Comunicarea dintre parinti ,scoala si elevii de clasa I

Cunoasterea elevilor si a grupurilor de elevi este una dintre

principalele arii de continut ale pregatirii tuturor cadrelor didactice in
special pentru invatamantul primar .
Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de o colaborare stransa
intre scoala si familie. Sistematizand aceasta colaborare este necesara o
abilitate a dascalului pentru: elaborarea, cunoasterea, aprecierea,
interpretarea documentelor activitatii elevului.
De regula, o cale importanta pentru cunoasterea elevului o constituie
inca din clasa intai colaborarea intre invatator si familie. Orice invatator
studiaza la intrarea in clasa intai fisa copilului intocmita la gradinita. Aceasta
ofera informatii cu privire la dezvoltarea sa psihopedagogica si fizica.
Tot in portofoliul fiecarui elev isi poate gasi locul un chestionar
intocmit la intrarea in scoala, completat de parinti si care poate avea
urmatoarea forma:
DA NU
A fost la gradinita?
Prezinta defecte in vorbire?
Raspunde cand este intrebat?
Stie sa raspunda corect la intrebari?
Este agresiv?
Respecta colegii?
Are tendinte de a se bate, a injura sau a vorbi urat?
Este comunicativ?
Este laudaros?
Exagereaza uneori?
Este sensibil?
Are vocabularul dezvoltat?
Prezinta cursivitate in vorbire?
Cunoaste literele alfabetului?
Stie sa scrie?
Cunoaste cifrele?
Stie sa numere si pana la ce numar?
Stie sa recite o poezie si cum o recita?
Intelege sensul unor cuvinte si expresii din poezie?

Stie sa deseneze dupa o tema data de cineva?

Dar dupa natura?
Stie sa modeleze obiecte din plastilina?
Stie sa cante un cantec?
O preocupare permanenta in intalnirile cu parintii este ideentificarea
dificultatilor pe care le intampina acestia in comunicarea cu proprii copii,
precum si prezentarea unor mijloace de optimizare a comunicarii dintre
acestia.Aplicarea unui chestionar ce cuprinde 14 itemi permite sa extragem
factorii care distorsioneaza comunicarea.
Astfel, colaborarea cu familia este asezata pe un fundal solid si
interpretarea datelor are efect de cercetare, iar planificarea unor programe de
recuperare sau de activitate suplimentara este adecvata realitatii. Un astfel de
chestionar poate sa fie aplicat in primele sedinte cu parintii.
Chestionar : Cum comunicati cu copilul dumneavoastra ?
1. Stati de vorba zilnic cu copilul d-voastra ?
2. Cat timp afectati discutiilor? 3. Despre ce discutati?
4. Care probleme credeti ca va re
duc din timpul pe care ati vrea sa l petreceti cu copilul d-voastra ?
5. De ce credeti ca uneori copilul refuza sa comunice cu familia?
6. Ce faceti atunci cand copilul greseste ?
7. Considerati ca sunteti un exemplu pentru copil?
8. Cum incrcati sa va apropiati de propriul copil?
9. Ce simtiti cand comunicarea cu copilul este foarte buna?
10. Dar cand nu este buna ,ce credeti ca nu ati facut?
11. Ati apelat la cineva din familie pentru a rezolva o problema
de comportare? La cine?
12. Il ajutati pe copil la efectuare temelor ?Cat si cum procedati ?
13. Verificati zilnic temele copilului?
14. Ce credeti ca ar trebui sa faca scoala pentru a imbunatati
comunicarea cu familia?
Tot la prima intalnire cu familia elevilor de clasa I este recomandabil
sa se prezinte si schita unui regim zilnic al elevului in familie.
Interpretarea si comentarea fiselor de evaluare, ale lucrarilor efectuate
de elevi impreuna cu parintii conduc la mentinerea relatiei familie-unitate
scolara. Astfel oferim parintilor informatii periodice relevante, despre
progresul scolar, comportamentul si stilul de invatare al elevului.
Inca din clasa I este recomandat sa solicitam informatii de la parinti
despre comportamentul de acasa, unde isi petrec majoritatea timpului,

tocmai pentru o completa cunoastere a elevului. Se pot organiza cel putin

una sau doua intalniri pe semestru cu parintii si saptamanal consultatii de
scurta durata. Un loc aparte il ocupa vizitele la domiciliul acestora.
Nu sunt putine cazurile cand ne confruntam cu comportamente ce
necesita o solutionare cat mai rapida contribuind prin consilierea familiei la
o remediere a situatiei.
In clasele mici, in special in clasa I este absolut necesara implicarea
familiei in activitatile formativ-educative. Astfel realizam o unitate de
cerinte scoala- familie.
Studiind si mediile familiale se poat concluziona cativa factori de risc
in adaptarea scolara, pe care ii poate urmari si gradinita atunci cand copilul o
frecventeaza:
-climatul educativ necorespunzator;
-stiluri neadecvate de educatie: autoritar, hiperprotectiv, inconsecvent,
indiferent;
- divergenta metodelor educative intre parinti;
-lipsa unitatii de opinie intre parinti;
- neconcordanta intre asteptarile parintilor si posibilitatile reale ale
copilului;
-slaba autoritate a parintilor;
-controlul redus al parintilor asupra activitatilor zilnice ale copilului,
asupra modului de petrecere a timpului liber, asupra grupului de prieteni;
-boli cronice, acute, incurabile, psihice in familie;
-tensiuni, neintelegeri, conflicte intre parinti;
-lipsa comnucarii parinti-copii;
-timpul insuficient acordat copiilor;
-tratarea preferentiala a copiilor;
-lipsa afectiunii intre copii;
-ignorarea participarii copiilor la viata de familie;
-lipsa de toleranta in situatii conflictuale sau in divergente de opinii;
-comportamentul deviat al parintilor (alcoolism,agresivitate,
infractiuni);
-nivel cultural, igienico-sanitar scazut;
-situatii materiale deficitare;
-separarea familiei-dezmembrarea (divort,deces);
-modificari in structura familiei (necasatorite);
-devalorizarea sau supraeveluarea importantei scolii in educatie.
Primele sfaturi de la invatatoare catre familie transmise direct pe un
ton de prietenie sincera ar putea fi : Invata sa-ti asculti copilul! Fii
rabdator; Fii maleabil; Nu fi partea care ataca: sa nu te enervezi, sa nu tipi,

nu fi rautacios, nu jigni copilul; Exprima-te clar si hotarat; Accepta-ti

propriul copil; Discuta cu copilul tau cat mai mult; Fa-ti timp pentru copil
si Fii gata sa-i oferi siguranta.
Dorothy Lavo Nolte isi exprima ideea ca mereu copiii traiesc din ceea
ce invata prin cateva cuvinte semnificative:
Daca un copil traieste in lauda, invata sa aprecieze.
Daca traieste in corectitudine, invata dreptatea.
Daca traieste in siguranta, invata sa aiba incredere.
Daca un copil traieste in aprobare, invata sa se autoaprecieze.
Daca un copil traieste in acceptare si prietenie, invata sa descopere
dragostea din lume.
In functie de cunoasterea profilului psiho-comportamental al
partenerului de activitate si, in functie de ,,fizionomia particulara a acestuia
ne organizam in continuare procesul instructiv-educativ, orientandu-l intr-o
directie corectiv-constructiva pe parcursul celor patru ani ai scolii primare.

Invatator,
PUIU VALENTINA