Islamul-o lume n expansiune

Prezena musulman: 46 de ri i o cincime din populaia globului

Prezena musulman se face resimit tot mai adesea la nivelul relaiilor
internaionale, ceea ce indic faptul c lumea musulman este o lume caracterizat de
dinamism i de un proces continuu de expansiune. Acest lucru ar putea fi dovedit cu
uurin dac am recapitula principalele conflicte internaionale din ultimul deceniu:
Rzboiul din Golf, conflictul dintre Rusia i Cecenia, cel din Bosnia-Heregovina, cel din
Kosovo, conflictul permanent dintre Pakistan i India asupra Kashmirului, desprinderea
Timorului de Est din componena Indoneziei, atacul terorist asupra WTC i asupra
Pentagonului avnd ca rezultat atacarea Afghanistanului i atacarea Irakului. Toate aceste
conflicte nu au loc doar ntre doua state vecine ci ele surmonteaz graniele lumii
musulmane i mut teatrul de lupt la nivelul unor culturi i unor civilizaii diferite.
Trebuie s se in astfel cont de faptul c lumea musulman cuprinde 46 de ri i aproape
o cincime din populaia globului i mai ales de faptul c lumea musulman este mai mult
dect o lume conservatoare, puternic ataat unor valori tradiionale, puin deschis lumii
contemporane i traversat de tot felul de micri violente i orientri fundamentaliste.
O civilizaie de gradul doi
Arnold Toynbee i Fernand Braudel explic conceptul de civilizaie de gradul doi
prin referirea la o civilizaie care a aprut din tuful unor civilizaii anterioare. Lumea
arab neleas ca teritoriu mrginit de stepa Arabiei de Nord, de Mediteran i de
povrniurile Anatoliei i Armeniei a cuprins de-a lungul secolelor civilizaia sumerian,
pe cea egiptean, hitit i monoic, civilizaiile siriac, babiloniac, cretin ortodox i
cretin occidental i n final pe cele arab, iranian i occidental. O prim unificare a
Orientului Apropiat a fost fcut de asirieni, dup care zona a fost ocupat de armatele li
Darius(sec.VI-V .e.n). Apoi a urmat cucerirea teritoriului de ctre Alexandru cel Mare,
cel care a fcut ca acest spaiu s preia importante accente ale civilizaiei greceti.
Ptrunderea n regiune a Imperiului Bizantin nu a nsemnat dect prelungirea influenei
greceti. Divizarea religioas i fenomenul de respingere al ocupantului a facilitat
procesul de ptrundere a Islamului n zon.

Mahomed, Coranul, Islamul

Islamul este religia ntemeiat de Mahomed. n arab, islam nseamn supunere
devotat, el mai avnd i accepiunea de lume musulman, lume care mprtete
credina islamic. Coranul este Cartea Sfnt, avnd doua sensuri: cea de citire i de
recitare. Acesta nu conine doar o nvtur moral, ci el reglementeaz din punct de
vedere juridic ntreaga via religioas, politic, civil i penal. Acolo unde Coranul nu
conine norme i prevederi rigorile Islamului se ndeplinesc prin Suna, adic tradiia;
unde nu ajunge Suna, intr n vigoare Igma( consensul celor mai nalte autoriti n
domeniul teologie musulmane); Kiias care nseamn judecarea dup cazuri analoge este
urmtoarea cale de apel.
Peninsula Arabia, aflat la interferina continentului asiatic cu cel african,
era locuit de beduini, pstori nomazi, ce se lsau condui de reguli severe, nescrise. Cea
mai tnr religie monoteist ntemeiat de Mahomed a aprut ca s reglementeze ntrega
existen a credincioilor din zon. Jihad nseamn rzboi sfnt. Acest neles capt din
ce n ce mai mult sensul de lupta credinciosului cu el nsui pentru a-i orndui viaa n
acord cu normele Coranului i tot mai puin are sensul de rzboiul mpotriva tuturor
necredincioilor. Mijahedin este lupttorul n rzboiul sfnt.
Cele cinci datorii fundamentale n Islam sunt: 1. nu exist alt dumnezeu
dect Allah, iar Mahomed este trimisul lui Allah; 2. rugciunea ritual trebuie fcut de
cinci ori pe zi; 3. respectarea srbtorii ramadanului, care dureaz o luna, timp n care, de
la rsritul soarelui pn la apus, credinciosul trebuie s manifeste o abstinen total de
la mncare, butur i via sexual; 4. pelernajul la Mecca, locul de natere al profetului
Mahomed, cel puin o dat n via; 5. milostenia, constnd n plata, n bani sau n natur,
a unei contribuii ce reprezint a 40-a parte a veniturilor.
Exist dou mari ramuri ale islamului: suniii i iiii. Suniii, sau Islamul ortodox,
susin c adevrurile pot fi cunoscute numai prin revelaie. iiii reprezint grupul de
credincioi care l-au susinut pe Ali, vrul lui Mahomed, cstorit cu Fatima, fata
Profetului. iiii cred n existena a doisprezece lideri infailibil, primul dintre acetia fiind
Ali, ultimul dintre ei disprnd n sec. al IX-lea. Apariia unui nou imam va nsemna
nfptuirea dreptii pe pmnt.

Ciclul arab
Ciclul arab presupune o perioad de expansiune a arabilor. Cuceririle Siriei, a
Egiptului, a Persiei i a spaiilor pe care astzi se afl Tunisia, Algeria, Marocul i ntr-o
ultim faz cucerirea sudului Spaniei fac parte din acest ciclu, n care cuceritorul nu
ncerca s converteasc, ci doar s valorifice avantajele care proveneau din supunerea
altor civilizaii. Ciclul arab a durat aproximativ un secol. Dup moartea lui Mahomed din
632, au urmat la conducerea Peninsulei Arabia califii buni conductori. n perioada 660750 urmeaz califii omayyazi ce stabilesc capitala la Damasc i sunt cucerite alte teritorii
din vestul peninsulei.
Sfritul domniei arabului pur snge
De la mijlocul secolului al VIII-lea ncepe o nou etap n viaa islamului. Este o
perioad de frmntri n care capitala este mutat de la Damasc la Bagdad sub o nou
dinastie, cea a abbasizilor. Pn la distugerea sa de ctre mongoli n 1258, Bagdadul
devine cea mai bogat capital a lumii vechi. n aceast perioad de maxim nflorire,
apare limba arab ca limb rspndit n ntreaga regiune, actele din administraie ncep a
fi elaborate n arab, sunt traduse un numr impresonant de cri din Occident. Din punct
de vedere politic, procesul de convertire capt o importan prioritar. Epoca
caracterizat de domnia arabului este nlocuit de islamul care se hrnete din bogia
civilizaiilor asupra crora i extinde influena. Astfel Islamul se extinde spre Persia i
lumea hindus, i va supune pe turcii segiucizi i pe turcii otomani. A doua epoc de
nflorire este reprezentat de ascensiunea Imperiului Otoman, prin cuceririle din Balcani,
Europa Central, din Orientul Apropiat, Egipt i Maghreb. Imperiul Otoman a rezistat ca
putere mondial atta vreme ct a deinut controlul punctelor strategice din Marea
Mediterana i a dominat spaiul maritim din zon.
Brzu Elena-Raluca,
Grupa 1, Anul II, RISE

Un continent intermediar: Orientul Mijlociu

Creterea i afirmarea Islamului trebuie puse n legtur i cu poziia geografic
special pe care o deine: pe de o parte, ntre dou ci de navigaie, dou ntinderi de apMarea Mediteran i Oceanul Indian- iar, pe de alt parte, ntre trei mase destul de dense
de oameni: Extremul Orient, Europa i Africa Neagr. Acest lucru ii d statutul de plac
turnant ntre continente, ci de navigaie i civilizaii. Un punct n plus l reprezint
faptul c Islamul a tiut s pun n valoare potenialul su, a stimulat schimburile de toate
genurile, contribuind astfel la dezvoltarea activitii comerciale a acestor regiuni.
Lumea islamic a devenit important nu doar prin poziia sa geografic.
Drumurile sunt i ele o parte component important a geopoliticii, dezvoltnd
infrastructura, att pe uscat ct i pe mare, fcnd din capacitatea sa de a parcurge
distane mari un atu geopolitic. n special n epoca de nflorire, Islamul a dezvoltat o
adevrat flot a deertului: o caravan se deplaseaz aidoma unei armate, cu eful su,
statul su major, reguli stricte, etape obligatorii. Pe lng acest reea comercial, a
negustorii musulmani foloseau instrumente de credit i de plat i practicau forme de
asociere comercial nainte ca ele s fie folosite pentru prima oar de europeni.
O poziie geografic poate fi folosit drept un atu geopolitic doar dac este
controlat i exploatat. Reculul Islamului s-a produs atunci cnd acesta nu a mai avut
capacitatea de a controla cum se cuvine cile de acces, n aa fel nct comerul s aib
aceeai intensitate, i s produc aceleai venituri.
Printre actorii care au dus la declinul Islamului putem aminti barbarii, atacurile
din interior i pierderea controlului asupra Mrii Mediterane n favoarea occidentalilor
(europenilor). Dar rolul cel mai important l-a avut asfixia maritim. Otomanii au
pierdut numeroase lupte datorit inferioritii flotelor sale fa de cele ale occidentalilor.
Astfel, prin pierderea supremaiei pe mare, otomanii au pierdut i posibilitatea de a-i
controla cuceririle de peste mri (Peninsula Arabia, Egipul, Tunisia, Algeria), dar mai ales
au ncetat s mai controleze comerul de pe mare.
Mari concentrri musulmane

Se face adesea o confuzie ntre statele arabe i cele musulmane, ns lumea

musulman nu se reduce doar la statele arabe. De fapt, majoritatea musulmanilor nu sunt
arabi. Cele mai mari state musulmane sunt: Indonezia, Pakistan, Bangladesh i Iran, iar
nici una dintre acestea nu este arab.
Dup cum susine i Howard Lentner, exist trei mari concentrri musulmane n
zilele nostre: nordul Africii, Orientul Mijlociu i Asia de Sud, fiecare dintre ele avnd
diferite particulariti.
n ceea ce privete nordul Africii, rile din aceast regiune sunt denumite generic
Maghreb, care se traduce Soarele apune i este considerat Occidentul lumii islamice.
Acesta cuprinde Tunisia, Algeria i Marocul. Nucleul acestei regiuni este reprezentat de
Algeria, fost colonie francez ce a fost ocupat n 1830 de francezi. Pn la nceputul
anilor 70, la nivel oficial se vorbea numai limba francez. n acea perioad a nceput un
program naional de arabizare ce consta n difuzarea la televiziunea naional a unui
program special n limba arab, orele de clas ncepeau s se in n arab.
Lumea musulman din sudul Asiei este o lume aflat n cretere demografic.
Pakistanul i India au cele mai mari ritmuri demografice din lume. Ambele state au un
procent nsemnat de tineri care nu poate s nu produc prefaceri interne masive i s
genereze chiar o serie de covulsii. Subcontinentul indian are pe ntinderea sa trei
aglomerri musulmane: n nord-est Pundjab, n sud-est Bengalul Oriental i n centru
Hyderabad. n 1930 Liga Musulman a ncercat crearea unui stat musulman distinc, fapt
dorit i de Marea Brtitanie care vedea in crearea acestui nou stat o modalitate de a-i
menine dominaia. Dup 1945 ciocnirile dintre populaia musulman i cea hindus au
laut proporii ceea ce a determinat parlamentul britanic s voteze la 15 august 1947
independena regiunii, ce era mprit n dou state independente: India i Pakistan. n
1971 aceste dou entiti devin state de sine stttoare. ntre aceste dou state exist i
astzi un conflict n ceea ce privete teritoriul Kashmir. India se bazeaz pe legimitatea
istoric, iar Pakistanul invoc majoritatea musulman care triete n acea regiune.
Conflictul s-a agravat din ce n ce mai mult i datorit faptului c din 1998 cele dou ri
au devenit puteri nucleare.
State-pivot

Lumea musulman are o semnificaie major nu doar datorit mrimii propriuzise, ci i datorit faptului c rile acestei civilizaii se ntind pe trei continente i dein
zone-cheie din punct de vedere strategic.
n 1996 revista Foreign Affairs a publicat un studiu n care se susinea faptul c
din nou state identificate ca deinnd o poziie de pivot de care Statele Unite trebuie s
in cont n elaborarea politicilor externe, cinci aparin lumii islamice: Egipt, Indonezia,
Algeria, Turcia i Pakistan. Statul-pivot are capacitatea de a influena stabilitatea
regional i internaional. Este foarte important pentru regiunea n care se afl, nct
prbuirea sa ar proiecta o stare de haos cu mult peste graniele sale. De altfel, dac acest
stat ar cunoate o nflorire economic, sau stabilitate politic, acest lucru s-ar rspndi n
toat zona.
Criteriile dup care poate fi identificat un stat-pivot sunt: populaia, poziia
geografic important, potenialul economic i mrimea statului.
Egiptul, datorit poziiei geografice i a proximitii fa de regiunile bogate n
petrol, a jucat un rol important de-a lungul istoriei, att n dezvoltarea zonei ct i n
dinamica relaiilor dintre marile puteri (importana Egiptului n evoluia procesului de
pace din Orientul Mijlociu). De asemenea, acesta este esenial pentru planul american de
a izola statele fundamentaliste din zon, ostile Occidentului, deci de a menine un
echilibru ntre elementele moderate i cele radicale din lumea islamic.
Indonezia, una din cele mai dens populate zone ale lumii, este important
deoarece este un nod comercial ce deine controlul asupra unor rute de navigaie eseniale
pentru comerul din zona respectiv, i datorit resurselor sale de petrol ce prezint un
interes ridicat pentru Statele Unite i Japonia.
Algeria are rol de meninere a echilibrului ntre moderaii i radicalii din lumea
islamic. De altfel, acest stat constituie o preocupare permanent pentru Spania i Frana,
datorit emigranilor din aceast ar. Mai mult, aceasta influeneaz securitatea
rmurilor mediteraneene i a pieelor de petrol i gaze naturale.
Turcia este important prin poziia sa strategic, fiind situat la rscruce de
civilizaii, religii i rute comerciale. Acesta se confrunt, ns, att cu numeroase
probleme interne- presiuni demografice, rivaliti etnice, renaterea fundamentalismului
islamic-, ct i cu probleme externe- rivalitatea cu Grecia, cu Siria i cu Irak.

Pakistanul este un stat-pivot n primul rnd datorit exploziei demografice care l

face s fie unul din statele cu cea mai mare populaie i n al doilea rnd datorit poziiei
geografice critice n Asia de Sud (divergene de natur etnic i religioas cu India).
Vrnceanu Maria-Cristina,
Grupa 1, Anul II, RISE
Potentialul strategic al petrolului
Dupa cum bine se stie, una din cele mai disputate resurse naturale ale
momentului este petrolul.S-a ajuns in aceasta situatie din cauza consumului foarte mare
de energie in randul populatiei si pentru ca unii par sa uite de faptul ca aceasta resursa
este limitata.
Petrolul, poate fi considerat hrana civilizatiei moderne, pentru ca circa 40% din
totalul consumului mondial de energie este asigurat de catre aceasta resursa naturala.
Petrolul a inlocuit carbunele pe la mijlocul secolului XX si nu exista inca semne ca o alta
resursa il va detrona de pe aceasta pozitie importanta, ci dimpotriva rolul sau va creste
odata cu evolutia tehnologiei ce implica energie.Conform expertilor in domeniu,
consumul de enrgie electrica si termica va creste cu 75% pana in anul 2020.Asadar
petrolul prezinta un potential strategic in primul rand datorita necesitatii sale; practic este
o resursa vitala in timpurile noastre.In al doile rand, petrolul a devenit o marfa de schimb
majora care domina comertul si viata politica internationala.Acest lucru presupune faptul
ca exista regiuni unde se consuma mai mult decat se produce si astfel intervine
necesitatea de a importa din regiuni mai bogate in aceasta resursa.
In continuare vom analiza importanta strategica a petrolului pe 2 nivele: tarile
care sunt dependente de importul de petrol si cele care detin circa 60% din rezervele
sigure de petrol existente la aceasta data.
Prima zona importatoare de petrol este Europa Occidentala pentru ca este
dependenta de circa 40-45% din totalul petrolului.Urmeaza America de Nord cu o nevoie
de 25-30% si estul si sud-estul Asiei, in principal Japonia.Asadar, tarile cele mai
industrializate, mai dezvoltate, sunt cele mai sarace in rezerve de petrol.Europa
Occidentala detinea in anul 1996, o rezerva de 2125 milioane de tone de petrol, in timp ce

Africa detinea in acelasi an 9980 milioane tone.

Al doilea nivel de analiza este reprezentat de ceea ce se numeste
superconcentrarea excesiva a rezervelor de petrol ale globului in regiunile Orientului
Apropiat si Mijlociu.Asa cum spuneam si mai sus, rezervele din aceaste regiuni sunt net
superioare celorlalte.Un alt exemplu in acest sens este faptul ca in Orientul Apropiat
existau in anul 1996, 89980 de milioane de tone de petrol.
Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns ca aceasta regiune detine o cantitate
impresionanta de petrol, acesta este un produs competitiv datorita faptului ca are o
vascozitate redusa si se afla la adancimi foarte mici (in medie intre 300 si 2000m).
Toate aceste realitati confera tarilor din zona o putere economica prin
vanzarea petrolului si o influenta politica cu certe dimensiuni strategice.In situatii de
conflict, tarile dependente de importul de petrol sunt vulnerabile in fata lumii islamice, ce
pot intrerupe furnizarile periodice.

Mai sunt si alte zone detinatoare de petrol, incadrate

tot in lumea islamica, printre care Africa cu o pondere de 7.2% din rezervele mondiale de
petrol, din care aproximativ o treime revine Libiei, tara musulmana, precum si altor state
islamice: Algeria, Egipt, Maroc.In spatiul Asiei de Est si de Sud-Est, Indonezia, tot o tara
musulmana, detine rezerve semnificative de petrol ce sunt printre cele mai importante din
regiune.
Datorita faptului ca petrolul este o resursa ce trebuie foarte bine gestionata, s-au
pus bazele unei organizatii in anul 1960, la Bagdad, organizatie ce poarta numele de
Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), ce are rolul de a impune lumii
dezvoltate anumite preturi, de a lua masuri de protectie a propriilor rezerve, etc.
Asadar, petrolul este arma strategica a statelor musulmane, ce poate genera
adevarate crize precum cea de la inceputul anilor 70, crize ce pot lua amploare la nivel
global, datorita importantei sale geopolitice.
Vectorul cresterii demografice
Un alt factor care confera lumii islamice o importanta geopolitica, pe langa
pozitia geografica si existenta din abundenta a petrolului, este reprezentat de
populatie.Asa cum fiecare regiune are atuuri geopolitice, dintre care unul poate fi mai
important, asa lumea islamica este caracterizata de rate spectaculoase ale cresterii

populatiei (S.Huntington). Asadar, putem indrazni sa spunem ca aceasta crestere

demografica reprezinta vectorul geopolitic principal ce confera importanta acestui spatiu
acum si in viitor.De ce? Pentru ca acest factor este in stransa legatura cu existenta
celorlalti 2 factori si astfel se formeaza un instrument geopolitic, instrument pe care
lumea musulmana il va folosi pentru cresterea propriei influente.
Trebuie sa tinem cont de faptul ca populatia din alte regiuni este constanta sau
dimpotriva, scade, ceea ce duce la schimbari foarte importante ale raporturilor
demografice, raporturi ce vor inclina balanta in favoarea populatiei musulmane.De
exemplu, intre 1965 si 1990 rata anuala a cresterii demografice la nivel mondial a fost de
1.85%, iar in statele musulmane, aceasta rata s-a situat intre 2 si 3%. Acest lucru
demonstreaza ca ponderea populatiei musulmane a crescut vizibil in ansamblul populatiei
lumii.Se preconizeaza ca in anul 2025, musulmanii vor reprezenta 30% din populatia
lumii, lucru ce va schimba regulile sistemului international.
Aceste cresteri demografice sunt si surse de conflicte, precum cele dintre
spatiile iugoslav si rus, unde intr-o parte exista crestere demografica si in cealalta parte
exista scaderi demografice.Tensiuni intre musulmani si crestini au avut loc si in Sudan,
Nigeria, Tanzania, Kenya.Dar cel mai important conflict cauzat de cresterea demografica
este intre populatia musulmana si cea hindusa, unde ambele prezinta cresteri
considerabile ale populatiei si pe spatii cu o densitate semnificativa demografica.Cu toate
acestea, India va deveni peste cativa ani cel mai populat stat al lumii, el urmand sa ajunga
la circa 1.5 miliarde de locuitori.
Renasterea islamica
Renasterea islamica vizeaza in primul rand o reconstructie a societatii, o forma
de modernizare a lumii musulmane, dar nu o occidentalizare.Aceasta forma de dezvoltare
pastreaza valorile si doctrinele islamismului, de aceea se numeste islamica.Cei care au
gandit aceasta miscare sustin o viziune a societatii perfecte, o incredere in schimbarea
fundamentala, o forma mai pura si mai revendicativa a religiilor, etc.
Aceasta miscare a gruparilor islamiste nu poate fi ignorata pentru ca s-au
construit noi structuri ale societatii civile ce au preluat, in mod neoficial, multe dintre
atributiile unor institutii de stat.Acestea sunt structuri active ce au creat scoli, spitale,

institutii de asistenta sociala cu o conotatie umanitara, cu rolul de a intampina situatii in

care exista o nevoie reala de sprijin material.
Publicul tinta al acestei strategii este format din studenti,
intelectuali, femei, oameni din clasa de mijloc, paturi defavorizate care au migrat spre
oras, oameni in cautare de destin, cetateni lipsiti de speranta si pierduti in suburbiile
metropolelor.Studentii si femeile reprezinta doua categorii cu un impact hotarator asupra
opiniei publice.Cei care au elaborat aceasta strategie au avut in vedere faptul ca proportia
tinerilor a crescut si ca acest lucru va influenta schimbarea societatii in ansamblu.
Mostenirea Atatrk
Cu toate ca lumea musulmana este reprezentata de o regiune importanta, atat din
punct de vedere al marimii, cat si al bogatiei de resurse, aceasta nu poate reprezenta un
model pentru o alta tara.Dimpotriva, este privita cu reticienta datorita tensiunilor
existente si, cred eu, datorita faptului ca arabii sunt membri ai gruparilor teroriste.
Istoria Islamului dezvaluie, in general, alegeri neinspirate ce au marcat
declinul vizibil al unor importante cicluri de afirmare a acestei civilizatii.Greseala
cruciala a constat in faptul ca au ratat revolutia industriala, ce ii putea face sa
progreseze cu viteza fantastica a masinii.Un singur moment din istoria islamista poate fi
catalogat drept inspirat si instructiv, este vorba de adevarata lectie de modernitate pe care
a oferit-o Mustafa Kemal Atatrk, intemeietorul Turciei moderne, ce a pus bazele unui
stat secularizat, ale unui sistem juridic de inspiratie occidentala si ale unui sistem de
invatamant contemporan.
Astfel, lumea Islamului ar trebui sa nu se adanceasca in propria traditie, ci
ar trebui sa gaseasca o cale de mijloc intre valorile islamiste si modernitate.Orice pas spre
dezvoltare poate fi numit mostenirea Atatrk, pentru ca nu poate fi ignorata o asemenea
experienta plina de invataminte.A nega importanta sa, inseamna a condamna lumea
islamica la o existenta, pe de o parte, caracterizata de masivitate si forta numerica, si pe
de alta parte la o zona inchisa, chiar atipica, ce nu permite investitii straine si dezvoltarea
turismului, deci nu poate fi atractiva pentru restul oamenilor.

Pintilii Adina,
Grupa 1, Anul II, RISE
Renasterea Islamica sau Islamul Politic?
Cartile si articolele publicate inainte de septembrie 2001 vorbesc despre
,,Jihad,,ca reactie unitara, fundamentalista ,modernizatoare in fata fortelor integratoare
ale lumii conemporane si in fata tendintelor globalizarii. Atacurile din 11 septembrie
asupra World Trade Center si sediul Pentagonului, au generat un interes marcant pentru
Islam si pentru ideile si credintele care intemeiaza aceasta religie. Aspecte legate de
revirimentul credintei la nivel individual sunt mai putin analizate, proeminenta capatand
aspectele politice , ca mai tarziu totul sa fie reformulat din perspectiva unei rivalitati de
durata intre civilizatia iudeo-crestina si cea islamica. Potrivit anumitor interpretari
islamul politic ar fi antimodern, antioccidental, fanatic, intolerant, reprezentand o
inchidere a lumii islamice in traditie, o intoarcere in trecut. Miscarea islamica radicala
este un fenomen modern care isi are radacinile in ciclurile de renastere ale religiei
islamice, reprezentand o reactie impotriva modernitatii. Este o ideologie politica si in
acelasi timp o miscare de reforma religioasa .Procese care au loc astazi in lume sunt
considerate a fi o continuare fireasca a unor fenomene aparute in anii 80. Astfel islamul
reprezinta o tripla amenintare fiind atat politica si demografica, cat si de civilizatie.

O tripla amenintare: politica, demografica si de civilizatie

Sintagma islam politic apare datorita patrunderii si utilizarii perceptelor religioase
in scopuri politice . Miscarilor nationaliste si nationalismul laic nu au reusit sa creeze
sentimentul unei societati prospere, stabile. Esecul fortelor post coloniale in lumea
musulmana au loc adata cu infrangerea fortelor arabe de catre Israel in 1967.
Incercarile de laicizare si de modernizare a societatii, imbratisarea
modelelor occidentale de dezvoltare s-au dovedit a fi inadecvate din punct de vedere
politic. Ele au slabit sistemul social, au subminat identitatea si tesutul social al tarilor
musulmane. Incercarile de modernizare au condus de cele mai multe ori la saracie,

decalaj si rupturi sociale. La distrugerea tesutului social au contribuit si fenomene precum

urbanizarea , industrializarea rapida, explozii domografice, accentuarea decalajelor socioeconomice. Succesul revolutiei Islamice din Iran 1978-1979, a raspandit temerea lumii
occidentale, ca revolutia va crea un model ce va fi exportat in toata lumea mai ales in
Orientul Mijlociu. Dupa prabusirea Uniunii Sovietice , SUA s-au confruntat nu cu un vid
de putere ci cu un vid de amenintare. Aceasta amenintare avea sa fie constituita de
crearea Uniunii Europene , sau succesul economic japonez. Amenintarea politica consta
in faptul ca lumea musulmana propune un proiect politic concurent . Amenintarea de
civilizatie consta in sensul posibilitatii de articulare a unei miscari pan-islamice cu centrul
de greutate in Iran si Sudan, o amenintare demografica ar fi creata de explozii
demografice din tarile musulmane , in urma carora populatia musulmana trece de un
miliard .
Nu ciocnirea civilizatiilor ci ciocnirea intereselor
Relatarile istoriografice despre lumea orientala au condus la un sistem de
reprezentari prin prism carora ,,Orientul,, a devenit o imagine dar imperfecta, inferioara
occidentului . Orientul a devenit o eticheta, o generalizare frapanta, care se refera la un
tot unitar, la o entitate monolitica. De cele mai multe ori statele islamice sunt conduse in
politica lor externa de pragmatism. Nici macar in Orientul Mijlociu nu poate fi vorba de o
unitate de abordare sau de actiune, statele de aici fiind orientate de prioritati nationale si
interese divergente. Lumea islamica este divizata ea insasi, este starbatuta de dimensiuni
interstatale. Problema aici nu ar fi atat ciocnirea civilizatiilor ci mai curand vechea
ciocnire a intereselor , mai cu seama a celor economice. Islamul se diferentiaza ca
singura provocare la adresa indiferentei si a relativismului cultural care tranverseaza
lumea. In acest moment islamul este cea mai putin toleranta dintre religiile monoteiste,
intoleranta religioasa ar putea constitui o problema atat in interiorul lumii islamice sau la
granita dintre aceasta si alte civilizatii. Decalajul si nesincronizarea s-au dovedit a fi
intotdeauna cauzatoare de frictiuni.

Islamul-singura provocare la adresa relativismului cultural

O problema la fel de serioasa este lipsa unei traditii democratice, unele dintre
miscarile islamice vad procedura democratica a alegerilor drept o simpla cale de acces la
resursele de putere. O alta problema este reprezentata de criza conducatorilor, care se
confrunta cu o perceptie ostila din partea Occidentului, precum si cu fenomene interne
greu de controlat precum: urbanizare, explozii demografice, saracie , analfabetism. De
multe ori clasa politica este intimidata de elemente extremiste , fie recurge chiar ea la un
discurs militant extremist. Lipsa de stabilitate si claritate in lumea islamica le ofera
munitie celor care interpreteaza islamul in termenii violentei si anarhiei. Miscarile
islamice din ultimele doua decenii se definesc ca fiind critice la adresa civilizatiei
occidentale. Ele au incetat a mai fi apologetice , si nu mai incearca sa demonstreze ca
islamul este compatibil cu modernitatea.. Refuzul popoarelor islamice dupa model
occidental echivaleaza cu refuzul modernitatii, combinat cu incalcarea drepturilor
omului, cu aplicarea arbitrara a legilor , sau chiar cu lipsa sau absenta unor reglementari
juridice moderne.
Adscliei Iulia,
Grupa I, Anul II, RISE