice;
d) [x] mute (larve);
e) [ ] lipitori.
112) In primele 24 ore dup moarte autolizei se supun:
16

a) [x] pancreasul;
b) [ ] oasele;
c) [ ] tendoanele;
d) [x] mucoasa gastric;
e) [ ] tegumentele.
113) Semnele deshidratrii cadavrului se depisteaz pe:
a) [x] buze;
b) [ ] mucoasa gastric;
c) [x] sclerele ochilor;
d) [ ] mucoasa laringelui i traheii;
e) [x] scrot.
114) Scopurile examenului medico-legal histologic sunt:
a) [x] stabilirea vechimii leziunilor;
b) [x] stabilirea vitalitii leziunilor;
c) [ ] stabilirea mecanismului producerii leziunilor;
d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant;
e) [x] confirmarea diagnosticului.
115) Examenul histologic al excoriaiilor, plgilor, echimozelor se efectueaz pentru
stabilirea:
a) [x] vechimii leziunilor;
b) [ ] particularitilor obiectului vulnerat;
c) [ ] mecanismului cauzrii traumei;
d) [x] vitalitii leziunilor;
e) [ ] identificarea obiectului vulnerant.
116) Pan la examinarea medico-legal a cadavrului medicul legist trebuie s studieze:
a) [ ] fia de nsoire a ambulanei;
b) [x] copia procesului verbal de examinare a cadavrului la faa locului;
c) [x] fia medical de staionar;
d) [x] ordonana de efectuare a expertizei medico-legale;
e) [ ] depoziiile martorilor.
117) Examinarea extern a cadavrului include:
a) [x] descrierea hainelor;
b) [ ] examinarea sinusului sfenoidal;
c) [x] descrierea leziunilor corporale;
d) [x] fotografierea cadavrelor persoanelor necunoscute;
e) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorace.
118) anul de spnzurare nu poate fi:
a) [ ] continuu;
b) [ ] discontinuu;
c) [ ] orizontal;
d) [x] cu adncime uniform;
e) [ ] cu amprenta nodului.
119) In care asfixie mecanic se determin mrirea in volum a pulmonilor cu prezena
17

petelor hemoragice subpleurale pal-roietice?


a) [ ] compresiune toraco-abdominal;
b) [ ] strangulare;
c) [ ] aspiraie cu mase vomitive;
d) [ ] spnzurare;
e) [x] nec.
120) In care stadiu clinic al asfixiilor mecanice are loc compensarea insuficienei de oxigen?
a) [x] preasfictic;
b) [ ] dispnee inspiratorie;
c) [ ] dispnee expiratorie;
d) [ ] respiraie terminal;
e) [ ] agonal.
121) Din semnele general asfixice externe fac parte toate, cu excepia:
a) [ ] cianoza feei;
b) [ ] lividiti cadaverice precoce, difuze;
c) [x] rigiditatea cataleptic;
d) [ ] hemoragii punctiforme pe conjunctiv;
e) [ ] semne de defecaie i ejaculare.
122) La semnele general asfixice interne se atribuie urmtoarele, cu excepia:
a) [ ] supraumplerea cu snge a compartimentelor drepte ale inimii;
b) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale;
c) [ ] venecongestia organelor interne;
d) [x] semnul Belin;
e) [ ] sngele fluid.
123) Semnul specific extern in spnzurare este:
a) [x] anul de spnzurare;
b) [ ] semnul Amusat;
c) [ ] rupturi transversale ale intimei arterelor carotide;
d) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale;
e) [ ] masca echimotic.
124) Fractura osului hioid i a cartilajelor laringiene se va produce mai frecvent in:
a) [ ] spnzurare;
b) [ ] strangulare;
c) [x] sugrumare;
d) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine;
e) [ ] nec.
125) Proba Bokarius se efectueaz pentru:
a) [x] stabilirea vitalitii anului de spnzurare;
b) [ ] stabilirea localizrii anului;
c) [ ] diagnosticului diferenial al anului de spnzurare cu cel de strangulare;
d) [ ] stabilirea tipului laului;
e) [ ] stabilirea limii anului.
126) Suicidul este imposibil prin:
18

a) [ ] spnzurare;
b) [ ] strangulare cu laul;
c) [ ] sufocare;
d) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine;
e) [x] sugrumare.
127) Pentru sugrumare sunt caracteristice urmtoarele leziuni corporale:
a) [ ] echimoze ovale i excoriaii semilunare pe coapse;
b) [x] echimoze ovale i excoriaii semilunare pe gat;
c) [ ] semne de lupt i autoaprare;
d) [ ] masca echimotic;
e) [ ] an de strangulare.
128) In compresia toraco-abdominal se determin:
a) [x] masca echimotic;
b) [ ] emfizem pulmonar pronunat;
c) [ ] amprentele costale pe suprafeele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) [x] edem pulmonar carminat;
e) [ ] fracturi ale osului hioid.
129) In nec se determin urmtoarele semne, cu excepia:
a) [ ] petele Rasskazov-Lukomski-Paltauf;
b) [ ] semnul Kruevski;
c) [ ] amprentele costale pe suprafeele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) [x] edem pulmonar carminat;
e) [ ] semnul Svenikov.
130) In cazul necropsiei persoanelor decedate in rezultatul necului nu se cerceteaz:
a) [ ] cavitatea cranian;
b) [ ] sinusurile paranazale;
c) [ ] cavitatea toracic;
d) [ ] cavitatea abdominal;
e) [x] esuturile moi ale membrelor.
131) Semne de retenie a cadavrelor in ap sunt toate, cu excepia:
a) [ ] culoarea roz a tegumentelor;
b) [ ] cderea prului;
c) [ ] macerarea tegumentelor;
d) [x] poziia boxerului" in gard;
e) [ ] leziuni produse de raci, peti, etc.
132) Compresia organelor gatului, asociat cu un complex pronunat de fenomene
periculoase pentru via, se refer la vtmri corporale:
a) [ ] uoare;
b) [x] grave, periculoase pentru via;
c) [ ] medii, cu dereglarea sntii de lung durat;
d) [ ] medii, cu o incapacitate stabil de munc mai puin de 1/3;
e) [ ] uoare, cu dereglarea sntii de scurt durat.
133) In cazul decesului prin spnzurare se efectueaz proba:
19

a) [ ] docimazia hidrostatic pulmonar;


b) [ ] Goppe-Zeiler;
c) [x] Bokarius;
d) [ ] docimazia hidrostatic gastro-intestinal;
e) [ ] la pneumotorace.
134) Proba Bokarius se efectueaz in caz de:
a) [ ] nec;
b) [ ] sugrumare;
c) [x] spnzurare;
d) [ ] compresie toraco-abdominal;
e) [ ] obturare a cilor respiratorii cu corpuri strine.
135) La efectuarea probei Bokarius se utilizeaz:
a) [ ] microscopul;
b) [x] lamele de sticl;
c) [ ] cutia Petri;
d) [ ] colorani specifici;
e) [ ] aparatul roentgenologic.
136) La semnele morii rapide se refer petele:
a) [ ] Liarche;
b) [x] Tardieu;
c) [ ] Fabrikantov;
d) [ ] Minakov;
e) [ ] Vinevski.
137) Semnul Amusat se determin in:
a) [ ] nec;
b) [x] spnzurare;
c) [ ] strangulare;
d) [ ] sugrumare;
e) [ ] compresie toraco-abdominal.
138) Semnul Svenikov este caracteristic pentru:
a) [ ] spnzurare;
b) [x] nec;
c) [ ] strangulare;
d) [ ] sugrumare;
e) [ ] compresie toraco-abdominal.
139) Semnul Kruevski se stabilete in:
a) [ ] spnzurare;
b) [x] nec;
c) [ ] strangulare;
d) [ ] sugrumare;
e) [ ] compresie toraco-abdominal.
140) Hemoragiile difuze in picioruele muchilor sterno-cleido-mastoidieni in locul inseriei
pe clavicul i stern (semnul Walcher) se produc in:
20

a) [ ] nec;
b) [x] spnzurare;
c) [ ] strangulare;
d) [ ] compresie toraco-abdominal;
e) [ ] sugrumare.
141) Echimozele ovale i excoriaiile semilunare in sugrumare sunt:
a) [ ] semne de lupt i autoaprare;
b) [x] semne specifice;
c) [ ] leziuni accidentale;
d) [ ] modificri postmortale;
e) [ ] leziuni prin cdere.
142) Edemul carminat al plmanilor se intalnete in:
a) [ ] nec;
b) [ ] spnzurare;
c) [x] compresie toraco-abdominal;
d) [ ] aspiraia maselor vomitive;
e) [ ] sugrumare.
143) anul orizontal, continuu, cu adncime uniform este caracteristic pentru:
a) [ ] spnzurare;
b) [x] strangulare;
c) [ ] asfixie prin compresie;
d) [ ] lupt i autoaprare;
e) [ ] leziunile accidentale.
144) Obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine se refer la:
a) [ ] asfixii prin strangulare;
b) [x] asfixii prin obturare;
c) [ ] asfixii prin compresie;
d) [ ] accidente;
e) [ ] suicid.
145) Care din semnele morii prin compresie toraco-abdominal pot aprea postmortem?
a) [ ] petele Tardieu;
b) [x] masca echimotic;
c) [ ] edemul carminic al plmanilor;
d) [ ] petele Minakov;
e) [ ] edemul cerebral.
146) La moartea in ap se atribuie:
a) [ ] necul;
b) [x] hemoragiile intracerebrale difuze;
c) [ ] lezarea postmortem a corpului cu alicele brcilor cu motor;
d) [ ] lezarea postmortem a corpului de ctre raci i peti;
e) [ ] depistarea planctonului in sinusul osului sfenoidal.
147) Semnul Kruevski i petele Paltauf se ntlnesc in cazul morii:
a) [ ] in ap;
21

b) [x] prin nec;


c) [ ] prin spnzurare;
d) [ ] prin compresie toraco-abdominal;
e) [ ] prin sugrumare.
148) Procesul asfixic se soldeaz cu decesul in decurs de:
a) [ ] 1-2 minute;
b) [x] 5-6 minute;
c) [ ] 30 minute;
d) [ ] 10-15 minute;
e) [ ] 40-50 minute.
149) In nec pot fi depistate:
a) [ ] hemoragii sub endocard de form alungit;
b) [ ] hemoragii punctiforme in mucoasa bazinetelor renale;
c) [x] hemoragii punctiforme sub epicard;
d) [ ] hemoragii in mucoasa stomacului;
e) [x] hemoragii subpleurale pal-roii, fr limite certe.
150) Leziunile specifice pentru sugrumare sunt:
a) [x] echimoze ovale pe gat;
b) [ ] petele Tardieu;
c) [ ] proba Bokarius pozitiv;
d) [x] excoriaii semilunare pe gat;
e) [ ] venecongestia organelor interne.
151) Semnele specifice pentru spnzurare sunt:
a) [x] an de spnzurare oblic-orizontal;
b) [ ] semnul Kruevski;
c) [x] semnul Amusat;
d) [ ] masca echimotic;
e) [ ] semnul Svenikov.
152) In compresia toraco-abdominal pot fi depistate:
a) [ ] semnul Svenikov;
b) [x] edem pulmonar carminat;
c) [ ] semnul Amusat;
d) [x] masca echimotic;
e) [ ] poziia "boxerului in gard".
153) In strangularea cu laul se depisteaz urmtoarele semne:
a) [x] an de strangulare orizontal;
b) [ ] edem pulmonar carminat;
c) [ ] masca echimotic;
d) [ ] semnul Kruevski;
e) [x] fracturile cartilajelor laringiene.
154) Semne ale necului sunt:
a) [ ] hemoragii in mucoasa bazinetelor renale;
b) [x] semnul Svenikov;
22

c) [x] amprentele costale pe suprafeele postero-laterale ale pulmonilor;


d) [ ] masca echimotic;
e) [x] semnul Kruevski.
155) In favoarea vitalitii anului de spnzurare vor indica:
a) [x] embolia eritrocitar i lipidic a ganglionilor limfatici regionali;
b) [ ] direcie orizontal a anului;
c) [x] proba Bokarius pozitiv;
d) [ ] edem pulmonar carminat;
e) [ ] emfizem pulmonar acut.
156) In evoluia clinic a asfixiilor mecanice se deosebesc urmtoarele stadii:
a) [x] preasfixic;
b) [x] dispnee inspiratorie;
c) [x] dispnee expiratorie;
d) [ ] agonie;
e) [x] respiraie terminal.
157) Din semnele general asfixice externe fac parte:
a) [x] cianoza pronunat a feei;
b) [ ] masca echimotic;
c) [x] hemoragii subconjunctivale;
d) [x] lividiti cadaverice precoce i extinse;
e) [x] semne de defecare i ejaculare.
158) Din semnele generala asfixice interne fac parte:
a) [x] venecongestia organelor interne;
b) [x] sagnele fluid;
c) [ ] edem pulmonar carminat;
d) [x] petele Tardieu;
e) [ ] semnul Amusat.
159) Procesul evoluiei asfixiilor se caracterizeaz prin:
a) [x] scderea concentraiei oxigenului in esuturi;
b) [ ] dezvoltarea alcalozei tisulare;
c) [ ] dezvoltarea acidozei tisulare;
d) [x] acumularea bioxidului de carbon in esuturi;
e) [ ] formarea carboxihemoglobinei.
160) Tipurile asfixiilor mecanice:
a) [x] prin strangulare;
b) [x] prin comprimare;
c) [ ] spnzurare;
d) [x] prin obturare;
e) [ ] nec.
161) Particularitile anului de spnzurare sunt:
a) [ ] direcie orizontal;
b) [x] direcie oblic-orizontal;
c) [ ] continuu, adncime uniform;
23

d) [x] discontinuu, adncime neuniform;


e) [ ] culoare brun-cafenie.
162) Particularitile anului de strangulare cu laul:
a) [x] direcie orizontal;
b) [ ] direcie oblic-ascendent;
c) [x] continuu, adncime uniform;
d) [ ] discontinuu, adncime neuniform;
e) [ ] culoare galben-brun.
163) In asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte moi, leziunile se produc la nivelul:
a) [x] tegumentelor din jurul nasului i gurii;
b) [ ] cartilajelor laringiene;
c) [ ] epiglotei;
d) [x] mucoasei cavitii bucale i buzelor;
e) [ ] inelelor traheii.
164) Mecanismele de formare a mtii echimotice sunt:
a) [x] deplasarea mecanic a sngelui in sistemul venei cave superioare in rezultatul
compresiei toraco-abdominale;
b) [ ] diminuarea refluxului sanguin de la nivelul organelor toracelui i abdomenului;
c) [x] staza venoas in sistemul venei cave superioare din cauza stoprii funciei de aspiraie a
cutiei toracice;
d) [ ] leziunile multiple ale organelor interne;
e) [ ] fracturile coastelor i coloanei vertebrale.
165) La asfixiile mecanice prin obturare se refer:
a) [ ] compresiunea toraco-abdominal;
b) [x] sufocarea;
c) [x] obturarea cilor respiratorii cu lichide;
d) [ ] sugrumarea;
e) [x] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine.
166) Variantele poziionrii corpului in spnzurare sunt:
a) [x] atarnare;
b) [x] atarnare cu suport parial pe plante;
c) [x] ezand;
d) [ ] atipic;
e) [x] in genunchi.
167) Elementele anului de strangulare sunt:
a) [x] fundul;
b) [ ] hemoragii subcutanate la nivelul anului;
c) [x] marginile;
d) [x] bureletul;
e) [ ] semnul Amusat.
168) Tipurile de baz ale necului sunt:
a) [x] aspirativ;
b) [x] spastic;
24

c) [ ] adevrat;
d) [x] mixt;
e) [x] reflector.
169) Diagnosticul cert al necului se bazeaz pe depistarea planctonului in:
a) [ ] esutul pulmonar;
b) [x] lichidul sinusului sfenoidal;
c) [x] rinichi;
d) [x] mduva osoas a oaselor tubulare mari;
e) [x] sngele din cavitile cordului.
170) Localizarea laului pe gat poate fi:
a) [ ] joas;
b) [x] atipic;
c) [ ] nalt;
d) [x] tipic;
e) [ ] liber.
171) Materialul de confecionare a laului poate fi:
a) [x] moale;
b) [ ] unic;
c) [x] dur;
d) [x] semidur;
e) [ ] multiplu.
172) Mecanismul survenirii morii in spnzurare se explic prin:
a) [x] comprimarea vaselor magistrale ale gatului;
b) [ ] tromboembolie;
c) [ ] redistribuirea sngelui in circuitul mic;
d) [x] comprimarea nervului vag i laringian superior;
e) [ ] rupturi ale intimei arterelor carotide.
173) In cadrul examinrii organelor gatului, in caz de spnzurare se depisteaz:
a) [x] rupturi transversale ale intimei arterelor carotide comune;
b) [ ] fracturile inelelor traheii;
c) [x] hemoragii in sinusul carotidian;
d) [x] fracturi ale osului hioid;
e) [x] hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidian.
174) Mecanismele survenirii morii in compresia toraco-abdominal sunt:
a) [ ] sufocarea;
b) [x] leziunile mecanice grave;
c) [ ] embolia gazoas;
d) [x] asfixic;
e) [ ] lipsa oxigenului in aerul inspirat.
175) In caz de nec, pentru examenul de laborator se expediaz:
a) [x] lichidul din sinusul osului sfenoidal;
b) [x] mostre de lichid din bazinul cu ap;
c) [ ] mostre de pr;
25

d) [x] rinichi;
e) [x] mduva osoas din oasele tubulare mari.
176) La semnele general asfixice nu se atribuie:
a) [ ] petele Tardieu;
b) [ ] sngele fluid;
c) [x] petele Fabrikantov;
d) [x] petele Vinevski;
e) [x] petele Rasskazov-Lukomski.
177) La semnele reteniei cadavrului in ap se atribuie:
a) [ ] spum albicioas stabil in cile respiratorii;
b) [ ] prezena planctonului in mduva osoas;
c) [x] hainele umede;
d) [x] macerarea tegumentelor;
e) [ ] emfizemul pulmonar hiperhidric.
178) La asfixiile mecanice prin strangulare se refer:
a) [x] spnzurarea;
b) [ ] necul;
c) [x] strangularea;
d) [ ] compresiunea toraco-abdominal;
e) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corp strin.
179) Spnzurarea poate avea loc in:
a) [x] la;
b) [ ] doar la comprimarea suprafeei posterioare a capului;
c) [x] intre scndurile gardului;
d) [x] intre ramurile copacilor;
e) [ ] comprimarea cutiei toracice.
180) anul de strangulare se poate forma in compresiunea gatului cu:
a) [x] laul;
b) [ ] marginile;
c) [ ] obiecte contondente dure;
d) [x] elementele hainelor (guler, fular);
e) [ ] obiecte ascuite.
181) In spnzurare, bureletul cutanat se produce in cazul:
a) [ ] anului unic;
b) [x] anului dublu;
c) [x] anului triplu;
d) [x] anului multiplu;
e) [ ] compresiei cu obiect contondent de form alungit.
182) La descrierea anului de strangulare este necesar de indicat:
a) [x] direcia;
b) [x] limea;
c) [x] adncimea;
d) [x] culoarea;
26

e) [ ] fracturile cartilajului tiroid.


183) anul de strangulare poate fi confundat cu:
a) [ ] defectele produse de insecte postmortem;
b) [x] benzile produse prin compresia gulerului hainei;
c) [ ] modificrile cadaverice tardive;
d) [x] cutele tegumentare naturale;
e) [ ] semne de lupt i autoaprare.
184) Ca rezultat al lovirii prilor corpului de obiectele nconjurtoare in spnzurare, se pot
produce:
a) [ ] rupturi renale;
b) [x] echimoze;
c) [x] plgi contuze;
d) [ ] fracturi ale vertebrelor toracale;
e) [x] excoriaii.
185) In strangulare, laul se strnge in jurul gatului sub aciunea:
a) [ ] greutii pariale a corpului;
b) [x] minilor proprii;
c) [ ] greutii ntregului corp;
d) [x] forei exterioare;
e) [ ] spontan.
186) anul de spnzurare se deosebete de anul de strangulare prin:
a) [x] direcie oblic-ascendent;
b) [x] adncime neuniform;
c) [ ] culoare;
d) [ ] lime;
e) [ ] pergamentare.
187) In strangularea cu laul pot fi depistate urmtoarele semne de lupt i autoaprare:
a) [x] excoriaii pe mini;
b) [ ] hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidieni;
c) [x] excoriaii i echimoze pe torace;
d) [x] echimoze pe fa;
e) [ ] edem carminat pulmonar.
188) Asfixia prin compresie toraco-abdominal survine ca rezultat al:
a) [x] comprimrii toracelui de ctre caroseria unui autocamion rsturnat;
b) [x] comprimrii toracelui i abdomenului de ctre un bloc de beton armat;
c) [ ] cderii pe cap a unui bloc de beton armat;
d) [ ] comprimrii indelungate a membrelor inferioare;
e) [x] comprimrii toracelui i abdomenului de ctre un copac tiat.
189) In sufocare cu obiecte moi se depisteaz:
a) [ ] masca echimotic;
b) [x] excoriaii pe mucoasa buzelor;
c) [x] prezena penelor, firelor de ae in orificiile nazale, laringe, traheie;
d) [ ] fractura osului hioid;
27

e) [x] echimoze pe tegumentele din jurul orificiilor bucal i nazale.


190) Moartea prin obturarea lumenului cilor respiratorii se poate instala in rezultatul:
a) [x] ptrunderii in laringe a obiectelor eterogene-compacte;
b) [ ] compresiei toracelui;
c) [x] nchiderii lumenului traheii cu chiaguri sanguine;
d) [ ] spnzurrii;
e) [x] umplerii traheii i broniilor cu substane pulverulente.
191) In asfixia prin obturarea cilor respiratorii cu obiecte compacte se depisteaz:
a) [ ] nisip;
b) [x] fragmente din proteze dentare;
c) [x] clu;
d) [x] fragmente de alimente nemasticate;
e) [ ] fin.
192) In asfixiile prin obturarea cilor respiratorii la copii cu substane pulverulente se
depisteaz:
a) [ ] monede;
b) [x] nisip;
c) [x] fin;
d) [x] gru;
e) [ ] nasturi.
193) necul poate fi:
a) [ ] drept cauz a morii patologice;
b) [x] suicid;
c) [x] accident;
d) [ ] drept cauz a morii subite;
e) [x] homicid.
194) Asfixia prin compresia toraco-abdominal poate fi:
a) [x] homicid;
b) [ ] drept cauz a morii subite;
c) [x] accident;
d) [x] suicid;
e) [ ] drept cauz a morii patologice.
195) Asfixia prin spnzurare poate fi:
a) [ ] drept cauz a morii patologice;
b) [x] accident;
c) [x] suicid;
d) [ ] drept cauz a morii subite;
e) [x] homicid.
196) Planctonul poate avea urmtoarele varieti:
a) [x] pseudoplancton;
b) [x] fitoplancton;
c) [ ] sub aspectul unor raci mici;
d) [x] zooplancton;
28

e) [ ] sub aspectul resturilor de plante.


197) La modificrile postmortem ale cadavrelor extrase din ap se atribuie:
a) [ ] amprentele costale pe suprafeele postero-laterale ale pulmonilor;
b) [x] leziunile produse de raci i peti;
c) [x] leziunile produse in timpul cutrii i extragerii cadavrului din ap;
d) [x] leziunile produse de psri acvatice;
e) [ ] prezena planctonului in sinusul osului sfenoidal.
198) Este oare posibil efectuarea expertizei fr prezentarea ordonanei anchetatorului?
a) [ ] este posibil in majoritatea expertizelor;
b) [x] nu este posibil;
c) [ ] este posibil doar ca excepie;
d) [ ] ordonana va fi prezentat dup efectuarea expertizei;
e) [ ] este posibil cu acordul directorului Centrului de Medicin Legal.
199) Msurile care pot fi aplicate pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor
anchetei preliminare sunt:
a) [ ] amend;
b) [ ] disciplinare;
c) [ ] administrative;
d) [x] penale;
e) [ ] mustrare.
200) Medicul legist prezint concluziile din numele:
a) [x] su;
b) [ ] Centrului de Medicin Legal;
c) [ ] Seciei tanatologie;
d) [ ] Laboratorului;
e) [ ] Ministerului Sntii.
201) Pentru concluziile prezentate, medicul legist poart rspundere:
a) [ ] colectiv;
b) [x] personal;
c) [ ] nu poart rspundere;
d) [ ] material;
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte.
202) Indicai dac anchetatorul este obligat s asiste la efectuarea expertizei:
a) [ ] este obligat;
b) [ ] nu este obligat;
c) [x] are dreptul;
d) [ ] in funcie de caz;
e) [ ] la propunerea medicului legist.
203) Medicul legist are dreptul:
a) [x] s fac cunotin cu dosarul penal;
b) [ ] a interoga martorii;
c) [x] s participe, cu autorizarea anchetatorului, la aciuni de anchet penal;
d) [ ] s soluioneze intrebarea referitor la culpabilitatea persoanei suspecte;
29

e) [x] s fac demers in vederea solicitrii unor materiale suplimentare.


204) Obligaiunile medicului legist sunt:
a) [ ] consultarea persoanelor pe diverse probleme;
b) [x] de a formula concluzii argumentate i obiective conform ntrebrilor expuse;
c) [x] de a pstra taina anchetei preliminare;
d) [x] de a se prezenta la solicitarea anchetatorului, procurorului, judectorului;
e) [ ] de a efectua cercetri tiinifice.
205) Drept obiectele ale expertizei medico-legale pot fi:
a) [x] persoanele vii;
b) [ ] literatura special pe medicina legal;
c) [x] corpurile delicte;
d) [ ] locul depistrii cadavrului;
e) [x] cadavrele.
206) Exist urmtoarele feluri de expertiz:
a) [x] primar;
b) [x] suplimentar;
c) [x] in comisie;
d) [ ] exhumare;
e) [x] complex.
207) Partea descriptiv a raportului de expertiz este semnat de:
a) [ ] anchetatorul care a numit efectuarea expertizei;
b) [x] medicul legist titular;
c) [x] medicul legist delegat;
d) [ ] martorii oculari;
e) [ ] personalul cu studii medicale medii.
208) Schema general de efectuare a expertizei medico-legale include urmtoarele etape:
a) [x] studierea ordonanei anchetatorului;
b) [ ] aprecierea calitii materialelor prezentate;
c) [x] cercetarea obiectului expertizei;
d) [x] analiza tuturor investigaiilor efectuate;
e) [x] elaborarea concluziilor expertale.
209) Concluziile medico-legale necesit a fi:
a) [x] depline;
b) [ ] bazate pe literatura tiinific;
c) [x] obiective;
d) [ ] bazate pe experiena medicului legist;
e) [x] argumentate.
210) Tipurile de materiale ilustrative anexate la raportul de expertiz medico-legal pot fi:
a) [x] desene-scheme;
b) [x] fotografii;
c) [ ] corpuri delicte - obiectul vulnerant;
d) [x] cliee radiologice;
e) [ ] haine cu defecte de stof.
30

211) Aciunile de anchet la care poate participa medicul legist sunt:


a) [x] cercetarea locului faptei;
b) [ ] examinarea persoanei suspecte;
c) [x] efectuarea experimentului de anchet;
d) [x] cercetarea cadavrului la faa locului;
e) [ ] expertiza nvinuitului.
212) Neglijena reprezint:
a) [ ] practicarea medicinii de ctre o persoan fr studii medicale;
b) [x] neindeplinirea atribuiilor de serviciu;
c) [ ] abatere neintenionat a medicului;
d) [ ] aciuni i cuvinte nechibzuite ale medicilor;
e) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni consecinele traumei.
213) Eroarea medical este:
a) [ ] contravenie civil;
b) [ ] infraciune medical;
c) [ ] contravenie administrativ;
d) [x] abatere neintenionat a medicului;
e) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu.
214) Practicarea ilegal a medicinii este:
a) [ ] abatere neintenionat a medicului;
b) [x] practicarea medicinii de ctre o persoan fr studii medicale;
c) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu;
d) [ ] contravenie civil;
e) [ ] contravenie administrativ.
215) Iatrogenia reprezint:
a) [ ] abatere neintenionat a medicului;
b) [x] aciuni i cuvinte nechibzuite ale medicilor;
c) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu;
d) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni consecinele traumei;
e) [ ] infraciune medical.
216) Cauze ale erorii diagnostice pot fi cele indicate, cu excepia:
a) [ ] maladiile concomitente;
b) [ ] evoluia atipic a maladiei;
c) [ ] subestimarea datelor de laborator;
d) [x] ngrijirea insuficient a pacientului;
e) [ ] examinarea incomplet a pacientului.
217) In cazul expertizelor infraciunilor medicale, comisia de medici legiti soluioneaz
toate ntrebrile, cu excepia:
a) [ ] corectitudinea efecturii tratamentului;
b) [ ] corectitudinea stabilirii diagnosticului;
c) [ ] cauza decesului;
d) [x] vina medicului in survenirea decesului;
e) [ ] existena legturii de cauzalitate dintre tratamentul efectuat i decesul bolnavului.
31

218) Avortul se consider ilegal in cazul efecturii lui in:


a) [ ] secia chirurgical;
b) [ ] ambulator;
c) [x] la domiciliul medicului;
d) [ ] secia ginecologic;
e) [ ] punctul medical.
219) Medicul este pasibil penal in cazul:
a) [ ] erorii medicale;
b) [ ] accidentului medical;
c) [x] neacordarea ajutorului medical bolnavului;
d) [ ] iatrogenie;
e) [ ] eroare de diagnostic condiionat de caracterul atipic al maladiei.
220) Problema culpabilitii medicului este soluionat de ctre:
a) [ ] Ministerul Sntii;
b) [ ] medicul-ef al staionarului;
c) [x] judecata;
d) [ ] comisia de medici legiti;
e) [ ] primria.
221) Pentru neacordarea ajutorului fr motive ntemeiate pasibil penal este:
a) [x] asistenta medical;
b) [x] medicul;
c) [x] felcerul;
d) [x] moaa;
e) [ ] infirmiera.
222) Necropsia cadavrelor persoanelor de sex feminin, decedate in rezultatul avortului
criminal ncepe cu efectuarea probei:
a) [ ] la pneumotorace;
b) [x] la embolia gazoaz;
c) [ ] Bokarius;
d) [ ] Goppe-Zeiler;
e) [ ] Docimaziei hidrostatice pulmonare.
223) Expertiza medico-legal in baza documentelor dosarelor penale se dispune de ctre:
a) [ ] avocat;
b) [x] anchetator;
c) [x] judecat;
d) [ ] directorul Centrului de Medicin Legal;
e) [ ] la propunerea rudelor.
224) Pasibile de pedeaps penal sunt urmtoarele deficiene profesionale medicale:
a) [ ] eroarea medical;
b) [x] avortul criminal;
c) [ ] iatrogenia;
d) [x] neglijena;
e) [ ] accidentul medical.
32

225) Cauzele accidentului medical sunt:


a) [ ] ignorana;
b) [ ] practicarea ilegal a medicinii;
c) [ ] neglijena;
d) [x] evoluia atipic a maladiei;
e) [x] particularitile individuale ale organismului.
226) Expertiza cazurilor deficienelor i infraciunilor medicale se efectueaz in comisie, cu
concursul:
a) [ ] judectorului;
b) [x] directorului Centrului de Medicin Legal;
c) [x] medicului consultant;
d) [ ] anchetatorului procuraturii;
e) [x] medicului legist.
227) Medicul este pasibil penal pentru neacordarea ajutorului medical in urmtoarele cazuri:
a) [x] motivare prin lipsa instrumentarului necesar;
b) [ ] boala medicului solicitat;
c) [x] refuzul de a examina pacientul din alt sector;
d) [x] refuzul terapeutului de a trata un pacient chirurgical;
e) [ ] tratarea unui bolnav mai grav in momentul solicitrii.
228) In cazurile deficienelor i infraciunilor medicale, comisia de medici legiti
soluioneaz urmtoarele ntrebri:
a) [x] corectitudinea efecturii tratamentului;
b) [ ] culpabilitatea medicului in sfritul nefavorabil al cazului;
c) [x] cauza decesului;
d) [x] corectitudinea stabilirii diagnosticului;
e) [ ] care medici consultani sunt pasibili pentru decesul pacientului.
229) Activitatea medicului legist este reglamentat de urmtoarele documente:
a) [x] codul de procedur penal al RM;
b) [ ] codul penal al RM;
c) [x] legea ocrotirii sntii;
d) [ ] codul de procedur civil;
e) [ ] decizia instanei judectoreti.
230) La efectuarea expertizei, medicul legist semneaz preintampinarea despre rspundere
penal pentru:
a) [x] refuzul efecturii expertizei;
b) [ ] atitudine neglijent fa de obligaiile sale;
c) [ ] concluzii care depesc competena expertizei medico-legale;
d) [x] prezentarea premeditat a unor concluzii false;
e) [ ] efectuare necalitativ a expertizei.
231) Dup cercetarea cadavrului la faa locului medicul poate rspunde anchetatorului la
toate intrebrile enumrate mai jos, cu excepia:
a) [ ] care este vechimea aproximativ a decesului?
b) [ ] care este cauza probabil a decesului?
33

c) [ ] sunt la faa locului urme asemntoare cu sangele sau alte lichide biologice?
d) [x] care este grupa sanguin a cadavrului?
e) [ ] ce leziuni corporale sunt pe cadavru?
232) La cadavrul, cercetat la faa locului, s-au depistat lividiti cadaverice roii-aprinse, care
la digitopresiune dispar i reapar imediat. Care este cauza probabil a morii i stadiul de
evoluie al lividitilor cadaverice?
a) [ ] intoxicaie cu acid azotic, stadiul de staz;
b) [ ] intoxicaie cu CO, stadiul de staz;
c) [ ] intoxicaie cu acid azotic, stadiul de imbibiie;
d) [ ] intoxicaie cu CO, stadiul de imbibiie;
e) [x] intoxicaie cu CO, stadiul de hipostaz.
233) Lividitile cadaverice au o nuan gri-cafenie in moartea prin:
a) [ ] intoxicaie cu etanol;
b) [ ] nec;
c) [ ] intoxicaie cu CO;
d) [ ] spnzurare;
e) [x] intoxicaie cu nitrii.
234) Generalizarea definitiv a rigiditii cadaverice survine la:
a) [ ] 12 ore;
b) [x] 24 ore;
c) [ ] 36 ore;
d) [ ] 48 ore;
e) [ ] 72 ore.
235) In cazul cercetrii cadavrului la faa locului, profunzimea canalului de rnire se
concretizeaz in?
a) [ ] faza static;
b) [ ] faza dinamic;
c) [ ] experimentul de anchet;
d) [ ] toate cele enumrate;
e) [x] nici una din ele.
236) In cazul cercetrii cadavrului la faa locului, corpurile delicte se preleveaz?
a) [ ] in faza static;
b) [x] in faza dinamic;
c) [ ] la cercetarea suplimentar (la faa locului);
d) [ ] in toate cele enumrate;
e) [ ] in nici una din ele.
237) Cine ntocmete procesul verbal de cercetare la faa locului?
a) [ ] expertul medico-legal;
b) [x] anchetatorul procuraturii;
c) [ ] expertul criminalist;
d) [ ] colaboratorii poliiei;
e) [ ] poliia criminal.
238) Medicul legist in timpul cercetrii cadavrului la faa locului efectueaz toate aciunile,
34

cu excepia:
a) [ ] constatarea decesului;
b) [ ] descrierea hainelor i starea lor;
c) [ ] descrierea modificrilor cadaverice i gradului de evoluie;
d) [x] concretizarea profunzimii canalului de rnire;
e) [ ] particularitile i leziunile prilor anatomice ale corpului.
239) In timpul cercetrii cadavrului la faa locului, pentru estimarea vechimii morii, care
preparat medical introduce medicul legist in camera anterioar a ochilor cadavrului?
a) [x] pilocarpin;
b) [ ] adrenalin;
c) [ ] cofein;
d) [ ] lobelin;
e) [ ] camfor.
240) In procesul de cercetare a cadavrului la faa locului pot fi implicai toi specialitii, cu
excepia:
a) [ ] pediatrul;
b) [ ] chirurgul;
c) [ ] ginecologul;
d) [ ] igienistul;
e) [x] farmacistul.
241) Reacia idiomuscular se produce in muchii scheletali ai cadavrului, in condiii de
temperatur a camerei:
a) [x] in limitele a 6-9 ore dup deces;
b) [ ] dup 24 ore;
c) [ ] dup a 2-a zi;
d) [ ] la a 3-a zi;
e) [ ] dup o sptmn de la deces.
242) Determinarea temperaturii corpului cadavrului in fosa axilar:
a) [x] are importan pentru estimarea probabil a vechimii morii;
b) [ ] ajut la constatarea cauzei morii;
c) [ ] nu are importan practic;
d) [ ] stabilete condiiile de aflare a cadavrului;
e) [ ] are importan pentru stabilirea schimbrii poziiei corpului.
243) Subdezvoltarea esutului celulo-adipos subcutanat la cadavre:
a) [x] condiioneaz rcirea cadaveric;
b) [ ] nu are influen asupra rcirii cadavrului;
c) [ ] reine rcirea cadaveric;
d) [ ] accelereaz instalarea rigiditii cadaverice;
e) [ ] ncetinete evoluia lividitilor cadaverice.
244) Cercetarea locului faptei i a cadavrului la faa locului constituie:
a) [ ] o expertiz;
b) [x] o cercetare de anchet primar;
c) [ ] o examinare;
35

d) [ ] un experiment de anchet;
e) [ ] o constatare.
245) Perioada clinic a morii poate dura:
a) [ ] 30 minute;
b) [x] 5-7 minute;
c) [ ] pan la o or;
d) [ ] pan la 2 ore;
e) [ ] 3 ore.
246) Examinarea cadavrului la faa locului se efectueaz cu concursul:
a) [x] medicului legist titular;
b) [ ] farmacistului;
c) [ ] personalului cu studii medicale medii;
d) [x] medicului legist delegat;
e) [ ] stomatologului.
247) Medicul legist exercit funcia la faa locului in baza:
a) [ ] propriei iniiative;
b) [x] indicaiilor anchetatorului;
c) [ ] cererii rudelor decedatului;
d) [ ] cererii colaboratorului poliiei criminale;
e) [x] indicaiilor procurorului.
248) La faa locului, medicul legist este obligat de a:
a) [ ] ntocmi procesul verbal de cercetare a locului faptei;
b) [x] ajuta anchetatorul in depistarea i prelevarea corpurilor delicte;
c) [x] ajuta anchetatorul in descrierea cadavrului;
d) [ ] transporta cadavrul in secia tanatologic;
e) [x] consulta anchetatorul la examinarea cadavrului i expertizarea lui ulterioar.
249) In lipsa semnelor certe ale morii, la faa locului, medicul legist este obligat de a:
a) [x] solicita ambulana;
b) [ ] preleva corpurile delicte;
c) [ ] descrie locul faptei;
d) [ ] solicita martorii asisteni;
e) [x] efectua msurile de reanimare.
250) Fazele cercetrii cadavrului la faa locului sunt:
a) [ ] repetat.
b) [ ] definitiv;
c) [x] dinamic;
d) [ ] intermediar;
e) [x] static;
251) Semnele de constatare a decesului sunt:
a) [x] probabile;
b) [ ] precoce;
c) [x] certe;
d) [ ] tardive;
36

e) [ ] negative.
252) Semnele certe de stabilire ale morii la faa locului sunt:
a) [x] semnul Beloglazov;
b) [ ] lipsa respiraiei;
c) [ ] lipsa cunotinei;
d) [x] lividitile cadaverice;
e) [x] fenomenele cadaverice tardive.
253) Metodele de baz de stabilire a vechimii morii la faa locului sunt:
a) [x] termometria cadavrului;
b) [ ] cercetarea enzimelor organelor interne;
c) [x] determinarea excitrii electrice a muchilor;
d) [x] cercetarea lividitilor cadaverice;
e) [ ] cercetarea biochimic a sngelui.
254) In favoarea modificrii locului iniial de aflare a cadavrului i poziiei lui vor indica:
a) [x] semne de tarare pe haine i corp;
b) [ ] prezena sngelui pe haine;
c) [x] necorespunderea localizrii fenomenelor cadaverice precoce poziiei cadavrului;
d) [ ] prezena sngelui pe tegumentele cadavrului;
e) [ ] tegumente cu aspect de "piele de gsc".
255) Sarcinile de baz ale medicului legist la examinarea cadavrului la faa locului sunt:
a) [x] constatarea decesului;
b) [x] descrierea cadavrului;
c) [ ] dezbrcarea complet a cadavrului;
d) [x] depistarea i prelevarea corpurilor delicte;
e) [ ] transportarea cadavrului in secia tanatologic.
256) La examinarea cadavrului la faa locului particip:
a) [x] anchetatorul;
b) [x] medicul legist;
c) [x] martorii asisteni;
d) [ ] martorii oculari;
e) [x] expertul criminalist.
257) Care sunt msurile efectuate de medicul legist la faa locului in faza static?
a) [ ] cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) [x] descrierea poziiei i atitudinii cadavrului;
c) [ ] ntocmirea procesului verbal de examinare a locului faptei;
d) [x] ntocmirea schemei locului faptei;
e) [ ] prelevarea corpurilor delicte.
258) Care sunt msurile efectuate de medicul legist la faa locului in faza dinamic?
a) [x] descrierea leziunilor corporale;
b) [x] cercetarea fenomenelor cadaverice;
c) [x] prelevarea corpurilor delicte;
d) [ ] descrierea poziiei i atitudinii cadavrului;
e) [x] descrierea lojei cadavrului.
37

259) Care documente se ntocmesc la examinarea cadavrului la faa locului?


a) [x] procesul verbal de examinare a locului faptei;
b) [ ] raport de examinare a cadavrului;
c) [x] solicitare de examinare medico-legal a cadavrului;
d) [ ] certificat medical de deces;
e) [ ] concluzie consultativ pentru medicul de sector.
260) La examinarea cadavrelor persoanelor necunoscute la faa locului, medicul legist este
obligat a:
a) [x] descrie deplin hainele;
b) [ ] efectua dactiloscopia;
c) [x] stabili vrsta aproximativ dup exterior;
d) [x] stabili sexul decedatului;
e) [x] stabili constituia.
261) Motivele examinrii cadavrului la faa locului sunt:
a) [x] moartea violent;
b) [ ] maladie oncologic la vrsta senil;
c) [x] suspecie de avort criminal;
d) [x] deces in secia de internare cu diagnosticul nestabilit;
e) [x] depistarea cadavrului unui nou-nscut neidentificat.
262) In cazul examinrii cadavrului la faa locului se permite:
a) [x] fotografierea cadavrului;
b) [ ] dezbrcarea i deschiderea unor caviti ale cadavrului;
c) [x] micarea cadavrului;
d) [x] ntocmirea schemelor, desenelor;
e) [x] prelevarea corpurilor delicte.
263) In cadrul examinrii cadavrului la faa locului petele de snge pot fi depistate pe:
a) [x] hainele cadavrului;
b) [x] corpurile delicte;
c) [x] tegumentele cadavrului;
d) [ ] ap;
e) [x] sol.
264) Pentru depistarea petelor de snge, la faa locului pot fi examinai:
a) [x] victima;
b) [x] persoana suspect;
c) [ ] martorii oculari;
d) [ ] martorii asisteni;
e) [x] inculpatul.
265) In cazurile de precipitare, la faa locului, examenului extern vor fi supuse:
a) [x] cadavrul i hainele sale;
b) [x] locul depistrii cadavrului;
c) [x] petele de snge in locul cderii corpului;
d) [x] obiectele proeminente pe traiectoria cderii corpului;
e) [ ] obiectele personale ale rudelor victimei.
38

266) La cercetarea locului accidentului rutier (locul faptei) pot fi depistate:


a) [x] desenul benzii de rulare ale pneurilor;
b) [ ] amprente ale farurilor;
c) [x] fragmente din hainele victimei (cciul, nasturi, batiste etc.);
d) [ ] amprente ale prilor proeminente inferioare ale automobilului;
e) [x] semne ale benzii de frnare.
267) In cazul ciocnirii automobilului cu pietonul i traversrii ulterioare cu roile, pe hainele
victimei pot fi depistate:
a) [x] urme din vopseaua automobilului;
b) [x] fragmente ale sticlei farurilor;
c) [x] rupturi ale hainelor cu pete de snge;
d) [ ] amprente ale prilor proeminente inferioare ale automobilului;
e) [x] desenul benzii de rulare a automobilului.
268) La examinarea locului faptei, in caz de leziuni prin arme de foc, pe cadavru pot fi
depistate:
a) [x] factori suplimentari ai tragerii;
b) [x] bura (buza);
c) [ ] proba Bokarius pozitiv;
d) [x] fenomenul Vinogradov;
e) [x] tubul de cartu.
269) Pe cadavrul victimei decedate in rezultatul incendiului, la faa locului pot fi depistate:
a) [x] arsuri vitale;
b) [ ] spum dens, perlat, stabil in jurul gurii i nasului;
c) [x] arsuri termice ale mucoasei cavitii bucale;
d) [x] lividiti cadaverice roii-aprinse;
e) [x] arsuri ale firelor de pr.
270) In cazul decesului in rezultatul spnzurrii, la faa locului in procesul verbal este
necesar de indicat:
a) [x] localizarea laului;
b) [ ] rezultatul probei Bokarius;
c) [x] localizarea nodului;
d) [x] materialul laului;
e) [ ] prezena semnului Amusat.
271) Urma de snge, produs prin cderea picturii pe o suprafa orizontal, este:
a) [ ] prelingere;
b) [ ] frotiu;
c) [x] pat;
d) [ ] terstur;
e) [ ] amprent.
272) Depistarea elementelor figurate ale sngelui se stabilete in baza:
a) [x] metodei morfologice;
b) [ ] investigaiei histo-chimice;
c) [ ] analizei spectrale;
39

d) [ ] reaciei de precipitare;
e) [ ] metodei de absorbie-eluie.
273) Depistarea creatininei denot prezena:
a) [ ] transpiraiei;
b) [ ] spermei;
c) [ ] salivei;
d) [x] urinei;
e) [ ] sngelui.
274) Depistarea serinei denot prezena:
a) [x] transpiraiei;
b) [ ] salivei;
c) [ ] spermei;
d) [ ] urinei;
e) [ ] sngelui.
275) Sngele de pe zpad se preleveaz:
a) [ ] in epruvet;
b) [x] pe tifon;
c) [ ] pe cutia Petri;
d) [ ] pe vat;
e) [ ] pe hrtie.
276) Sngele de pe perete se recolteaz:
a) [ ] pe tifon;
b) [ ] in eprubet;
c) [ ] pe vat;
d) [x] se rade pe hrtie curat;
e) [ ] pe cutia Petri.
277) Ce urme se produc la cderea sngelui in cantiti mari pe o suprafa neabsorbant?
a) [ ] pete;
b) [ ] mprocturi;
c) [ ] tersturi;
d) [ ] prelingeri;
e) [x] bltoace.
278) Care obiecte se refer la corpurile delicte de origine biologic?
a) [ ] medicamentele;
b) [ ] toxicele;
c) [x] sperma;
d) [ ] glontele;
e) [ ] banii.
279) Fiecare medic trebuie s poat face totul, cu excepia:
a) [ ] a ajuta anchetatorul in depistarea, recoltarea i ambalarea corpurilor delicte;
b) [ ] a descrie la faa locului mpreun cu anchetatorul urmele de snge, sperm, pr etc.;
c) [x] a efectua examinarea medico-legal a corpurilor delicte;
d) [ ] a ajuta anchetatorul la formularea ntrebrilor necesare pentru soluionare in cadrul
40

examinrii corpurilor delicte;


e) [ ] a efectua la faa locului diagnosticul probabil al urmelor de sange.
280) Pictura czut pe un plan oblic-vertical va forma:
a) [ ] pat;
b) [ ] mprocturi;
c) [ ] terstur;
d) [x] prelingeri;
e) [ ] bltoace.
281) Sngele de la cadavru se preleveaz:
a) [x] in eprubet;
b) [ ] pe cutia Petri;
c) [ ] pe lama de sticl;
d) [ ] pe tampon de vat;
e) [ ] prin toate metodele sus-indicate.
282) Metoda de diagnosticare probabil a urmelor de snge este:
a) [ ] metoda morfologic;
b) [ ] examenul spectral;
c) [x] proba cu ap oxigenat;
d) [ ] metoda de adsorbie-eluie;
e) [ ] reacia de precipitare.
283) Depistarea ptialinei denot prezena:
a) [ ] transpiraiei;
b) [ ] spermei;
c) [ ] urinei;
d) [x] salivei;
e) [ ] sngelui.
284) Care sunt investigaiile prin care se depisteaz prezena sngelui in pat?
a) [ ] reacia de imunofluorescen;
b) [x] reacia cristalografic;
c) [x] examinare morfologic;
d) [x] analiza spectral;
e) [ ] reacia de izohemaglutinare.
285) La cercetarea petelor suspecte de sperm se soluioneaz ntrebrile:
a) [x] diagnosticul pozitiv de sperm;
b) [ ] raportul procentual al spermatozoizilor viabili;
c) [x] apartenena de grup a spermei;
d) [ ] capacitatea de procreare;
e) [x] apartenena de specie a spermei.
286) Care sunt semnele caracteristice firului de pr uman ?
a) [ ] cuticula cu solzi romboizi mari;
b) [ ] medulara lat;
c) [ ] corticala ngust;
d) [x] medulara ngust;
41

e) [x] corticala lat.


287) La cercetarea petei de snge pe hain, se soluioneaz ntrebrile:
a) [x] diagnosticul pozitiv al petelor de snge;
b) [x] apartenena de specie a sngelui;
c) [x] apartenena de grup a sngelui;
d) [x] stabilirea locului de provenien a sngelui;
e) [ ] stabilirea volumului total al hemoragiei.
288) Apartenena de specie a sngelui se determin in baza:
a) [x] reacia de precipitare;
b) [x] reacia de imunoelectroprecipitare;
c) [ ] reacia de aglutinare combinat;
d) [x] reacia de electroprecipitare in agar;
e) [ ] metoda de extracie.
289) Diagnosticul pozitiv al petelor de sperm se efectueaz in baza:
a) [x] spectrografiei in emisie;
b) [ ] reaciei de microcristalizare;
c) [x] cromatografiei;
d) [x] examenului morfologic;
e) [x] eletroforezei.
290) La descrierea petelor de snge se indic:
a) [x] forma;
b) [x] dimensiunile;
c) [ ] densitatea;
d) [x] culoarea;
e) [ ] grupa sanguin.
291) Urmele de snge sunt:
a) [x] bltoac;
b) [x] pat;
c) [x] mprocturi;
d) [x] prelingere;
e) [ ] echimoz.
292) La faa locului, prul se preleveaz cu:
a) [ ] corangul;
b) [x] penset cu branele de cauciuc,
c) [ ] penset cu branele metalice;
d) [x] degetele;
e) [ ] bisturiul.
293) Tipurile de examinare a prului sunt:
a) [x] morfologic;
b) [ ] metoda amprentelor colorate;
c) [ ] traseologic;
d) [x] serologic;
e) [ ] roentgenologic.
42

294) In rezultatul examinrii prului pot fi stabilite:


a) [x] apartenena unei persoane concrete;
b) [x] proveniena regional;
c) [x] proveniena de sex;
d) [ ] vechimea lezrii prului;
e) [x] prelucrarea chimic a prului.
295) In rezultatul cderii petelor de snge pe o suprafa orizontal se pot forma:
a) [x] pete cu contururi regulate;
b) [ ] tersturi;
c) [x] bltoace;
d) [x] pete cu margini zimate, cu stropi in jur;
e) [ ] amprente.
296) Firul de pr const din:
a) [ ] stratul pigmentar;
b) [x] stratul extern - cuticula;
c) [x] substan cortical;
d) [ ] stratul cornos;
e) [x] canalul medular - medula.
297) Aciunii presiunii nalte organismul uman este supus in:
a) [ ] condiii de altitudine nalt;
b) [ ] zbor la nlimi mari;
c) [x] submersii la adncimi mari;
d) [ ] spaiu nchis;
e) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului.
298) Aciunii presiunii joase organismul uman este supus in:
a) [x] condiii de altitudine nalt;
b) [ ] lucrri subacvatice la adncimi mari;
c) [ ] spaiu nchis;
d) [ ] fantani adnci;
e) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului.
299) Boala chesonierilor se dezvolt la:
a) [ ] trecerea brusc de la presiune joas la presiune normal;
b) [x] trecerea brusc de la presiune nalt la normal;
c) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului;
d) [ ] condiii de altitudine nalt;
e) [ ] spaiu nchis.
300) In barotraum se produc urmtoarele leziuni:
a) [x] rupturi ale esutului pulmonar;
b) [ ] fracturi ale oaselor craniene;
c) [x] leziuni ale aparatului auditiv;
d) [ ] fracturi deschise ale membrelor;
e) [ ] efect hidrodinamic.
301) Pentru aciunea local a temperaturilor joase este caracteristic:
43

a) [x] prezena degerturilor;


b) [ ] petele Vinevski;
c) [ ] petele Fabrikantov;
d) [ ] poziia "boxerului in gard";
e) [ ] congelarea cadavrului.
302) Pentru aciunea local a temperaturilor nalte este caracteristic producerea:
a) [x] arsurilor;
b) [ ] osteomielitei;
c) [ ] escarelor;
d) [ ] mrcii electrice;
e) [ ] pseudo-inelului de excoriaie.
303) Petele Vinevski se localizeaz:
a) [ ] pe mucoasa esofagului;
b) [x] pe mucoasa gastric;
c) [ ] sub pleur;
d) [ ] pe mucoasa intestinului gros;
e) [ ] pe mucoasa bazinetelor renale.
304) Petele Fabrikantov se localizeaz:
a) [ ] pe mucoasa gastric;
b) [ ] pe mucoasa esofagului;
c) [ ] pe mucoasa intestinului subire;
d) [x] pe mucoasa calicelor i bazinetelor;
e) [ ] sub pleur.
305) Petele Vinevski se produc in moartea cauzat de:
a) [ ] arsuri;
b) [x] hipotermie (refrigerare);
c) [ ] aciunea presiunii inalte;
d) [ ] boala chesonierilor;
e) [ ] electrocuie.
306) Petele Fabrikantov se produc in moartea cauzat de:
a) [ ] arsuri masive;
b) [ ] boala chesonierilor;
c) [x] hipotermie (refrigerare);
d) [ ] aciunea presiunii inalte;
e) [ ] electrocuie.
307) Arsurile termice de gr.III-IV ale corpului cu suprafaa mai mare de 15% se refer la
leziuni corporale:
a) [ ] uoare;
b) [ ] medii, cu dereglarea sntii de lung durat;
c) [x] grave, periculoase pentru via;
d) [ ] medii, cu o incapacitate stabil de munc mai puin de 1/3;
e) [ ] fr cauzarea prejudiciului sntii.
308) Clasificarea arsurilor se bazeaz pe:
44

a) [x] profunzimea lezrii tegumentelor i esuturilor moi subiacente;


b) [ ] suprafaa combustiei;
c) [ ] profunzimea lezrii tegumentelor i suprafaa combustiei;
d) [ ] caracterul aciunii factorului termic;
e) [ ] durata tratamentului.
309) La semnele aciunii vitale ale flcrii se atribuie:
a) [ ] petele Vinevski;
b) [ ] arsuri ale hainelor;
c) [ ] sangele fluid;
d) [ ] venecongestia organelor interne;
e) [x] arsurile mucoasei cavitii bucale, laringelui i traheii.
310) Hematoamele epidurale pot aprea postmortem in:
a) [ ] aciunea presiunii inalte;
b) [ ] ocul hipertermic;
c) [ ] hipotermie (refrigerare);
d) [x] carbonizare;
e) [ ] insolaie.
311) Tipurile aciunii vitale ale temperaturilor nalte sunt:
a) [ ] indelungat;
b) [x] local;
c) [x] general;
d) [ ] de scurt durat;
e) [ ] superficial.
312) Arsurile se produc in rezultatul aciunii:
a) [x] gazelor incandescente;
b) [x] obiectelor incandescente;
c) [x] flcrii;
d) [x] lichidelor fierbini;
e) [ ] toxicelor distructive.
313) In cazul arsurilor de gr.II, modificrile morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] grosimea dermului;
c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [ ] muchi;
e) [ ] organe interne.
314) In cazul arsurilor de gr.III A i III B, modificrile morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] grosimea dermului;
c) [x] derm i stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [ ] muchi;
e) [ ] oase.
315) In cazul arsurilor de gr.IV, modificrile morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
45

b) [x] grosimea dermului;


c) [x] derm i stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [x] muchi;
e) [ ] mduva spinrii.
316) Gravitatea arsurilor depinde de:
a) [x] profunzime;
b) [x] suprafa;
c) [ ] origine;
d) [x] grad;
e) [x] localizare pe tegumente.
317) Semnele aflrii vitale in focarul incendiului sunt:
a) [x] funingine in cile respiratorii;
b) [x] arsuri ale cilor respiratorii;
c) [x] arsuri ale tegumentelor;
d) [ ] poziia "boxerului in gard";
e) [x] parlirea prului cu arsuri ale tegumentelor.
318) Cauzele morii la persoanele decedate i depistate in focarul de incendiu pot fi:
a) [x] intoxicaie cu CO;
b) [ ] caexia combustional;
c) [ ] toxemia combustional;
d) [x] ocul combustional;
e) [ ] septicemia.
319) Condiiile mediului ambiant care contribuie aciunii temperaturilor joase sunt:
a) [x] vantul puternic;
b) [ ] caexia;
c) [ ] starea de ebrietate;
d) [x] inclmintea stramt;
e) [x] lipsa hainelor calde.
320) Strile organismului care contribuie aciunii temperaturilor joase sunt:
a) [x] adinamia;
b) [x] ebrietatea alcoolic;
c) [x] somnul;
d) [ ] contactul cu obiectele reci;
e) [x] surmenajul.
321) La semnele decesului prin hipotermie (refrigerare) se atribuie:
a) [x] atitudinea "embrionar";
b) [x] degerturi;
c) [x] petele Vinevski;
d) [x] petele Fabrikantov;
e) [ ] congelarea cadavrului.
322) Boala arilor evolueaz in urmtoarele etape:
a) [x] ocul primar;
b) [x] toxemia acut;
46

c) [ ] tromboza vaselor magistrale;


d) [ ] insuficiena respiratorie;
e) [x] septicotoxemia.
323) In cazul degerturilor de gr.II, modificrile morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] derm;
c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [ ] muchi;
e) [ ] oase.
324) In cazul degerturilor de gr.III, modificrile morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] derm;
c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [ ] muchi;
e) [ ] oase.
325) In cazul degerturilor de gr.IV, modificrile morfologice se produc in:
a) [x] epiderm;
b) [x] derm;
c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat;
d) [x] esuturile moi profunde;
e) [ ] organele interne.
326) Cauzele morii la persoanele decedate in staionar in rezultatul combustiilor pot fi:
a) [x] ocul primar;
b) [x] toxemia;
c) [x] septicemia;
d) [x] pneumonia;
e) [ ] aspiraia.
327) In moartea prin fulgeraie se depisteaz urmtorul semn specific:
a) [ ] marca electric;
b) [x] figura de trsnet;
c) [ ] excoriaie;
d) [ ] plag;
e) [ ] fractur.
328) In moartea prin electrocuie se depisteaz urmtorul semn specific:
a) [x] marca electric;
b) [ ] figura de trsnet;
c) [ ] excoriaie;
d) [ ] plag;
e) [ ] fractur.
329) Gradul reaciei organismului la aciunea curentului electric este determinat primordial
de:
a) [ ] sex;
b) [ ] particularitile individuale ale organismului;
47

c) [x] intensitatea curentului;


d) [ ] prezena maladiilor preexistente;
e) [ ] surmenaj.
330) Tipurile de curent electric cu importan medico-legal sunt:
a) [ ] static;
b) [ ] industrial;
c) [x] tehnic;
d) [x] atmosferic;
e) [ ] alternativ.
331) Aciunii curentului electric contribuie urmtorii factori externi:
a) [x] umiditatea crescut a aerului;
b) [ ] particularitile individuale ale organismului uman;
c) [x] umezirea pmntului;
d) [ ] prezena substanelor pulverulente in ncpere;
e) [x] umiditatea hainelor, membrelor.
332) Materialele hainelor i nclmintei care protejeaz impotriva aciunii curentului
electric sunt:
a) [x] cauciucul;
b) [ ] bumbacul;
c) [x] mtasea natural;
d) [ ] lna;
e) [x] pielea natural.
333) Curentul electric manifest urmtoarele aciuni asupra organismului uman:
a) [ ] hemoragie;
b) [x] fibrilaia ventricular;
c) [x] spasmul coardelor vocale;
d) [ ] rupturi ale organelor interne;
e) [x] convulsii tonice ale muchilor scheletali.
334) In urma aciunii curentului electric atmosferic se depisteaz urmtoarele semne
caracteristice:
a) [x] "figura de trsnet" pe tegumente;
b) [ ] lividiti cadaverice difuze;
c) [x] topirea obiectelor metalice ale hainelor;
d) [ ] edem pulmonar;
e) [x] leziuni ale oaselor craniene cu carbonizare.
335) Aciunea curentului electric asupra organismului uman se manifest prin urmtoarele
efecte:
a) [x] mecanic;
b) [ ] luminiscent;
c) [x] electrolitic;
d) [x] termic;
e) [ ] psihologic.
336) Tabloul microscopic al mrcii electrice se caracterizeaz prin:
48

a) [x] emfizem subcutanat (vacuole termice);


b) [x] particule de metal in stratul cornos al pielii;
c) [ ] localizare marginal a leucocitelor;
d) [x] alungire vertical a celulelor bazale ale stratului Malpighi;
e) [ ] diapedeza eritrocitar.
337) Metodele de laborator pentru depistarea metalizrii in marca electric sunt:
a) [ ] biologic;
b) [x] radiologic;
c) [x] spectral;
d) [ ] traseologic;
e) [x] metoda amprentelor colorate.
338) In cazul expertizei medico-legale a cadavrului cu plag prin arm de foc medicul legist
trebuie s soluioneze toate intrebrile, cu excepia:
a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunii;
b) [ ] stabilirea distanei tragerii;
c) [ ] stabilirea direciei canalului de rnire;
d) [x] stabilirea genului morii violente;
e) [ ] stabilirea tipului armei de foc.
339) Cauza principal de producere a defectului de esut din regiunea orificiului de intrare
este:
a) [ ] micarea de rotaie a glonului in jurul axului su longitudinal;
b) [ ] masa considerabil a proiectilului;
c) [x] energia cinetic considerabil a glonului;
d) [ ] masa nesemnificativ a proiectilului;
e) [ ] deformarea glonului in timpul penetrrii esuturilor umane.
340) In care condiii devine mai posibil depistarea factorilor suplimentari ai tragerii la
nivelul orificiului de intrare pe corpul victimei:
a) [ ] tragere de la distan apropiat prin obstacol;
b) [x] tragere cu eava lipit neermetic;
c) [ ] tragere de la distan indeprtat;
d) [ ] tragere de la distan apropiat din arm pneumatic;
e) [ ] tragere cu eava lipit ermetic.
341) Stabilirea direciei tragerii este posibil in baza:
a) [ ] microscopiei canalului de rnire;
b) [ ] caracterului lezrii oaselor plate;
c) [ ] caracterului leziunii transfixiante a vezicii urinare supraumplute;
d) [ ] caracterului lezrii diafizelor oaselor tubulare mari;
e) [x] tuturor semnelor sus-indicate.
342) La armele de foc nu se atribuie:
a) [ ] revolverul;
b) [ ] pistolul-automat;
c) [ ] arma de vantoare;
d) [x] arma pneumatic;
49

e) [ ] carabina.
343) Factorul traumatic de baz al tragerii este:
a) [ ] flacra;
b) [ ] funinginea;
c) [ ] particulele de pulbere;
d) [ ] uleiul armei;
e) [x] proiectilul.
344) La cartuul armei de vntoare cu alice nu se atribuie:
a) [ ] alicele;
b) [ ] capsa;
c) [x] trgaciul;
d) [ ] pulberea;
e) [ ] bura.
345) La factorii suplimentari ai tragerii nu se atribuie:
a) [ ] alicele;
b) [ ] mitraliile;
c) [x] pulberea ars incomplet;
d) [ ] gloanele incendiare;
e) [ ] gloanele trasoare.
346) La factorii traumatici secundari se atribuie:
a) [ ] alicele;
b) [ ] pulberea ars incomplet;
c) [ ] flacra;
d) [x] fragmente din obstacolul penetrat;
e) [ ] glonul.
347) In care consecutivitate urmeaz coninutul cartuului de vntoare cu alice?
a) [ ] bura-pulberea-alicele-bura;
b) [x] pulberea-bura-alicele-bura;
c) [ ] alicele-bura-pulberea-bura;
d) [ ] bura-pulberea-bura-alicele;
e) [ ] nu este o consecutivitate strict.
348) tan-marca se produce la tragerea de la distana:
a) [ ] ndeprtat;
b) [ ] foarte ndeprtat;
c) [ ] apropiat;
d) [x] cu eava lipit ermetic;
e) [ ] de la orice distan.
349) In cazul depistrii inelelor de excoriaie i tergere in jurul plgii balistice se poate
afirma c plaga reprezint:
a) [ ] orificiu de ieire;
b) [x] orificiu de intrare;
c) [ ] orificiu de intrare i de ieire;
d) [ ] aceste semne nu sunt caracteristice pentru leziuni balistice;
50

e) [ ] soluionarea acestei ntrebri nu reprezint competena medicului legist.


350) Rupturile suplimentare ale marginilor orificiului de intrare la tragere cu eava lipit
ermetic se produc in rezultatul aciunii:
a) [ ] glonului;
b) [ ] gurii evii;
c) [x] gazelor;
d) [ ] efectului hidrodinamic;
e) [ ] gazelor i efectului hidrodinamic.
351) Micarea de rotaie al glonului in jurul axei sale longitudinale este condiionat de:
a) [ ] construcia glonului;
b) [ ] aciunea gazelor;
c) [x] ghintuiturile evii;
d) [ ] energia cinetic;
e) [ ] toi factorii sus-indicai.
352) Scurtarea evii armei de foc condiioneaz:
a) [ ] mrirea distanei de zbor a funinginii i pulberii;
b) [ ] schimbarea traiectoriei zborului glonului;
c) [ ] deformarea i fragmentarea glonului;
d) [ ] polimorfismul leziunilor balistice;
e) [x] toate aciunile sus-indicate.
353) Cartuul de vntoare const din:
a) [x] tub i caps;
b) [x] pulbere;
c) [x] bure;
d) [x] alice;
e) [ ] factori suplimentari ai tragerii.
354) Semnele orificiului de intrare la mpucarea din arm de foc cu glon sunt:
a) [x] minus-esut;
b) [ ] forma alungit;
c) [x] inelul de tergere;
d) [ ] efectul hidrodinamic;
e) [x] inelul de excoriaie.
355) La tragere cu eava lipit ermetic se depisteaz:
a) [ ] funingine pe tegumentele din jurul plgii;
b) [x] culoarea roie a sngelui i muchilor;
c) [x] prezena factorilor suplimentari in canalul de rnire;
d) [x] tan-marca;
e) [ ] fenomenul Vinogradov.
356) Mecanismele principale de aciune ale glonului sunt:
a) [x] de perforare;
b) [ ] cu eava lipit;
c) [x] cuneiform;
d) [ ] distan indeprtat;
51

e) [x] de rupere.
357) Efectul hidrodinamic al glonului se manifest in cazul lezrii:
a) [x] cordului in diastol;
b) [ ] scapulei;
c) [ ] pulmonilor;
d) [x] vezicii urinare pline;
e) [ ] femurului.
358) Semnele orificiului de ieire ale plgii mpucate sunt:
a) [ ] inelul de tergere;
b) [x] forma de fisur;
c) [ ] minus esut";
d) [x] rsfrangerea marginilor plgii in afar;
e) [ ] prezena factorilor suplimentari pe tegumentele din jurul plgii.
359) In cazul expertizei cadavrului cu plgi prin arme de foc medicul legist soluioneaz
toate intrebrile, cu excepia:
a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunilor;
b) [ ] stabilirea distanei de tragere;
c) [x] stabilirea genului morii violente;
d) [x] stabilirea inteniei agresorului;
e) [ ] stabilirea direciei tragerii.
360) Determinarea direciei mpucturii este posibil in baza:
a) [x] microscopiei canalului de rnire;
b) [x] caracterului lezrii oaselor plate;
c) [ ] deformrii i fragmentrii glonului;
d) [x] caracterului lezrii oaselor tubulare;
e) [x] prezenei amprentei gurii evii (tan-marca).
361) La armele de foc se atribuie:
a) [x] pistolul;
b) [x] pistolul-automat;
c) [x] arma de vntoare;
d) [ ] arma pneumatic;
e) [ ] arma de vntoare acvatic.
362) Factorii suplimentari ai mpucturii reprezint:
a) [x] flacra;
b) [x] funinginea;
c) [ ] bura;
d) [ ] glonul;
e) [x] particule de pulbere.
363) Indicai care sunt distanele tragerii din armele de foc:
a) [x] cu eava lipit ermetic;
b) [x] apropiat;
c) [x] cu eava lipit neermetic;
d) [x] ndeprtat;
52

e) [ ] foarte ndeprtat.
364) La tragere din arma de foc de la distan ndeprtat pot fi depistate:
a) [x] minus-esutul;
b) [x] inelul de excoriaie;
c) [ ] funinginea;
d) [ ] impregnarea prin pulbere;
e) [x] inelul de tergere.
365) Calibrul armei de foc se determin in baza:
a) [x] diametrului camerei cartuului (camerei detonante);
b) [ ] diametrului canalului evii;
c) [x] distanei dintre marginile opuse ale ghintuiturilor helicoidale;
d) [ ] masei glonului;
e) [ ] lungimii evii.
366) Elementele leziunilor balistice pe corpul uman sunt:
a) [x] orificiul de intrare;
b) [x] canalul de rnire;
c) [x] orificiul de ieire;
d) [ ] depuneri de funingine pe tegumente;
e) [ ] ptrunderea particulelor de pulbere in esuturi.
367) Semnele de baz ale tragerii cu eava lipit ermetic reprezint:
a) [x] rupturi ale tegumentelor in regiunea orificiului de intrare;
b) [x] tan-marca;
c) [x] minus-esutul;
d) [ ] depunere de funingine in jurul orificiului de intrare;
e) [x] culoarea roie a sngelui i esuturilor din regiunea plgii.
368) In plgile produse la tragere din arma de vntoare cu alice de la distan apropiat se
depisteaz:
a) [x] o plag masiv cu prezena plgilor oarbe de dimensiuni mici;
b) [x] funingine pe tegumente;
c) [x] impregnare cu pulbere;
d) [x] parlirea prului;
e) [ ] tan-marca.
369) Fenomenul Vinogradov se produce in condiiile:
a) [x] vitez mare de zbor a glonului;
b) [ ] prezena obstacolului;
c) [x] prezena spaiului liber intre straturile hainelor;
d) [ ] lipsa hainelor;
e) [x] prezena hainelor in dou straturi.
370) Armele de foc portative dup destinaie se clasific in:
a) [ ] cu destinaie special (pistol de semnalizare, pistol de construcie i asamblare);
b) [x] sportiv;
c) [x] de vntoare;
d) [ ] automat;
53

e) [x] de lupt.
371) In funcie de lungimea evii, armele se clasific in:
a) [x] cu eava scurt;
b) [ ] de construcie proprie;
c) [x] cu eava lung;
d) [x] cu eava mijlocie;
e) [ ] atipic.
372) Cartuul armei de lupt const din:
a) [x] glon;
b) [ ] bur;
c) [x] caps;
d) [x] tub;
e) [x] pulbere.
373) Orificiul de intrare produs prin aciunea glonului incendiar se caracterizeaz prin:
a) [ ] dehiscena plgii;
b) [x] arsuri ale tegumentelor din jurul plgii;
c) [x] prlirea firelor de pr din jurul plgii;
d) [ ] rupturi ale tegumentelor;
e) [ ] inelul fals de excoriaie.
374) Pentru leziunile produse la tragere din arm de construcie proprie este caracteristic:
a) [x] plgi oarbe;
b) [x] polimorfism al orificiilor de intrare;
c) [ ] leziuni masive ale oaselor i organelor interne;
d) [ ] fenomenul Vinogradov;
e) [ ] inelul fals de excoriaie.
375) Care din factorii suplimentari ai tragerii posed aciune termic pronunat:
a) [ ] glonul;
b) [x] flacra;
c) [x] gazele;
d) [ ] bura;
e) [ ] aerul preglonial.
376) Tipurile canalelor de rnire produse prin armele de foc sunt:
a) [x] orb;
b) [x] ntrerupt;
c) [ ] cuneiform;
d) [x] tangenial;
e) [x] penetrant in cavitate.
377) Plaga balistic transfixiant se caracterizeaz prin:
a) [ ] fenomenul Vinogradov;
b) [x] orificiu de intrare;
c) [x] orificiu de ieire;
d) [x] canal de rnire;
e) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii.
54

378) Plaga balistic oarb se caracterizeaz prin:


a) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii;
b) [x] orificiu de intrare;
c) [x] canal de rnire;
d) [ ] fenomenul Vinogradov;
e) [ ] arsuri ale tegumentelor din jurul plgii.
379) In cadrul examinrii cadavrului cu plag prin arm de foc, glonul se extrage cu:
a) [x] mainile;
b) [x] penseta cu brane de cauciuc;
c) [ ] cornangul;
d) [ ] bisturiul;
e) [ ] foarfecul.
380) Urmele cror factori suplimentari ai tragerii pot fi depistate pe haine?
a) [x] flcrii;
b) [x] particulelor de pulbere;
c) [ ] glonului;
d) [ ] burei;
e) [x] particulele uleiului armei.
381) Care sunt modificrile produse de factorii suplimentari pe corpul victimei:
a) [ ] inelul de excoriaie;
b) [x] arsuri pe tegumente;
c) [x] impregnarea cu pulbere;
d) [ ] tan-marca;
e) [x] prlirea prului.
382) Excoriaia cu vechimea de 3-4 zile se caracterizeaz prin:
a) [ ] lipsa crustei, sub nivelul tegumentelor;
b) [ ] sub aspectul unui sector depigmentat, fr crust, la nivelul tegumentelor;
c) [x] acoperit cu crust situat de asupra nivelului tegumentelor adiacente;
d) [ ] acoperit cu crust la nivelul tegumentelor;
e) [ ] acoperit cu crust situat de asupra nivelului tegumentelor, cu decolare marginal.
383) Consecutivitatea producerii leziunilor corporale poate fi stabilit in baza:
a) [ ] modificrii culorii echimozei;
b) [ ] gradului de exprimare a modificrilor reactive;
c) [ ] gradului hemoragiei;
d) [ ] necorespunderii plgii cutanate cu canalul plgii tiate-inepate (inepate, balistice)
penetrante in cavitatea toracic;
e) [x] tuturor semnelor sus-indicate.
384) Mecanismul de baz de producere a plgii nepate este:
a) [ ] secionarea esuturilor;
b) [ ] ruperea esuturilor;
c) [x] indeprtarea esuturilor de la centru spre periferie;
d) [ ] compresia esuturilor;
e) [ ] extensia esuturilor.
55

385) Semnul de baz de difereniere a plgii tiate-inepate de cea tiat este:


a) [x] un col ascuit, altul rotunjit;
b) [ ] ambele coluri sunt ascuite;
c) [ ] margini neregulate;
d) [ ] ambele coluri rotunjite;
e) [ ] marginile excoriate.
386) Expertiza gradului de gravitate a vtmrilor corporale poate fi efectuat in baza
oricrui din urmtoarele documente indicate mai jos, cu excepia:
a) [ ] hotrarii judecatei;
b) [ ] ordonanei procurorului;
c) [ ] ordonanei anchetatorului comisariatului de poliie;
d) [x] indicaiei in scris a Primarului;
e) [ ] ordonanei inspectorului poliiei rutiere.
387) Leziunea corporal poate fi calificat drept desfigurare a feei de ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] chirurgul maxilo-facial;
c) [ ] medicul cosmetolog;
d) [ ] comisiei formate din medicii sus-numii;
e) [x] judecat.
388) Echimoza recent nu poate fi:
a) [ ] roie;
b) [ ] roie-albstrie;
c) [ ] violacee;
d) [ ] violacee-inchis;
e) [x] violacee cu nuan verzuie.
389) Plaga plesnit este o varietate a plgii:
a) [x] contuze;
b) [ ] despicate;
c) [ ] tiate;
d) [ ] inepate;
e) [ ] tiate-inepate.
390) Semnul morfologic de baz prin care plaga tiat se deosebete de cea contuz este:
a) [ ] forma;
b) [ ] dimensiunile;
c) [ ] adancimea;
d) [ ] volumul hemoragiei;
e) [x] lipsa punilor de esut conjunctiv.
391) Semnul morfologic de baz al plgii despicate este:
a) [ ] colurile rotunjite;
b) [ ] marginile neexcoriate;
c) [ ] hemoragia abundent;
d) [x] lezarea esutului osos subiacent;
e) [ ] marginile regulate.
56

392) La efectuarea expertizelor medico-legale ale leziunilor corporale, medicul legist trebuie
s soluioneze toate intrebrile, cu excepia:
a) [ ] tipul leziunii;
b) [ ] vechimea leziunilor;
c) [ ] obiectul vulnerant i mecanismul de producere a leziunii;
d) [ ] gradul de gravitate;
e) [x] volumul incapacitii profesionale de munc.
393) Criteriul de apreciere a gradului de vtmare corporal a leziunilor organelor cavitii
abdominale este:
a) [ ] volumul incapacitii generale de munc;
b) [x] pericol pentru via;
c) [ ] durata dereglrii sntii;
d) [ ] nici unul din cele indicate mai sus;
e) [ ] toate cele indicate mai sus.
394) Excoriaia prezint dereglarea integritii:
a) [x] epidermului;
b) [ ] vaselor sanguine ale tegumentelor;
c) [ ] epidermului i dermului;
d) [ ] epidermului, dermului i esuturilor subiacente;
e) [ ] tegumentelor pan la nivelul stratului bazal.
395) Care este mecanismul de baz de producere al excoriaiilor:
a) [ ] lovirea;
b) [ ] compresiunea;
c) [ ] extensiunea;
d) [x] friciunea;
e) [ ] comoia.
396) Care este cauza modificrii culorii echimozei?
a) [ ] formarea carboxihemoglobinei;
b) [ ] creterea permeabilitii vaselor;
c) [x] formarea verdhemocromogenului i biliverdinei;
d) [ ] hemoliza eritrocitelor cu eliberarea hemoglobinei in patul vascular;
e) [ ] proces inflamator local.
397) Plaga plesnit poate fi produs prin lovire cu un obiect contondent la nivelul:
a) [ ] coapsei;
b) [ ] feselor;
c) [ ] abdomenului;
d) [x] capului;
e) [ ] tuturor regiunilor anatomice indicate mai sus.
398) La neptoare se atribuie obiectele cu:
a) [ ] lam cu o margine ascuit;
b) [ ] lam cu 2 margini ascuite;
c) [ ] lam cu margine i vrf ascuit;
d) [ ] suprafa de interaciune plat;
57

e) [x] vrf ascuit i form alungit.


399) Marginile plgilor tiate i inepate-tiate sunt:
a) [ ] neregulate;
b) [ ] microzimate;
c) [ ] echimotice;
d) [x] regulate;
e) [ ] excoriate.
400) Plaga tiat este mai profund:
a) [x] la inceput;
b) [ ] la mijloc;
c) [ ] la sfarit;
d) [ ] are adancime uniform;
e) [ ] adancimea nu poate fi stabilit.
401) Echimoza reprezint:
a) [ ] hemoragie cavitar;
b) [ ] hemoragie in esutul muscular;
c) [x] hemoragie cutanat i subcutanat;
d) [ ] hemoragie per diapedesum;
e) [ ] dilatare funcional a vaselor pieii.
402) Punile tisulare localizate la fundul plgii sunt caracteristice pentru:
a) [ ] plgile tiate;
b) [ ] plgile nepate;
c) [ ] plgile nepate-tiate;
d) [x] plgile contuze;
e) [ ] plgile despicate.
403) Plaga produs prin aciunea obiectului contondent se numete:
a) [ ] balistic;
b) [ ] despicat;
c) [ ] tiat;
d) [x] contuz;
e) [ ] nepat.
404) In care cazuri este posibil stabilirea mai exact a lungimii lamei in baza lungimii
canalului de rnire a plgilor inepate i inepate-tiate?
a) [ ] plag penetrant in cavitatea abdominal;
b) [ ] plag in regiunea feselor;
c) [ ] plag transfixiant a cutiei toracice;
d) [ ] plag penetrant in cavitatea toracic;
e) [x] plag a suprafeei anterioare a cutiei toracice cu lezarea coloanei vertebrale.
405) In baza crui semn se stabilete vechimea echimozei?
a) [x] culorii;
b) [ ] formei;
c) [ ] dimensiunilor;
d) [ ] circumstanelor faptei;
58

e) [ ] tuturor semnelor indicate.


406) Plaga tiat nu poate fi:
a) [ ] liniar;
b) [ ] arcuit;
c) [ ] in zig-zag;
d) [ ] in lambou;
e) [x] in pan.
407) In cazul pierderii unuia din ochii sntoi gradul de gravitate se stabilete in baza
criteriului:
a) [ ] pericol pentru via;
b) [ ] dereglarea sntii;
c) [ ] pierderea organului i/sau a funciei lui;
d) [x] volumul incapacitii generale de munc;
e) [ ] desfigurarea feei.
408) Btaia, torturarea i chinuirea reprezint:
a) [ ] leziuni corporale grave;
b) [ ] leziuni corporale medii;
c) [ ] leziuni corporale uoare;
d) [ ] leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului sntii;
e) [x] aciuni cu producerea unor suferine deosebite.
409) In cazul unei plgi tiate a braului cu lezarea arterei brahiale, gradul de gravitate se
stabilete in baza urmtorului criteriu:
a) [x] pericol pentru via;
b) [ ] dereglarea sntii;
c) [ ] pierderea organului i/sau a funciei lui;
d) [ ] volumul incapacitii generale de munc;
e) [ ] volumul hemoragiei.
410) Criteriile de apreciere a gradului de vtmare corporal sunt toate, cu excepia:
a) [ ] pericol pentru via;
b) [ ] dereglarea sntii;
c) [x] volumul incapacitii profesionale de munc;
d) [ ] volumul incapacitii generale de munc;
e) [ ] consecinele traumei.
411) Care este gradul de gravitate in cazul unei plgi nepate, penetrante in cavitatea
abdominal fr lezarea organelor interne:
a) [x] leziune corporal grav;
b) [ ] leziune corporal uoar;
c) [ ] leziune corporal medie;
d) [ ] leziune corporal fr cauzarea prejudiciului sntii;
e) [ ] gradul de gravitate depinde de starea general a sntii victimei.
412) Dereglarea sntii de lung durat, cauzat de leziune, reprezint termenul de:
a) [ ] 6 zile;
b) [ ] 10 zile;
59

c) [x] mai mult de 21 zile;


d) [ ] 20 zile;
e) [ ] 14 zile.
413) Drept incapacitate general stabil insemnat de munc, in cazul vtmrilor corporale
medii, se consider urmtorul volum:
a) [x] de la 10% la 33%;
b) [ ] mai mult de 33%;
c) [ ] pan la 10%;
d) [ ] pan la 5%;
e) [ ] mai mult de 50%.
414) Drept incapacitate general stabil neinsemnat de munc se consider urmtorul
volum:
a) [ ] pan la 33%;
b) [x] pan la 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 11%;
e) [ ] 25%.
415) Problema reparabilitii leziunii feei ine de competena:
a) [ ] judecate;
b) [ ] medicului cosmetolog;
c) [ ] chirurgului;
d) [x] medicului legist;
e) [ ] medicului ef al clinicii.
416) Btaia este o noiune:
a) [ ] medical;
b) [x] juridic;
c) [ ] habitual;
d) [ ] biologic;
e) [ ] social.
417) Torturarea i chinuirea sunt noiuni:
a) [ ] sociale;
b) [ ] medicale;
c) [x] juridice;
d) [ ] biologice;
e) [ ] habituale.
418) Aprecierea gradului de gravitate al rupturilor himenale se bazeaz pe urmtorul criteriu:
a) [ ] incapacitate general, stabil a muncii;
b) [ ] pericol pentru via;
c) [x] durata dereglrii sntii;
d) [ ] perversitatea aciunilor;
e) [ ] incapacitate profesional stabil a muncii.
419) Rezultatele expertizei medico-legale de apreciere a gradului de vtmare corporal se
expun in:
60

a) [x] raportul de expertiz medico-legal;


b) [ ] raportul de examinare medico-legal;
c) [ ] procesul verbal de examinare;
d) [ ] raportul de constatare medico-legal;
e) [ ] raportul de certificare a leziunilor corporale.
420) Schema descrierii leziunilor corporale cuprinde:
a) [x] localizarea;
b) [ ] vechimea;
c) [x] forma;
d) [x] dimensiunile;
e) [ ] tipul obiectului vulnerant.
421) Semnele morfologice de baz ale plgii tiate sunt:
a) [ ] prezena punilor tisulare;
b) [x] ambele coluri ascuite;
c) [ ] forma liniar a plgii;
d) [x] adncime neuniform;
e) [ ] lezarea esutului osos.
422) Semnele morfologice de baz ale plgii contuze sunt:
a) [ ] form in fant;
b) [ ] lezarea esutului osos subiacent;
c) [x] margini neregulate, excoriate;
d) [x] puni tisulare la fundul plgii;
e) [x] coluri rotunjite.
423) Semnele morfologice de baz ale plgii despicate sunt:
a) [ ] prezena punilor tisulare;
b) [x] adancime i dehiscen considerabil;
c) [ ] un col rotunjit i altul ascuit;
d) [ ] forma in fant;
e) [x] lezarea esutului osos subiacent.
424) Plaga inepat-tiat se caracterizeaz prin:
a) [ ] adancime neuniform;
b) [x] margini regulate;
c) [x] un col rotunjit i altul ascuit;
d) [ ] lezarea esutului osos subiacent;
e) [ ] prezena punilor tisulare la fundul plgii.
425) Semnele specifice ale plgii tiate, care indic mecanismul aciunii obiectului tietor
sunt:
a) [ ] direcia i lungimea plgii;
b) [x] adancimea neuniform;
c) [ ] localizarea anatomic;
d) [x] excoriaie superficial la unul din coluri;
e) [ ] lezarea esutului muscular.
426) Factorii vulnerani ai mediului ambiant sunt:
61

a) [x] mecanici;
b) [x] chimici;
c) [ ] botanici;
d) [x] fizici;
e) [x] psihici.
427) Leziuni corporale primare sunt:
a) [x] plaga;
b) [ ] btaia;
c) [x] fractura;
d) [ ] torturarea;
e) [x] excoriaia.
428) Mecanismele de aciune a obiectelor contondente sunt:
a) [x] lovirea;
b) [ ] cderea;
c) [x] compresiunea;
d) [x] extensiunea;
e) [ ] coliziunea.
429) Dup mecanismul de formare echimozele se clasific in:
a) [x] traumatice;
b) [x] patologice;
c) [x] artificiale;
d) [ ] secundare;
e) [ ] primare.
430) Metode suplimentare de laborator de cercetare a leziunilor corporale sunt:
a) [x] fotografic;
b) [x] traseologic;
c) [ ] entomologic;
d) [x] microscopic;
e) [x] radiologic.
431) Examinarea medico-legal a persoanelor vii poate fi efectuat:
a) [x] in ambulator;
b) [x] in incinta incperilor organelor de anchet;
c) [ ] la domiciliul medicului;
d) [x] in instituiile medicale;
e) [x] in locurile de detenie.
432) Etapele expertizei medico-legale a persoanelor vii sunt:
a) [x] studierea circumstanelor faptei;
b) [x] studierea documentaiei medicale;
c) [x] examinarea persoanei;
d) [ ] stabilirea volumului incapacitii profesionale de munc;
e) [x] ntocmirea concluziilor expertale.
433) Vechimea leziunilor se stabilete in baza:
a) [x] evoluiei crustei;
62

b) [x] gradului reaciei de inflamaie;


c) [ ] numrului leziunilor;
d) [x] dezvoltrii calosului osos;
e) [x] modificrii culorii echimozei.
434) Determinarea tipului obiectului vulnerant se efectueaz in baza:
a) [x] strii marginilor plgii;
b) [x] formei colurilor;
c) [ ] dimensiunilor plgii;
d) [ ] gradului dehiscenei plgii;
e) [x] formei plgii.
435) Plgile nepate sunt periculoase prin:
a) [ ] lezarea esutului osos;
b) [x] hemoragie intern;
c) [x] lezarea organelor interne;
d) [ ] lezarea muchilor;
e) [ ] hemoragie extern.
436) Identificarea obiectului vulnerant se bazeaz pe studierea:
a) [x] depunerilor in regiunea leziunii;
b) [x] semnelor morfologice ale leziunilor;
c) [ ] duratei de regenerare a leziunilor;
d) [ ] gradului hemoragiei;
e) [x] depunerilor pe obiectul vulnerant.
437) A efectua examinarea medico-legal a persoanelor ptimite are dreptul:
a) [x] medicul legist;
b) [ ] judectorul;
c) [ ] anchetatorul;
d) [x] terapeutul;
e) [ ] martorul asistent.
438) Ce se subnelege prin pierderea auzului?
a) [x] surditate stabil la ambele urechi;
b) [ ] surditate stabil la o ureche;
c) [x] diminuarea auzului la gradul cnd persoana nu percepe vorbirea obinuit la o distan
de 3-5cm de la pavilionul urechii;
d) [ ] diminuarea auzului la gradul cnd persoana nu percepe vorbirea obinuit la o distan
de 20-30cm de la pavilionul urechii;
e) [ ] lezarea ambelor pavilioane auriculare.
439) Ce se subnelege prin pierderea vederii?
a) [ ] orbirea stabil la un ochi;
b) [x] orbirea stabil la ambii ochi;
c) [ ] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan la 0,2 dioptrii;
d) [ ] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan la 0,5 dioptrii;
e) [x] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan la 0,04 dioptrii.
440) Pierderea capacitii de reproducere presupune pierderea funciilor de:
63

a) [x] copulare;
b) [x] procreare;
c) [x] nidare i purtare a sarcinii;
d) [x] de natere pe ci naturale;
e) [ ] educare.
441) Pierderea manii (membrului superior) ca organ presupune:
a) [ ] anchiloza articulaiei cotului;
b) [x] pareza membrului superior;
c) [x] amputarea la nivelul treimii medii a antebraului;
d) [x] amputarea la nivelul articulaiei cotului;
e) [x] amputarea la nivelul articulaiei umrului.
442) Pierderea piciorului (membrului inferior) ca organ presupune:
a) [ ] anchiloza articulaiei genunchiului;
b) [x] pareza membrului inferior;
c) [x] amputarea la nivelul treimii superioare a gambei;
d) [ ] amputarea plantei;
e) [x] amputarea la nivelul articulaiei coxo-femurale.
443) Stabilirea consecutivitii producerii leziunilor este posibil in baza:
a) [x] necorespunderii plgii cutanate cu canalul de rnire;
b) [x] gradului de exprimare a hemoragiei;
c) [x] gradului de exprimare a reaciei de inflamaie;
d) [x] deplasrii marginilor uneia din plgile intersectate;
e) [ ] localizrii anatomice a leziunilor.
444) In cazul expertizei medico-legale a leziunilor corporale in concluzii se indic:
a) [x] felul leziunii;
b) [x] vechimea leziunii;
c) [ ] intenia de producere a leziunilor;
d) [x] tipul obiectului vulnerant;
e) [x] gradul de gravitate al leziunilor corporale.
445) La examinarea persoanelor vii se ntocmesc urmtoarele documente:
a) [ ] certificat medico-legal;
b) [ ] buletin de boal;
c) [x] raport de examinare medico-legal;
d) [ ] proces verbal de examinare a persoanei;
e) [x] raport de expertiz medico-legal.
446) Indicai factorii cu influen asupra gradului de distrucie a esuturilor:
a) [x] energia cinetic a obiectului;
b) [x] caracterul esutului lezat;
c) [ ] particularitile individuale ale organismului;
d) [x] caracterul obiectului vulnerant;
e) [x] suprafaa de lezare a corpului.
447) Factorii ce determin schimbarea culorii echimozei sunt:
a) [ ] profunzimea echimozei;
64

b) [ ] localizarea anatomic;
c) [x] gradul de dezintegrare a hemoglobinei i eritrocitelor;
d) [ ] dimensiunile obiectului vulnerant;
e) [x] gradul de dezintegrare a hematinei.
448) Clasificarea plgilor contuze este:
a) [ ] dislocate;
b) [x] strivite;
c) [x] mucate;
d) [ ] ferestruite;
e) [x] plesnite.
449) Ce plgi pot fi produse prin aciunea unui obiect contondent cu suprafaa preponderent
plan:
a) [x] contuz;
b) [ ] despicat;
c) [x] strivit;
d) [x] plesnit;
e) [ ] tiat.
450) Tipurile aciunilor traumatice care contribuie la formarea fracturilor coloanei vertebrale
sunt:
a) [x] lovirea;
b) [ ] extensiunea;
c) [ ] friciunea;
d) [ ] alunecarea;
e) [x] compresiunea.
451) Clasificarea leziunilor esuturilor moi dup caracter este:
a) [x] excoriaie;
b) [x] echimoz;
c) [ ] btaie;
d) [x] plag;
e) [ ] chinuire.
452) Clasificarea plgilor in funcie de obiectul vulnerant mecanic este:
a) [x] contuze;
b) [x] tiate;
c) [x] impucate;
d) [ ] chimice;
e) [x] prin explozie.
453) Clasificarea juridic a gradului de vtmare corporal este:
a) [x] grave;
b) [ ] foarte grave;
c) [x] medii;
d) [x] uoare;
e) [ ] bti.
454) Criteriile medicale de apreciere a gravitii vtmrilor corporale sunt:
65

a) [x] pericolul pentru via;


b) [x] durata dereglrii sntii;
c) [x] consecinele traumatismului;
d) [ ] procentul incapacitii profesionale de munc;
e) [x] incapacitate stabil general de munc.
455) Leziunile capului vor fi considerate drept grave in cazurile:
a) [x] fractur deschis a oaselor bolii craniului;
b) [x] fractur nchis a oaselor bazei craniului;
c) [ ] fractura lamelei externe a osului frontal;
d) [ ] fractur nchis a osului zigomatic;
e) [ ] fractur deschis a oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor.
456) Tipurile hemoragiilor intracraniene sunt:
a) [x] epidurale;
b) [x] subdurale;
c) [ ] cefalohematomul;
d) [ ] bosa sero-sanguin;
e) [x] subarahnoidiene.
457) Cauzele compresiei creierului in cadrul traumatismului cranio-cerebral sunt:
a) [x] hematomul epidural;
b) [x] hematomul intracerebral;
c) [ ] tumoarea intracerebral;
d) [x] hemoragiile subarahnoidiene;
e) [x] hematomul cerebelului.
458) Semnele traumei cranio-cerebrale deschise penetrante sunt:
a) [ ] lezarea meningelui dur;
b) [ ] dilacerarea substanei cerebrale;
c) [x] lezarea concomitent a esuturilor moi pericraniene, oaselor, meningelui dur i
substanei cerebrale;
d) [ ] fractura oaselor craniului;
e) [x] lezarea concomitent a esuturilor moi pericraniene, oaselor i meningelui dur.
459) Clasificarea obiectelor ascuite este:
a) [x] ineptoare;
b) [x] tietoare;
c) [x] despictoare;
d) [x] ineptor-tietoare;
e) [ ] eschilele exploziei.
460) Cauza morii in leziunile tiate ale gatului poate fi:
a) [x] hemoragia acut;
b) [x] embolia gazoas;
c) [ ] embolia grsoas;
d) [ ] hemoragia intern masiv;
e) [ ] ocul algic.
461) Semnele leziunilor corporale grave sunt:
66

a) [x] pericol pentru via;


b) [x] pierderea stabil a vederii;
c) [x] maladie psihic;
d) [ ] dereglarea sntii mai mult de 3 sptmni;
e) [ ] pierderea auzului la o ureche.
462) Semnele vtmrilor corporale medii sunt:
a) [ ] plag penetrant a craniului;
b) [ ] leziuni nchise ale organelor interne;
c) [x] dereglarea sntii de lung durat, mai mult de 3 sptmni;
d) [x] pierderea stabil, nsemnat a capacitii generale de munc mai puin de o treime;
e) [ ] pierderea stabil a capacitii profesionale de munc.
463) In cadrul expertizelor medico-legale a leziunilor corporale, medicul legist este obligat
s stabileasc:
a) [x] prezena i caracterul leziunilor corporale;
b) [x] localizarea i vechimea;
c) [x] mecanismul producerii leziunii;
d) [ ] volumul incapacitii profesionale de munc;
e) [x] gradul de gravitate.
464) Semnele leziunilor corporale fr cauzarea prejudiciului sntii sunt:
a) [ ] dereglarea sntii de lung durat, mai mult de 3 sptmani;
b) [ ] incapacitate stabil, neinsemnat i general de munc;
c) [x] dereglarea sntii pan la 6 zile;
d) [x] lipsa dereglrii sntii;
e) [ ] pericol pentru via.
465) Dereglarea sntii de scurt durat condiionat de traumatism constituie:
a) [ ] mai mult de 21 zile;
b) [x] 10 zile;
c) [x] 20 zile;
d) [ ] 5 zile;
e) [ ] 2 luni.
466) Desfigurarea ireparabil a feei este stabilit de ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] medicul cosmetolog;
c) [x] judecat;
d) [ ] anchetator;
e) [ ] comisia de experi.
467) Reparabilitatea leziunii feei presupune:
a) [x] diminuarea considerabil a modificrilor patologice pe parcursul timpului;
b) [x] diminuarea considerabil a modificrilor patologice sub influena mijloacelor
nechirurgicale;
c) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup intervenia cosmetologic;
d) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup orice intervenie;
e) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup transplantarea pieii.
67

468) Caracterul penetrant al plgii localizate pe torace este confirmat de:


a) [x] hemotorax;
b) [x] pneumotorax;
c) [ ] emfizemul subcutanat;
d) [x] colabarea pulmonului;
e) [ ] deformarea cutiei toracice.
469) La examinarea histologic a obiectului pot fi stabilite:
a) [x] vechimea i vitalitatea producerii leziunilor;
b) [ ] stabilirea mecanismului de producere a leziunilor;
c) [x] confirmarea diagnosticului;
d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant;
e) [x] stabilirea modificrilor patologice in organele interne.
470) Identificarea obiectelor ineptor-tietoare i despictoare in baza microtraseurilor este
posibil pe:
a) [x] oase plate;
b) [ ] esut muscular;
c) [ ] tegumente;
d) [x] oase tubulare;
e) [ ] organe parenchimatoase.
471) Expertiza medico-legal a gradului de gravitate a vtmrii corporale se efectueaz in
baza:
a) [x] ordonanei anchetatorului;
b) [ ] foii de nsoire eliberat de ambulan;
c) [ ] solicitrii inspectorului de poliie de sector;
d) [ ] solicitrii instituiei curative;
e) [x] hotrrii judecatei.
472) Expertiza medico-legal a persoanelor vii este efectuat de ctre:
a) [ ] medicul curant;
b) [x] medicul legist;
c) [x] expertul medico-legal;
d) [ ] felcerul;
e) [ ] conductorul instituiei curative.
473) Excoriaia permite a stabili:
a) [x] faptul traumatizrii;
b) [x] numrul aciunilor traumatice;
c) [x] vechimea traumei;
d) [x] locul aplicrii forei;
e) [ ] timpul survenirii morii.
474) Echimoza permite a stabili:
a) [x] faptul traumatizrii;
b) [ ] obiectul vulnerant concret;
c) [x] vechimea leziunii;
d) [ ] cauza decesului;
68

e) [ ] timpul survenirii decesului.


475) La necropsia medico-legal, marginile plgii contuze se preleveaz pentru stabilirea:
a) [x] vitalitii leziunii;
b) [x] consecutivitii cauzrii leziunilor;
c) [x] vechimii traumei;
d) [ ] posibilitii efecturii cercetrilor traseologice;
e) [ ] direciei aciunii obiectului traumatizant.
476) Care sunt metodele de cauzare a leziunilor corporale?
a) [ ] prejudiciul adus sntii;
b) [x] torturarea;
c) [x] btaia;
d) [ ] pericolul pentru via;
e) [x] chinuirea.
477) Schema descrierii unei plgi contuze include:
a) [x] forma plgii;
b) [x] dimensiunile plgii;
c) [x] localizarea;
d) [ ] descrierea orificiului de intrare;
e) [x] starea fundului plgii.
478) Schema descrierii echimozei include:
a) [x] forma;
b) [ ] caracterul marginilor;
c) [x] dimensiunile;
d) [x] localizarea;
e) [ ] adancimea.
479) Schema descrierii excoriaiei include:
a) [x] localizarea;
b) [x] forma;
c) [x] dimensiunile;
d) [x] culoarea suprafeei;
e) [ ] caracterul marginilor.
480) La vtmri corporale grave, periculoase pentru via se atribuie:
a) [x] fractura deschis a bolii craniului;
b) [x] fractura nchis a bolii craniului;
c) [ ] fisura izolat a lamelei externe a osului parietal;
d) [x] leziune penetrant a cavitii abdominale;
e) [x] leziune penetrant a cavitii toracice.
481) La vtmri corporale medii se atribuie:
a) [x] fractur nchis a osului ulnar;
b) [ ] ruptura splinei;
c) [ ] fractur nchis a colului femural;
d) [ ] ruptura rinichiului;
e) [x] fractur nchis a tibiei.
69

482) La vtmri grave, dup consecin se atribuie:


a) [x] pierderea stabil a vederii;
b) [x] ntreruperea sarcinii;
c) [ ] leziune penetrant a traheii i esofagului;
d) [x] pierderea stabil a auzului;
e) [ ] compresia organelor cu simptoame periculoase pentru via.
483) La leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului sntii se refer:
a) [x] excoriaiile mici;
b) [x] echimozele mici;
c) [ ] btaia;
d) [ ] chinuirea;
e) [ ] torturarea.
484) La efectuarea expertizei medico-legale privind leziunile corporale este necesar de a
studia urmtoarele documente:
a) [x] fia medical de staionar;
b) [x] cartela medical de ambulator;
c) [x] clieele radiologice;
d) [ ] explicaiile martorilor;
e) [x] buletinul de boal.
485) In cadrul efecturii expertizei medico-legale privind leziunile corporale, identitatea
persoanei agresate este stabilit in baza:
a) [x] paaportului;
b) [x] buletinului de identitate;
c) [ ] certificatului medical;
d) [ ] fiei medicale de staionar;
e) [ ] cartelei medicale de ambulator.
486) In cadrul efecturii expertizei medico-legale privind leziunile corporale, concluziile
trebuie s reflecte:
a) [x] localizarea i caracterul leziunilor;
b) [x] mecanismul producerii leziunilor;
c) [x] vechimea leziunilor;
d) [x] gradul de gravitate al leziunilor;
e) [ ] persoana-agresor.
487) In medicina legal, nou-nscutul este considerat pruncul care a trit dup natere:
a) [ ] mai mult de 24 ore;
b) [x] pan la 24 ore;
c) [ ] 3 zile;
d) [ ] 1 sptman;
e) [ ] 1 lun.
488) Dispariia bosei sero-sanguine are loc in:
a) [ ] 10 ore;
b) [ ] 20 ore;
c) [x] 2-3 zile;
70

d) [ ] 10 zile;
e) [ ] 1 lun.
489) Masa corpului unui nou-nscut la termen reprezint:
a) [ ] 2 kg;
b) [x] 3,5 kg;
c) [ ] 500 gr;
d) [ ] 1000 gr;
e) [ ] 1500 gr.
490) Ftul nscut la termen se consider in baza:
a) [ ] gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii;
b) [x] termenului aflrii in uterul matern de 10 luni obstetricale;
c) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 8 luni obstetricale;
d) [ ] masa corpului de 2 kg;
e) [ ] circumferinei capului de 25cm.
491) Ftul nscut matur se consider in baza:
a) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 10 luni obstetricale;
b) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 8 luni obstetricale;
c) [x] gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii;
d) [ ] lungimii corpului 25cm;
e) [ ] circumferinei capului 20cm.
492) Lungimea corpului nou-nscutului la termen se afl in limitele:
a) [ ] pan la 50cm;
b) [x] 50-55cm;
c) [ ] 35-40cm;
d) [ ] 70cm;
e) [ ] pan la 35cm.
493) Viabilitatea nou-nscutului reprezint:
a) [ ] gradul dezvoltrii fizice a ftului la momentul naterii;
b) [x] posibilitatea continurii vieii inafara organismului matern;
c) [ ] imposibilitatea continurii vieii in afara organismului matern;
d) [ ] masa mai mic de 1000gr;
e) [ ] lungimea corpului pan la 35cm.
494) Probele docimaziei hidrostatice pulmonare i gastro-intestinale se efectueaz pentru
stabilirea:
a) [x] estimarea vieii extrauterine;
b) [ ] duratei vieii intrauterine;
c) [ ] viabilitii ftului;
d) [ ] pruncuciderii;
e) [ ] cauzei morii.
495) Lungimea cordonului ombilical al ftului la termen de 10 luni obstetricale este egal cu:
a) [ ] 35cm;
b) [ ] 40cm;
c) [x] 50cm;
71

d) [ ] 20cm;
e) [ ] 15cm.
496) Pruncuciderea este o noiune:
a) [ ] medical;
b) [x] juridic;
c) [ ] habitual;
d) [ ] biologic;
e) [ ] social.
497) La ce termen dup naterea pruncului in jurul cordonului ombilical se formeaz inelul
de demarcare:
a) [ ] peste 1-2 ore;
b) [x] peste 24 ore;
c) [ ] peste 3 zile;
d) [ ] la a 7-a zi;
e) [ ] imediat dup natere.
498) Din punct de vedere medico-legal pruncuciderea reprezint:
a) [ ] asasinarea ftului de propria lui mam pan la natere;
b) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tat in timpul naterii;
c) [ ] asasinarea pruncului de propria lui mam peste o sptmn de la natere;
d) [x] asasinarea pruncului de propria lui mam la natere sau in primele 2 ore;
e) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tat peste o sptmn de la natere;
499) Nucleul Beclard are 10 mm in diametru:
a) [ ] prunc neviabil;
b) [ ] prunc nscut mort;
c) [ ] prunc nscut viu;
d) [x] prunc nscut la termen;
e) [ ] nou-nscut.
500) Lipsa ambilor rinichi:
a) [ ] prunc nscut la termen;
b) [ ] nou-nscut;
c) [ ] prunc nscut mort;
d) [ ] pruncucidere;
e) [x] prunc neviabil.
501) Pulmoni neexpansionai de consisten crnoas:
a) [ ] prunc neviabil;
b) [ ] prunc nscut la termen;
c) [ ] nou-nscut;
d) [x] prunc nscut mort;
e) [ ] prunc viabil.
502) Cordonul ombilical proaspt, umed, fr inel de demarcare indic:
a) [ ] pruncucidere;
b) [ ] prunc neviabil;
c) [ ] prunc nscut la termen;
72

d) [x] nou-nscut;
e) [ ] prunc viabil.
503) Durata vieii intrauterine a ftului se determin in baza:
a) [x] lungimii ftului;
b) [ ] masei placentei;
c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal cu aer;
d) [ ] dimensiunilor placentei;
e) [ ] gradului de umplere a pulmonilor cu aer.
504) Nucleele de osificare Beclard se cerceteaz pentru stabilirea:
a) [ ] cauzei morii;
b) [ ] vechimii morii;
c) [ ] diagnosticului pozitiv de nou-nscut;
d) [x] maturitii;
e) [ ] viabilitii.
505) Diagnosticul pozitiv de nou-nscut se stabilete in baza prezenei:
a) [x] bosei sero-sanguine;
b) [x] vernix caseosa (sebum);
c) [ ] orificiului oval neobliterat;
d) [x] cordonului ombilical fr inelul de demarcare;
e) [ ] nucleelor de osificare Beclard.
506) Moartea violent a ftului i nou-nscutului poate surveni:
a) [x] pan la natere;
b) [x] in timpul naterii;
c) [x] dup natere;
d) [x] in timpul sarcinii;
e) [ ] in timpul acordrii ajutorului medical la natere.
507) Moartea subit a ftului pan la natere poate fi cauzat de urmtoarele maladii ale
mamei:
a) [ ] lipsa rinichilor la ft;
b) [x] infecie cronic;
c) [x] toxicoz;
d) [ ] asfixia intrauterin a ftului in rezultatul strangulrii gatului cu cordonul ombilical;
e) [x] infecie acut.
508) Moartea violent a nou-nscutului poate fi:
a) [x] accident;
b) [ ] suicid;
c) [x] pruncucidere;
d) [x] omor;
e) [ ] rezultatul neviabilitii.
509) Pruncuciderea poate fi:
a) [ ] intenionat;
b) [x] activ;
c) [x] pasiv;
73

d) [ ] neintenionat;
e) [ ] accidental.
510) Pruncuciderea pasiv const in lipsirea nou-nscutului de:
a) [x] cldur;
b) [x] hran;
c) [ ] asisten medical in caz de asfixie mecanic;
d) [x] haine;
e) [x] butur.
511) Metodele pruncuciderii active sunt:
a) [x] sugrumarea;
b) [x] trauma mecanic;
c) [x] intoxicaia;
d) [x] necul;
e) [ ] abandonare fr cldur.
512) Cauzele morii nou-nscutului in pruncuciderea activ pot fi:
a) [ ] neviabilitatea;
b) [x] asfixia mecanic;
c) [x] hemoragia;
d) [x] intoxicaia medicamentoas;
e) [x] fractura oaselor craniene.
513) In cazul examinrii cadavrelor nou-nscuilor medicul legist trebuie s soluioneze
urmtoarele ntrebri:
a) [x] diagnosticul pozitiv de nou-nscut;
b) [x] viabilitatea nou-nscutului;
c) [ ] s-a produs pruncuciderea activ sau pasiv;
d) [x] estimarea vieii extrauterine;
e) [x] cauza decesului nou-nscutului.
514) In care cazuri proba docimaziei hidrostatice pulmonare va fi pozitiv:
a) [x] nou-nscut viu;
b) [x] starea de putrefacie avansat;
c) [x] pulmoni ngheai;
d) [x] respiraie artificial;
e) [ ] neviabilitatea nou-nscutului.
515) Particularitile examinrii cadavrelor nou-nscuilor sunt:
a) [x] efectuarea probelor docimaziei hidrostatice;
b) [ ] stabilirea cauzei decesului;
c) [x] cercetarea nucleelor de osificare;
d) [ ] descrierea leziunilor corporale;
e) [x] efectuarea msurrilor antropometrice.
516) Bosa sero-sanguin poate fi localizat pe:
a) [x] cap;
b) [x] fese;
c) [ ] mini propriu-zise;
74

d) [ ] tlpile picioarelor;
e) [ ] organele interne.
517) Cefalohematomul poate fi depistat pe:
a) [x] osul frontal;
b) [ ] cutia toracic;
c) [x] osul temporal;
d) [x] osul occipital;
e) [ ] scapul.
518) In cadrul examinrii cadavrelor nou-nscuilor vernix caseosa poate fi depistat:
a) [x] pe fa;
b) [x] pe cutele gatului;
c) [x] in regiunile inghinale;
d) [ ] in lumenul cilor respiratorii superioare;
e) [x] pe spinare.
519) Semnele maturitii nou-nscutului sunt:
a) [x] masa mai mult de 3500gr;
b) [x] lungimea corpului 52cm;
c) [ ] prezena cefalohematomului;
d) [ ] prezena bosei sero-sanguine;
e) [x] nucleele de osificare Beclard in epifiza distal a femurului cu diametrul 10mm.
520) Nou-nscutul este viabil in cazul:
a) [x] lungimii corpului 52-54cm;
b) [ ] prezenei cefalohematomului;
c) [x] lipsei anomaliilor incompatibile cu viaa;
d) [ ] prezenei cordonului ombilical;
e) [x] masei 3500-4000gr.
521) Pentru estimarea vieii extrauterine se efectueaz:
a) [x] proba docimaziei hidrostatice pulmonare;
b) [ ] cercetarea nucleelor de osificare;
c) [ ] proba Goppe-Zeiler;
d) [x] proba docimaziei hidrostatice gastro-intestinale;
e) [ ] msurrile antropometrice.
522) Tehnica efecturii probei docimaziei hidrostatice pulmonare include urmtoarele etape:
a) [x] aplicarea ligaturilor pe trahee i esofag;
b) [x] eviscerarea organo-complexului;
c) [x] plasarea in ap a fiecrui pulmon in parte;
d) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorax;
e) [x] plasarea in ap a lobilor i fragmentelor mici de pulmoni.
523) Tehnica efecturii probei docimaziei hidrostatice gastro-intestinale include urmtoarele
etape:
a) [x] aplicarea ligaturilor la nivelul cardiei i pilorului stomacului;
b) [x] aplicarea ligaturilor pe intestinul subire i gros;
c) [x] eviscerarea organo-complexului i plasarea lui in ap;
75

d) [x] perforarea stomacului i intestinului sub ap;


e) [ ] perforarea vezicii biliare sub ap.
524) Moartea subit a pruncului imediat dup natere poate surveni din cauza:
a) [x] anomaliilor de dezvoltare a creierului;
b) [ ] strangulrii gatului cu cordonul ombilical;
c) [x] atreziei totale a intestinului;
d) [x] lipsei capului;
e) [x] cordului bicameral.
525) In pruncuciderea pasiv prin abandonarea pruncului i deces prin hipotermie se
depisteaz:
a) [x] lipsa hainelor;
b) [ ] bosa sero-sanguin;
c) [ ] cefalohematomul;
d) [x] petele Vinevski;
e) [ ] nucleele de osificare.
526) La examinarea cadavrelor nou-nscuilor se utilizeaz urmtoarele metode de cercetare:
a) [x] histologic;
b) [x] chimic;
c) [ ] balistic;
d) [x] macroscopic;
e) [x] radiologic.
527) Durata vieii intrauterine a pruncului se stabilete in baza:
a) [x] lungimii corpului;
b) [x] masei corporale;
c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal cu aer;
d) [ ] prezenei nucleelor de osificare;
e) [ ] gradului de dezvoltare a placentei.
528) Violul este o noiune:
a) [ ] medical;
b) [x] juridic;
c) [ ] habitual;
d) [ ] biologic;
e) [ ] social.
529) Faptul privind aciunile perverse se constat de ctre:
a) [x] judecat;
b) [ ] martori;
c) [ ] medicul legist;
d) [ ] obstetrician-ginecolog;
e) [ ] comisia medical.
530) In caz de infraciuni sexuale hainele, pentru expertiza ulterioar, sunt luate de ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] martorii asisteni;
c) [x] anchetator;
76

d) [ ] judector;
e) [ ] criminalist.
531) In caz de infraciuni sexuale corpurile delicte de origine biologic sunt prelevate de
ctre:
a) [ ] anchetator;
b) [ ] martorii asisteni;
c) [x] medicul legist;
d) [ ] judector;
e) [ ] asistenta medical.
532) Marginile rupturilor himenale pot fi edemaiate, sangerande, echimotice in urmtorul
termen dup deflorare:
a) [x] 1-2 zile;
b) [ ] 10 zile;
c) [ ] 2 sptmani;
d) [ ] 1 sptman;
e) [ ] 5-6 zile.
533) La femeile, care triesc via sexual, din semne tardive ale raportului sexual va fi:
a) [ ] prezena spermei in cile sexuale;
b) [ ] prezena rupturilor himenale;
c) [x] sarcina;
d) [ ] prezena sngelui bnuitului;
e) [ ] prezena firelor de pr ale bnuitului.
534) Semnul Belin reprezint:
a) [ ] ruptura himenului ajunge pan la baza de inserie;
b) [ ] marginile rupturii sunt ingroate, sidefii;
c) [x] ruptura himenului nu corespunde localizrii pliurilor longitudinale vaginale;
d) [ ] forma de unghi a rupturii;
e) [ ] localizarea rupturii in poriunile postero-inferioare ale himenului.
535) Semnele recente ale raportului sexual la bnuit sunt:
a) [ ] prezena maladiilor venerice;
b) [ ] prezena cicatricei in locul rupturii frenului prepuial;
c) [x] ruptur sngernd a frenului prepuial;
d) [ ] prezena leziunilor pe corpul victimei;
e) [ ] leziuni ale hainelor bnuitului.
536) Stabilirea sexului se efectueaz in urmtorul caz:
a) [ ] viol;
b) [ ] aciuni de desfranare;
c) [x] hermafroditism;
d) [ ] pederastie;
e) [ ] stabilirea maturitii sexuale.
537) Hermafroditismul adevrat se manifest prin:
a) [ ] prezena ovarelor i caracterelor sexuale secundare masculine;
b) [ ] prezena ovarelor i caracterelor sexuale secundare feminine;
77

c) [ ] prezena testiculelor i caracterelor sexuale secundare masculine;


d) [ ] prezena testiculelor i caracterelor sexuale secundare feminine;
e) [x] prezena concomitent a ovarelor i testiculelor cu manifestarea caracterelor sexuale
secundare feminine i masculine.
538) Semnele veridice ale raportului sexual la persoanele de sex feminin sunt:
a) [x] sperm in cile genitale feminine;
b) [x] sarcina;
c) [x] rupturi ale himenului;
d) [x] maladii venerice;
e) [ ] sperma pe hainele bnuitului.
539) In cazul examinrii himenului, medicul legist trebuie s descrie:
a) [x] forma;
b) [ ] dimensiunile vestibulului vaginal;
c) [x] caracterul marginii libere;
d) [x] crestturile naturale;
e) [x] leziunile himenului.
540) Faptul comiterii infraciunilor sexuale este stabilit de ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] medicul ginecolog;
c) [x] judecat;
d) [x] anchetator;
e) [ ] comisia de medici.
541) Semnele recente ale raportului sexual la persoane de sex masculin sunt:
a) [x] ruperea frenului prepuial;
b) [x] prezena epiteliului vaginal pe glandul penisului;
c) [x] prezena prului victimei pe organele genitale ale bnuitului;
d) [ ] echimoze i excoriaii pe faa bnuitului;
e) [ ] prezena leziunilor pe corpul victimei.
542) In caz de viol, de la ptimit se vor preleva pentru examenul de laborator urmtoarele:
a) [x] coninutul subunghial;
b) [x] mostre de snge;
c) [x] frotiuri cu coninut vaginal;
d) [x] mostre de pr;
e) [ ] eliminri de transpiraie.
543) De la persoana suspectat in viol pentru examenul de laborator se vor preleva:
a) [x] frotiuri-amprent de pe glans penis;
b) [x] mostre de snge;
c) [x] mostre de pr;
d) [x] coninutul subunghial;
e) [ ] eliminri de transpiraie.
544) In caz de viol, medicul legist trebuie s stabileasc:
a) [x] semne de raport sexual;
b) [ ] locul comiterii infraciunii;
78

c) [x] consecinele medicale ale violrii (sarcina, maladii venerice etc.);


d) [x] urme ale agresiunilor fizice;
e) [ ] suspectul in comiterea infraciunii.
545) Cauzele strii neputincioase ale victimei in caz de viol sunt:
a) [x] maladiile psihice;
b) [x] starea de ebrietate narcotic;
c) [x] starea de ebrietate alcoolic;
d) [x] defectele fizice;
e) [ ] agresiunea fizic.
546) Semnele morfologice ale rupturii recente ale himenului sunt:
a) [ ] esut de granulaie cu elemente de cicatrizare a suprafeei rupturii;
b) [x] rupturi cu margini sngernde;
c) [x] prezena edemului marginilor rupturii;
d) [x] margini echimotice;
e) [ ] semnul Belin.
547) Semnele recente ale unui raport sexual la victim, in caz de viol sunt:
a) [x] ruptur recent a himenului;
b) [ ] sarcin;
c) [x] prezena sngelui, prului bnuitului in regiunea organelor genitale feminine;
d) [x] prezena spermei in cile genitale feminine;
e) [ ] maladii venerice.
548) Pentru agresarea fizic a victimei in caz de viol este caracteristic:
a) [x] excoriaii pe gat;
b) [x] echimoze pe fese;
c) [x] echimoze pe coapse;
d) [x] leziuni la nivelul organelor genitale;
e) [ ] prezena spermei in vagin.
549) La infraciunile sexuale se atribuie:
a) [x] violul;
b) [x] aciunile de desfrnare;
c) [ ] avortul;
d) [x] pederastia;
e) [ ] hermafroditismul.
550) Dup avortul criminal pot aprea urmtoarele consecine:
a) [x] hemoragia;
b) [x] embolia gazoas;
c) [x] septicemia;
d) [x] perforarea intestinului;
e) [ ] chist ovarian.
551) Pentru conservarea obiectelor prelevate pentru examenul toxico-chimic se utilizeaz:
a) [ ] formalina;
b) [ ] glicerina;
c) [ ] acetona;
79

d) [x] etanolul;
e) [ ] metanolul.
552) Toxicele corosive acioneaz preponderent:
a) [ ] rezorbtiv;
b) [x] local;
c) [ ] cumulativ;
d) [ ] local i rezorbtiv concomitent;
e) [ ] hemolitic.
553) Necroza de tip colicvatic se stabilete la aciunea:
a) [x] bazelor;
b) [ ] acizilor;
c) [ ] toxicelor distructive;
d) [ ] toxicelor funcionale;
e) [ ] alcoolului etilic.
554) Necroza de tip coagulant se stabilete la aciunea:
a) [ ] bazelor;
b) [x] acizilor;
c) [ ] toxicelor distructive;
d) [ ] toxicelor funcionale;
e) [ ] alcoolului etilic.
555) Mecanismul aciunii arsenicului este:
a) [x] capilaro-toxic;
b) [ ] hemolitic;
c) [ ] paralizia centrului respiraiei;
d) [ ] stop cardiac;
e) [ ] insuficiena hepatic acut.
556) Mecanismul aciunii CO este:
a) [ ] dereglarea respiraiei celulare;
b) [x] legarea hemoglobinei (formarea carboxihemoglobinei);
c) [ ] schimbarea valenei ferului;
d) [ ] paralizia centrului de respiraie;
e) [ ] stop cardiac.
557) Mecanismul aciunii toxicelor methemoglobinizante este:
a) [ ] legarea hemoglobinei;
b) [x] schimbarea valenei ferului;
c) [ ] dereglarea respiraiei celulare;
d) [ ] paralizia centrului respirator;
e) [ ] stop cardiac.
558) Lividitile cadaverice roii-aprinse se determin in intoxicaia cu:
a) [ ] acid acetic;
b) [ ] fenol;
c) [x] CO;
d) [ ] acid sulfuric;
80

e) [ ] baze.
559) Lividitile cadaverice brun-surii se determin in intoxicaia cu:
a) [ ] acid acetic;
b) [ ] CO;
c) [x] toxice methemoglobinizante;
d) [ ] acid fosforic;
e) [ ] baze.
560) Coninutul letal de carboxihemoglobin este de:
a) [ ] pan la 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 30%;
e) [x] mai mult de 60%.
561) Care semn caracterizeaz moartea prin intoxicaie cu toxice methemoglobinizante:
a) [ ] sagne fluid;
b) [ ] congestie a organelor interne;
c) [ ] lividiti cadaverice albastru-intunecate;
d) [x] culoare brun a sngelui, muchilor, organelor interne;
e) [ ] distrofie hepatic i renal acut.
562) Mecanismul de baz de aciune a cianurilor const din:
a) [ ] paralizia centrului respirator;
b) [x] blocarea citocromoxidazei celulare;
c) [ ] dereglarea echilibrului acido-bazic;
d) [ ] transformarea hemoglobinei in methemoglobin;
e) [ ] hemoliza eritrocitelor.
563) Investigaia pentru confirmarea intoxicaiei letale cu cianuri este:
a) [ ] histologic;
b) [ ] botanic;
c) [x] toxico-chimic;
d) [ ] traseologic;
e) [ ] biologice.
564) In cazul depistrii etanolului doar in urin poate fi soluionat intrebarea referitor la:
a) [ ] gradul de ebrietate alcoolic;
b) [ ] cantitatea de alcool ingerat;
c) [x] consumarea i timpul ingerrii alcoolului;
d) [ ] caracterul alimentelor ingerate;
e) [ ] tipul buturilor alcoolice.
565) Starea de ebrietate uoar corespunde concentraiei alcoolului in snge:
a) [ ] pan la 0,3;
b) [x] 0,5-1;
c) [ ] 2;
d) [ ] 2,5-3;
e) [ ] 5.
81

566) Starea de ebrietate medie corespunde concentraiei alcoolului in snge:


a) [ ] pan la 0,3;
b) [ ] 0,5-1;
c) [x] 2;
d) [ ] 3;
e) [ ] 5.
567) Starea de ebrietate grav corespunde concentraiei alcoolului in snge:
a) [ ] pan la 0,3;
b) [ ] 0,3-1;
c) [ ] 1,5-2;
d) [x] 2,5-3;
e) [ ] 4.
568) Hemoliza pe cadavru se manifest prin:
a) [ ] lividiti cadaverice roii-aprinse;
b) [ ] lividiti cadaverice brune;
c) [x] imbibiie precoce a intimei arterelor de calibru mare;
d) [ ] colit ulceroas;
e) [ ] necroz de tip colicvatic.
569) Ciupercile zbarciogul gras" conin:
a) [ ] amanitotoxin;
b) [ ] amanitohemolizin;
c) [x] acid helvelic;
d) [ ] cicutotoxin;
e) [ ] muscaridin.
570) Pentru confirmarea diagnosticului de intoxicaie cu ciuperci se efectueaz investigaia:
a) [ ] spectral;
b) [ ] histologic;
c) [x] botanic;
d) [ ] traseologic;
e) [ ] imunologic.
571) Recoltarea sngelui cadavrului pentru stabilirea carboxihemoglobinei se efectueaz din:
a) [ ] sinusurile meningelui dur;
b) [ ] vasele gatului;
c) [x] venele profunde ale membrelor inferioare (femurale);
d) [ ] cavitatea toracic;
e) [ ] cavitatea abdominal.
572) Cile de ptrundere a toxicului in organism sunt:
a) [x] per os;
b) [ ] prin ficat;
c) [x] intravenos;
d) [x] prin tegumentele integre;
e) [x] prin plmni.
573) Cile de eliminare a toxicului din organism sunt:
82

a) [x] rinichi;
b) [x] pulmoni;
c) [x] mucoase;
d) [ ] pr;
e) [ ] oase.
574) Evoluia clinic a intoxicaiilor poate fi:
a) [x] acut;
b) [x] subacut;
c) [ ] general;
d) [ ] local;
e) [x] cronic.
575) Dup caracter, substanele toxice se clasific in:
a) [x] corosive;
b) [x] distructive;
c) [x] hematice;
d) [x] funcionale;
e) [ ] cu aciune pronunat.
576) Pentru confirmarea intoxicaiei se utilizeaz urmtoarele metode de laborator:
a) [x] histologic;
b) [x] toxico-chimic;
c) [x] botanic;
d) [ ] traseologic;
e) [x] bacteriologic.
577) Din toxicele corosive fac parte:
a) [x] acizii;
b) [ ] arsenicul;
c) [x] bazele;
d) [ ] mercurul;
e) [x] fenolul.
578) In rezultatul aciunii locale a acizilor i bazelor in esuturi se produce:
a) [ ] inflamaie septic;
b) [x] necroz de tip colicvatic;
c) [ ] cumularea toxicului;
d) [x] necroz de tip coagulant;
e) [ ] inflamaie aseptic.
579) Diagnosticul medico-legal al intoxicaiilor letale se bazeaz pe:
a) [x] circumstanele cazului;
b) [x] examinarea medico-legal a cadavrului;
c) [x] modificrile microscopice ale organelor i esuturilor cadaverice;
d) [ ] investigaiile medico-criminalistice;
e) [x] investigaiile toxico-chimice.
580) In intoxicaiile cu compuii metalelor grele preponderent se afecteaz:
a) [ ] ficatul;
83

b) [x] rinichii;
c) [ ] creierul;
d) [x] intestinul gros;
e) [x] mucoasa cavitii bucale.
581) Formele intoxicaiilor cu compuii arsenicului sunt:
a) [x] gastro-intestinal;
b) [ ] pulmonar;
c) [ ] renal;
d) [x] neuroparalitic;
e) [ ] hemoragic.
582) Din toxicele hematice fac parte substanele:
a) [x] hemolitice;
b) [x] CO;
c) [ ] care mresc permeabilitatea peretelui vascular;
d) [ ] care deregleaz hematopoeza;
e) [ ] care deregleaz coagulabilitatea sngelui.
583) Semnele morfologice ale intoxicaiei cu CO sunt:
a) [ ] lividitile cadaverice violacee;
b) [x] lividitile cadaverice rou-aprinse;
c) [x] culoarea roie a muchilor i sngelui;
d) [ ] cheaguri sanguine in cord;
e) [ ] edemul lojei i peretelui vezicii biliare.
584) Semnele intoxicaiei cu toxice hemolitice sunt:
a) [x] icter al tegumentelor;
b) [ ] lividiti cadaverice difuze;
c) [x] nefroza hemoglobinureic acut;
d) [ ] colita ulceroas;
e) [x] imbibiia precoce a intimei vaselor magistrale.
585) Semnele intoxicaiei cu substane methemoglobinizante sunt:
a) [x] snge fluid de culoare brun;
b) [x] lividiti cadaverice brune;
c) [ ] hemoliza sngelui;
d) [ ] snge de culoare roz-aprins;
e) [ ] venecongestia organelor interne.
586) Diagnosticul intoxicaiei letale cu substane methemoglobinizante se confirm prin:
a) [x] methemoglobin in snge nu mai puin de 80%;
b) [x] culoare brun a muchilor i viscerelor;
c) [x] depistarea toxicului nemijlocit prin investigaia toxico-chimic;
d) [ ] colita ulceroas;
e) [ ] hemoragii sub endocardul ventriculului stnga.
587) Semnele intoxicaiei letale cu cianuri sunt:
a) [ ] lividiti cadaverice violacei, difuze;
b) [x] miros de migdale amare de la viscerele cadavrului;
84

c) [x] lividiti roz-roietice;


d) [ ] edem pulmonar;
e) [ ] supraumplerea vezicii urinare.
588) Fazele toxicodinamicii alcoolului sunt:
a) [x] de resorbie;
b) [x] de eliminare;
c) [ ] de oxidare;
d) [ ] de cumulare in esuturi;
e) [ ] eliminarea alcoolului nemodificat.
589) Pentru confirmarea intoxicaiei letale cu ciuperci este necesar a:
a) [ ] depista modificrile microscopice specifice ale viscerelor;
b) [x] depista resturi de ciuperci in stomac;
c) [x] efectua investigaia botanic;
d) [ ] efectua investigaia spectral;
e) [ ] preleva organele pentru investigaia toxico-chimic general.
590) Pentru efectuarea investigaiei toxico-chimice in cazul intoxicaiei cu un toxic
necunoscut, in borcane se preleveaz:
a) [ ] produsele infectate cu microbi;
b) [x] un fragment de creier;
c) [x] rinichiul i urina;
d) [x] stomacul cu coninut, 1m de intestin subire i gros;
e) [x] un fragment de ficat cu vezica biliar.
591) Modificrile morfologice ale intoxicaiei letale cu compuii arsenicului sunt:
a) [ ] snge de culoare brun;
b) [x] coninut de tipul "fierturii de orez" in intestin;
c) [x] hemoragii benziforme, peteiale sub endocardul ventriculului stng;
d) [ ] nefroz pigmentar;
e) [ ] hepatit.
592) Diagnosticul intoxicaiei letale cu alcool etilic se bazeaz pe depistarea:
a) [x] mirosului strident de alcool de la organele interne;
b) [ ] lividitilor cadaverice difuze;
c) [x] supraumplerea vezicii urinare;
d) [x] in snge a 6 de alcool etilic;
e) [ ] hemoragii punctiforma sub pleur.
593) Semnele intoxicaiei cu acid acetic sunt:
a) [x] arsuri chimice roii-negre ale esofagului;
b) [x] snge de "lac";
c) [x] hemosideroza organelor parenchimatose;
d) [ ] edem pulmonar;
e) [ ] anemia organelor interne.
594) In intoxicaiile cu compui ai mercurului se depisteaz:
a) [ ] lividiti cadaverice brune;
b) [x] gingivit i stomatit;
85

c) [x] colit ulceroas;


d) [x] nefrozo-nefrit necrotic;
e) [ ] sange hemolizat.
595) La care concentraii de alcool etilic in snge survine intoxicaia letal?
a) [ ] 2,5;
b) [ ] 3,0;
c) [x] 5,5;
d) [x] 7,0;
e) [ ] 1,5.
596) In cazul intoxicaiilor nemortale cu toxice corosive pot surveni urmtoarele complicaii:
a) [x] peritonit;
b) [x] mediastinit;
c) [x] hemoragie gastro-intestinal masiv;
d) [x] pneumonie hipostatic;
e) [ ] encefalit.
597) Pentru intoxicaia cu acid azotic este caracteristic:
a) [ ] snge hemolizat;
b) [x] culoarea galben-aprins a coninutului esofagului i stomacului;
c) [x] miros sufocant specific;
d) [ ] lividiti cadaverice brune;
e) [ ] hemosideroza organelor interne.
598) Intoxicaia cu fenol se caracterizeaz prin:
a) [x] ptrunderea toxicului in organism prin tegumentele integre;
b) [x] aciune asupra esuturilor cu ntreaga molecul;
c) [x] crust uscat, dur, alb-surie;
d) [x] miros specific de fenol;
e) [ ] lividiti cadaverice roii.
599) Investigaia botanic se efectueaz in intoxicaiile cu:
a) [ ] baze;
b) [x] ciuperci;
c) [ ] barbiturai;
d) [x] plante;
e) [ ] pahicarpin.
600) Intensitatea aciunii toxicului asupra organismului uman depinde de:
a) [x] cile de ptrundere;
b) [x] structura chimic;
c) [x] cantitatea toxicului ptruns;
d) [x] starea ficatului, rinichilor, cordului i altor organe;
e) [ ] condiiile mediului ambiant.

86