Sunteți pe pagina 1din 3

COMUNSM s. n. 1.

Sistem social, politic i economic constituit pe principiul abolirii proprietii


private i al instaurrii proprietii colective asupra mijloacelor de produc ie i de schimb. 2. Micare
care dorete s implementeze acest sistem. 3. Ideologie care promoveaz acest sistem.
Comunism, democratie populara, epoca de aur exista in mintea noastra tot atatea denumiri pentru o
perioada pe care noi, cei tineri, nu o cunoastem decat din povestirile parintilor, bunicilor, din carti, ori
vizionand diverse documentare. Este o perioada istorica ce fascineaza pe multi dintre noi, ce continua sa
lase urme adanci in societate si-n mentalitati chiar si astazi, o perioada de moarte a spiritului! Multe din
aspectele vietii cotidiene sunt categorisite, chiar, dupa momentul 89 sau inaintea lui! Acest referat ce am
intocmit nu-si propune sa tina partea nimanui, nici neo-comunistilor, nici celor nostalgici, nici denuntatorilor
sai ci, sa prezinte obiectiv, distant, realitatile trecute, atat cu partile sale luminoase cat si cu cele intunecate.

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarist n care nu exist proprietate
privat i nici clase sociale. n comunism toate bunurile aparin societii ca ntreg, i toi
membrii acesteia se bucur de acelai statut social i economic. Probabil cel mai cunoscut
principiu al unei societai comuniste este: "Fiecare dup puteri, fiecruia dup nevoi."
Despre apariia comunismului n lume celebrul politician Winston Churchill spunea: "n opoziie
violent cu toat aceast sfer a eforturilor evreieti se profileaz planurile evreilor internaionali.
Adepii acestei confederaii sinistre sunt n marea lor majoritate oameni care au crescut n
rndurile nefericite ale populaiei din rile unde evreii sunt persecutai din motive de ras. Cei
mai muli, dac nu toi, au renegat credina naintailor i i-au alungat din minte toate speranele
spirituale la lumea de Apoi. Aceast micare nu este nou printre evrei. nc de pe vremea lui
Spartacus-Weishaupt i pn n epoca lui Karl Marx, ajungnd pn la Troky (Rusia), Bla Kun
(Ungaria), Rosa Luxembourg (Germania) i Emma Goldman (Statele Unite ale Americii),
aceast conspiraie mondial pentru rsturnarea civilizaiei i pentru reconstruirea societii pe
bazele dezvoltrii oprite, a invidiei ruvoitoare i a imposibilei egaliti a crescut permanent (...)
iar acum, n sfrit, aceast band de personaliti extraordinare din lumea subteran a marilor
orae europene i americane i-a nfcat pe rui de pr i au devenit practic stpnii necontestai
ai acelui enorm imperiu. Nu este necesar s exagerm rolul jucat n crearea bolevismului i
punerea n aplicare a revoluiei ruse de aceti evrei internaionali i, n cea mai mare parte, atei
(...)".
(Churchill, W. (1920). Zionism versus Bolshevism: A Struggle for the Soul of the Jewish People,
nr. din 8 februarie 1920, al ziarului "Illustrated Sunday Herald").
Ca micare politic, comunismul este o ramur a micrii socialiste, de care se difereniaz n
principal prin dorina comunitilor de a instaura un sistem comunist n locul unuia capitalist, de
multe ori prin metode revoluionare armate.

In ROMANIA,coalitia fortelor politice care au rasturnat regimul maresalului Ion


Antonescu n-a putut sa supravietuiasca mai mult de cateva luni de zile. S-a creat
Frontul National Democrat,o trambulina de pe care comunistii vor prelua puterea cu
ajutorul Moscovei.Dupa scenariile care au functionat si in alte tari de sub tutela
Moscovei la sfarsitul lunii februarie,comunistii au trecut la asaltul asupra puterii
organizand violente manifestari in strada. Lovitura impotriva guvernului N.Radescu
a fost dirijata de Vinski care a sosit, pe 27 februarie, pe neasteptate la
Bucuresti.La inceputul lunii martie A.J.Vsinski a obligat pe regele Mihai I sa accepte
formarea unui guvern condus de Petru Groza dominat de F.N.D Constituirea
guvernului Groza a adus dupa sine totala subordonare a fortelor de ordine fata de
comunisti fapt ce-a usurat actiunea de eliminare a opozantilor din viata politica mai
ales dupa ce acesta a fost recunoscut si de occidentali.Alegerile desfasurate la 19
noiembrie 1946 prin frauda au fost castigate de comunisti.La 30 decembrie 1947
prin abolirea monarhiei a fost inlaturat si ultimul obstacol in calea desfasurarii
dominatiei sovietice in Romania.

Optiuni ce au dus la dezastru


Regimul Nicolae Ceausescu a infaptuit o politica economica menita sa industrializeze
Romania intr-un timp scurt, fara nici o preocupare pentru nevoile reale ale tarii sau sacrificiile
umane. Asa numita rata a acumularii (procentul din venitul national reinvetit in economie) era
mentinuta constant la un nivel excesi de ridicat, de aproape 30%, pentru a pastra un ritm inalt
de crestere economica. Prioritatile si obiectivele economice erau stabilite arbitrar, avand la
baza mai degraba inclinatiile si preferintele personale ae conducatorului si ale sotiei sale.
Obsesia stalinista a dictatorului privind industria grea ca obiectiv prioritar l-a facut sa dezvolte
cu orice prt o uriasa industrie siderurgica si metalurgica. Veleitatile stiintifice de chemist ale
Elenei Ceausescu au dat nastre unei vaste industrii pentrochimice. Aceste ramuri au devenit
pivotii economiei romanesti.Ambele optiuni s-au devenit irationale, si pe deasupra, foarte
costisitoare.1
Pricipala eroare economica a acestor optiuni consta in aceea ca ele ignorau total lipsa de
materii prime si resurse energetice a Romaniei. Desi era bogata in resurse naturale, tocmai
pentru industriile care erau prioritare lui Ceausescu Romania avea prea putina materie prima.
In consecinta, toate materiile prime, sau cea mai mare parte a lor, ca si energia utilizata
proveneau din import.. Spre exemplu , in 1988, importurile de minereu de fier se marisera de
20 de ori fata de punctul 1960. Paradoxul era ca acele industrii care se bazau pe materie prima
si energie din import nu prea reuseau sa-si desfaca produsele pe piata mondiala. In 1988 (an
pentru care datele sunt mai mult sau mai putin corecte), numai 10,2% din productia de otel o
reprezenta otelul inalt aliat, cu o sansa de a se vinde pe piata mondiala saturata. In ansamblu,
industria grea nu era capabila sa aduca suficienta valuta straina nici macar pentru a a coperi
costurile materiilor prime si ale energiei importate pe care le utiliza. Pentru a compensa acest
deficit, regimul sporea constant exporturile de alimente si bunuri de larg consum, adica exact
1

de ceea ce romanii aveau nevoie. Industriile prioritare erau si energofage, spre exemplu
combinatul de aluminiu de la Slatina consuma, in 1989 electricitate echivalenta cu consumul
casnic al intregii populatii din Romania.
La scurt timp dup 23 august 1944, Gheorghiu Dej i zugrvea principesei Ileana, tabloul Romniei
comuniste: o lume modern, industrializat, cu tiin de carte, avnd parte de toate binefacerile lumii
moderne dar fr nedreptile acesteia.
Lucrurile aveau s stea cu totul altfel dect le-a zugrvit liderul comunist. Msurile luate pentru
modernizarea rii (industrializarea, colectivizarea etc.) s-au fcut prin sacrificarea intereselor cetenilor
i n dauna bunstrii acestora. Dei pe hrtie progresul economic pare evident fa de perioada
interbelic, n realitate venitul unui muncitor n anul 1963 era de 1,9 ori mai mic dect n anul 1938. O
lung perioad de timp, n anii 50, produsele alimentare s-au obinut de baz de cartel n cantiti
minime. Situaia, din acest punct de vedere, s-a ameliorat n anii 60 i n prima parte a anilor 70.
Romnia sttea foarte prost i la capitolul tehnologie i infrastructur. Reeaua telefonic era una din cele
mai slab dezvoltate din Europa, cu 700.000 de posturi telefonice la o populaie de peste 23 milioane
locuitori. Sistemul de drumuri i autostrzi era i el ntr-o stare jalnic, existnd o singur autostrad
Bucureti Piteti, cu cteva zeci de kilometri. Nu este deci greit s afirmm c situaia deplorabil din
punct de vedere economic, mizeria n care era inut poporul romn, a contribuit decisiv la cderea
regimului ceauist n decembrie 1989.