Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 2.anatomia Topografica A Capului

    Încărcat de

    dra_christina
    69 vizualizări40 pagini
    Anatomie topografica

    Titlu original

    2.Anatomia Topografica a Capului

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Anatomie topografica

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    69 vizualizări40 pagini

    2.anatomia Topografica A Capului

    Încărcat de

    dra_christina
    Anatomie topografica

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 40
    Capitolul 2 ANATOMIA TOPOGRAFICA A CAPULUL Capul este delimitat de git prin linia care pomeste de la proeminenfa mentonier& (protu- berantia mentals), continu pe baza si ramura mandibulei (bazis et ramus mandibulae) pind conductul auditiv extern. Mai departe contureaz& virful apofizei mastoide, continua pe linia rnucal& superioard (linea nuchae superior) si ajunge pind la proeminenfa occipitalé extend (promuberanita occiplcalis externts) saw la inion ~ cel mai proeminent punct al acesteta, unde se ‘uneste cu aceeagilinfe din partea opusé. Fig. 20, Regiunile eapuluis 1g temporal; 2~ re, pretaliy3~re, fonts ¢— ve cals 5~ rg rsa 6~'e. al 7— ro. meta ee, bul 9—re,prctieemasetere;10~ fe revomanah- ur 1 rep. masts 12 reel, Pocjunes cera e repent clare rs, ot fea tn ath ponent to pln Dimensiunile. Lungimea capului (di- mensiunea anteroposterioard) ~ distanta de la slabel& pind la inion~constitule 17~22.cm. Lasimea capului - distanfa dintre protuberan- tele temporale ~ variaz& in limitele 14~16 cm. Indlfimea capului-distanja de la mijlocul Imaiginit antetioare @ oxificiului mare vccipital (basion) pind la punctul cel mai inalt al suturii sagitale. Aceast% dimensiune echivaleazi cu 12-16 cm. Circumferinja capului — linia trasa- 18 pe marginile supraorbitale gi prin protube- ranfa occipital& externd ~ In medie este egal cu 54-58 em, Forma capului este condifionata de forma craniului. In dependen{& de raportul dintre dimensiunile transversale ji longitudinale eosebim 0 forma dolicocefalicé (cap lung — ind predomind diametrul longitudinal ~ ante- rooccipital), o form brahicefalic& (cap lat si scurt ~ cind predomini indeosebi dimensiunile transversale) si 0 form& mezocefalic& (cap cu dimensiunile medi). in dependenjé de mérimea dimensiunilor verticale ale craniului, deosebim urmBtoarele forme: inalt ~ hipsicefe: lic (craniu in forma de turn), scurt — platicet lic $i craniu cu dimensiuni medii ~ ortocefalic. Craniul, de obicei, este asimetric, jumBtatea din dreapte fiind pugin mai bine dezvoltata. Diferenfele de-virst8 in conformatia gi dimensiunile capului sint bine pronunjate, Aga, la nou-niscut dimensiunile capului, comparatiy cu cele ale trunchiulul, sint de doug ori mai mari calla adulf. Circumferinga capulul depigeste circumferinfa trunchiului, Se evidentiazi tubercu- ii frontali, ins aproape c& lipsesc arcadele supraorbitale. Porfiunea cerebral& este mai bine dez- voltat& decit cea facial. mare parte din oasele cranjului nou-nscutului i ale copitlor pind la un an nu sint unite prin suturi, fisurile Intre ele lind umplute cu fesut conjunctiv. De exemplu, in locurile de unire 2 osului frontal cu cele parietale gi a celor parietale cu occipital apar nigte zone lipsite de os ~ fontanelele craniului (/onticult crani). ‘Regiunea capulul se imparte in dou compartimente ~ cerebralé si facial (tig. 20) Baza scheletic& a porfiunii cerebrale o constituie craniul cerebral (cranium cerebrale, s. neu- rocranium), iar baza porfiuni faciale — craniul facial sau visceral (cranium viscerale). PORFIUNEA CEREBRALA A CAPULUL Porfiunes cerebrali a capului este delimitatl de cea facialX prin linia care trece pe margines supraorbital& a osului frontal, pe marginea superioard a arcadei osului zigomatic si mai departe spre orificiul extern al conductului auditiv, in components craniului cerebral distingem baza (basis cranti) 5 bolta (calvaria). Pe suprafafa lateral& a porjiunil cerebrale a capului deosebim ur- mtoarele regiuni: regiunea impard frontoparietooccipital& (regio frontoparietooccipitalis), regiunile pare temporal (regio temporalis) si mastoidiand (regio mastoidea) (Cig. 20). Regiunea frontoparietooccipital (regio frontoparietooccipitalis) Laturile regiunit corespund limitelor regiunilor frontal, temporald si occipital ale bol- fil craniene. Anterior ea este delimitath de marginea supraorbitald a osulut frontal, posterior ~ de linia nucal& superioar8, parfile Iaterale ~ de linia temporal& superioar& (linia temporalis superior). Straturile regiunii frontoparietooceipitale sin indicate in fig. 21. Pielea este dens&, acoperit8 cu pr, confine un num&r mare de glande sudoripare ji sebacee. in caz de obstructie a canalului de scurgere al glandelor sebacee, pot s& se formeze chisturi de retentie ~ ateroame. Tesutul subcutanat este bine dezvoltat, str&b&tut si divizat in celule separate de nume- roase septur! conjunctive, care pornesc de la piele spre stratul subiacent ~ calota aponevroticl. La aceste septuri aderd si tunica adventifiala (adventitia) a vaselor sanguine, care trec prin {esutul celuloadipos subcutanat. Acest fapt conditioneaz& hemoragi! abundente in caz de leziuni ‘raumatice ale fesuturilor mot, deoarece vasele capului rimin larg deschise. ‘Hematoamele formate, in aceste cazuri, sint pronunjat limitate gi iepte In afar. Calota apo- nevroticd (aponevroza epicraniand) — galea aponeurotica (aponeurosis epicranials) - reprezint®& © plac aponevroticS, situatf intre venterul frontal gi cel occipital ale mupchiului occipitotrontal (m. occipitofrontalis) si bine reliefat in porfiunea medie a regiunii. In pirfile laterale, din stinga gidin dreapta, aponevroza devine esenfial mai subfire i continu cu fascia superticiala a regiu ni temporale. Pielea, fesutul subcutanat si calota aponevrotic& sint strins legate Tntre ele prin intermediul septurilor conjunctive verticale, fapt ce nu ne permite de a lua pielea in pliuri. in ‘az de leziuni ale pieli si ale m. occipitofrontalis in regiunea frontal, toate trei straturi - piclea, 45 Fig. 21, Stature repunirotopsietoortiae (eine tonal) 1 pilex 2~ ful sbeutra 3~ cata apoio #— vena dll 5 — uta elt bayonet; 6— estat sper = palettes 9! erga 1~ ee menigee macy I~ ure 12 hn 13h eta tn pa subway, — pa anes, riser crete, 6 ail ara 17 coum ele 1— venl eter 19 ~arte vera eines, 20— sal ua, 21 ~ lala inter nll tere 22 sabato 27 Lael een nl temp 4 —venaemtar 2 — vate geno beste, 2e—epun enjuneve {esutul subcutanat si aponevroza — se deplaseazd in posterior, in caz de traumatizare a pielii sia Yenterului occipital, fesuturile se deplaseaza in anterior. Astfel de pldgi cargcteristice bolpii craniene se numese r&ni prin scalpare. ‘Sub aponevroza epicranian se gaseste un strat de fesut subfire lax, lipst de septuri. Apari- {ie nor procese puinilente sau hematoame in acest strat paartl um caracter dfn Periostul ader& lax-de oasele craniului eu exceptia suturilor osoase, unde periostul este reu- nit solid cu oasele respective si se desprinde cu greu. Tesutul celular subperiostal este relativ bine evidentiat, ceea ce face ca periostul si fie usor ecolat de os. Aici, de asemenea, pot fi posbile colectii purulente subperiostale, care, de obicei, ‘au réspindire in limitele unui os, intructt periostul, aderind de suturi, nui permite s& se r&spin- deascé. Oasele bolfii ctaniene, fiind plate, sint formate din lama externé (lamina externa) si cea intern& (lamina interna), intre care este situat& substanga spongioas& diploea (diploe). Lamele sint incovoiate astfel inct cea intern (mai subpire si {ragilé) are o raz& de curbur8 mai mic&. Ea ‘mai part denumirea de lama vitroas& (lamina vitrea) gi poate fi lezat& in traumatisme mai ‘nainte desit lama extern’. Substanfa spongioas® a oaselor regiunti este bine pronunjat gi confine wv. diploicae. La nou-néscufi ea lipseste si venele respective se dezvolt® mai firziu, de la 2-S ani. Grosimes caselor diferd in dependensa de regiune: de-a lungul liniei sagitale a boltii craniene constitule pind la 0,5 m, iar in parpile laterale ea se subtie pind la 2mm. Grosimea totalA a straturilor capului la nou-ndscuji constitule 2-3 mm, la25 de ani atinge 5-6 mm, ltl, 7— 6 ‘Fig. 2 Artrl nrvi regia ntl: Tn pote. 2 fonts Vasculariza fia arteriald. Vase le sanguine ale regiunil sint situate in fesutul subcutanat, orientate de jos in sus gi au o di- recfie radialé. Porfiunea anterioard a capulut (regiunes frontald) este vascularizatl de arte- tele supracbiall(o.suprorbtls) supe. trohlear& (a. supratrochlearis) (fig. 22) care ornese din artera oftalmic& (a. ophthaimi- ca) a sistemului arterei carotide interne. Toate aceste ramuri anastomozeazs larg intre fle, In fel $i eu artera angulark (a. angula- ris), care vine din artera facial, cu ramurile frontale ale arterei temporale superticiale (c. temporalissuperfcialis), care alimenteazi cu singe porjiunile laterale (regiunile tempo- tale) ale capului (fig. 23). AceastB arterd este ramura terminalA a arterei carotide externe. Se amplaseazB anterior de tragusul urechit la © distanf& de lapimes unui deget, unde se poate palpa pulsatia ei. Artera temporala superficial’ d& nastere si la alte ramuri (Parietal, auriculare anterioare, parotidiene, temporal medie, facial& transversal8, zigomaticoorbitalS) care anastomozeaz& intre ele, alimen- find cu singe regiunile. ‘corespunztoare. Regiunea temporal& este irigati si de arterele temporale profunde (aa. temporales profundae), care-iiau originea din artera maxi (a. maxilaris). font rally It spre re tempera sper tempera rpeall 10 nee De euprerlli 13 — pate a” Fig. 2. Vesele ner relunt ociptae: 1m. siplig 2—n. eile malo, 3~ 4 opti =n. oeltiaie mina Sr doles (terre) rl $m Papeiuy 7m, steoceldomastedeus 4. plenty 90 eure paver Regiunea occipitalé a portiunii cerebrale a capului este vascularizatl de doul artere mari: ‘cceipitalé (a. occipitalis) si auricular& posterioar& (a. auricularis posterior) (fig. 24). Artera occipi- ‘ald Incepe de la artera carotid’ extend si se dispune la o distant de 2cm de la marginea Posterioar& a apofizei mastoide a piramidel osulu! temporal. Ea anastomozeaza cu artera omoni- ‘mi din partes opusl xi cu artera auricular& posterioar&, care, la fel, este o ramurd a arterei caro- tide externe. Artera auricular& posterioar& se Indreaptd in sus de-a lungul apofizei stiloide a osu- lui temporal, spre apofiza mastoid, deplasinduse intre ea si pavilionul urechii, gi dB nastere la arterelestlomastoldiank gi timpanic& posterioar®, ramurile auricular8, mastoidiene gi occipitale. Sistemul venos al regiunii frontoparietooccipitale ¢ bine dezvoltat si dispus tn trei etaje, Intre venele acestor etaje sint multe anastomoze, care unesc venele craniului cerebral si ale celut facial. Venele superticiale (etajul inti) sint prezentate de venele subcutanate ale capu- lui, care Insofese arterele omonime sus-numite. Refluxul venos din ele se realizeazB In vena jugular® intern& (y, jugularis interna) $i partial in vena facial8, vena retromandibular& (v, ret- ‘romandibularis) stn vena jugular extern (v, jugularis externa). tajul al doilea lt constituie venele diploice, dispuse tn substanja spongioas& a oaselor plate ale craniulul. Pin& la osificarea suturilot, venele diploice sint slab pronunfate si rlspindite in limitele unut os. rajul al treilea este prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale duret mater a crete- uli, Toate aceste trei etaje comunic& intre ele prin intermediul venelor emisare (vv. emis- sariae). Cele mai mar{ dintre venele emisare sint localizate in regiunile occipital, temporal& si mastoldian, care tree prin mici orificit osoase. Aparifia si dezvoltarea proceselor purulente in regiunea capului prezint& un pericol din cauza antrenfrii In procesul inflamator a venelor sub- ccutanate, diploice, sinusurilor, meningelor si tromboza ulterioar§ a sinusurilor venoase. Vascularizares arteriald abundents a capului din sistemul arterelor carotide externf gi inter- ‘n& accelereazi cicatrizarea rnilor. Ins, in caz de infectie purulent, procesul poate s& se com- plice cu o inflamafie a venelor gi prin vascte emisare, care unesc cele trei etaje venoase ale capu- Jui, infectia poate pAtrunde tn cavitatea craniulul. Inerva fia straturilor capului. Nervi superticiall al capului Insofesc arterele si venele, constituind Impreun& cu ele pachete vasculonervoase. in regiunea frontal& se ramific& nervul frontal (n. frontalis)~ cea mai.mare ramur& a n. ophthalmicus ~ prima ramura a nervulut trigemen. Aici el se divide in dou ramuri~ supraorbitalé (n. supraorbitalis) si supratrohlear& (n. supratrochlearis), care inerveaz pielea frunpii. Venterul frontal. al tulul occipitofrontal este inervat de ramurile nervulul facial (n. faciais). in epusesseorers fémific& nervul auriculotemporal (n. auriculotemporalis), care Ip la originea din ramura a treia a nervului trigemen ~ n. mendibutars. Pielea regiunil occipitale este inervat& de nervul occipital mic (n. occipitalis minor) din plexul cervical side nervul oceipital mare (n. occipitalis major), care este situat mai medial de cel ‘cccipital mic si i ia Inceputul din ramura posterioar& a nervului al doilea cervical spinal. In partea posterioara a pavilionulul auricular se ramific& nervul auricular posterior (n. auricularis posterior) ~ ramur& a nervului facial care inerveaz8 venterul occipital a m. occipitofrontalis. Toate trunchiurile nervoase senzitive ale porfiunil cerebrale a capului, Intr-o masur& sau alta, anastomozeaz3 Intre ele. Dereglérile grave ale inervafiel fesuturilor capului prelungesc cicatrizarea plagilor. CCrculaja limfatic& eferent& din formajiunite superticiale ale capului se produce tn ganglior nif Uimfatici,localizafi anterior de pavilionul auricular (nod! Iymphatict parotidei superficiales et profundi), din regiunile medii ~ tn ganglioni limfatici retroauriculari (nod! {ymphatict retro- ‘ouriculares). Din regiunea occipitalé limfa nimereste in nodi lymphatici occipitales. Vasele 8 cari a ae82 HUH TF faye fan limfatice eferente din ganglionii regionali indicati se varsi in ganglionii cervicali superficial si profunzi ~ nodi lymphatici cervicales superficiales et profundi. Regtunea temporali (regio temporalis) Limitele regiunii temporale corespund extinderii mugchiului temporal. in partea anteri- ard este limitatd de apofiza frontel& a osulu zigomatic, In cea de jos de arcada zigomatic8, in sus jl In partea posterioarl de linia temporal superioar& — linia temporalis superior. Straturile regiunil temporale sint indicate tn fig. 25. Pielea in porfiunea anterioar’ a regiunil este subjire si ‘mobilé, in cea posterioark - mai consistent. Jesutul subcu- tonat este slab pronunjat. Fascia superficial® reprezint® 0 ‘continuare a aponevrozei epicraniene, care coboar& tn jos tn form& de foif& subtiat®. Apot urmeaza fascia proprie (fascia temporalis) = plack aponevrotick dens&. Ea incepe de la Jinia temporal superioar8, se dedubleaz’ in porfiunea infe- rloaré in dows foife (superticial& $1 profundd) #1 se fixeaz& concomitent pe marginile anterioar’ si posterioard ale arcadei zigomatice. Spafiul dintre aceste foife este umplut cu fesut celular adipos, prin care trece artera temporal medie (a. temporalis media) ~ ramur& din artera temporalis superfi- Cialis. Mai profund, sub fascia propre, este'situat mugchiul ‘temporal (m, temporalis), delimitat de placa profund& a fasciei printr-un strat subtire de jesut celular, mai pronunfat ‘in partea de jos. In directia fosei subtemporale, mai jos de sul zigomatic si arcada zigomatic8, acest fesut trece tn bula sgrsoas& a obrazulul (corpus adiposum buccae). Fasciculele mugchiului temporal, pornind din porfiunea ‘scuamoasi a osulul temporal, converg in sens inferior si ante- rior f printr-un tendon scurt se flxeazi pe apofiza coronar& mandibulei. Muschiul temporal indeplineste functia mastica- toare, ridic& si retropulseazé mandibula. in grosimea mug- chlulul trec arterele temporale profunde (oa. temporales pro- fundae) din artera maxilar’ $i venele omonime, ramurile ee aeeareere musculare ale n. mandibularis = ramura a treia a nervulultr- Culler 11—iobs terporis cxeiri TEN eriostul tn porjiunea inferioar& a regiunii ader& strins eos, In alte regiun! este separat printrun strat celular subfire subperiostal. Oasele regiunii tem- orale posed& o lam extern&, ins& partea scuamoas& a osului temporal aproape c& nu confine substanfA spongioasé si osul este foarte subfie (grosimea lui nu depdgeste 2mm). De aceea in regiunea temporal traumele sint periculoase. in afar& de aceasta, luind in considerafie cl pe fafa intern a scoici osului temporal, printr-un gant sau canal osos, trece artera meningee medie (@. meningea media), fracturile osului temporal pot fi Insofite de leziunea acestei artere, urmate de hemoragii si hematoame. 4 Commas a. S131 6 Vasculariza fia pi inervafia regiunil se efectueazB prin aceleasi vase si nervi, care alimenteazé regiunea frontoparietooccipitald. in stratul subcutanat se situeaz& artera temporal superficial si ramurile ei in straturile profunde ale regiunti se ramific& aa. temporales profun- dae, Inerva fia pieli din regiunea temporal este realizat8 de nervul auriculotemporal (n. au- riculotemporals), care consttule o ramura a nervului trigemen (de Ia n. mandibulars). Mugchii regiunii temporale sint inervati de ramurile temporale (rr. temporales) ale nervulu! facial $i de nervii profunzi temporall (nn. temporalis profundis) din ramura a treia a nervulul trigemen. Circulafia limfatic’ eferent& se efectueaz& in ganglionii limfatici superticiali si profunzi ai ‘landei paratide (nodi iymfatici parotidet superfciales et profundi) si in ganglionii preauriculari (nodtlymfatici preauriculares). Regiunea apofizei mastoide (regio mastoidea) Limitele regiunii corespund amplasérii apofizei mastoide a osului temporal. Straturile. Pielea subfire, pufin mobila. Jesutul subcutanat se evidenfiaz’ moderat. in cl se situeazi fascia superticial& si mugchiul auricular posterior (m. auricularis posterior). Peri ‘ostul aderi strins la os. in el se impletesc, fixindu-se de os, mugchiul stemnocleidomastoidian (m. sterosleidomestoideus), mugehiul splenius al capului (m. splentus capitis), venterul poste- tior al mugchiului digastric (m. digastricus), mugchiul lung dorsal al capulul (m. longissimus copi- tis). Aceasta si determing suprafata rugoas& a apofizei mastoide, ctu excepfia sectorului antero- superior, unde este amplasat& o zond neted& de forms triunghiulard ~ trunghiul de trepanatie Chipault (tig. 26). ‘Fig, 2. Teunghlal de trepantieChipett: 1 ~ por ecu exernug 2 pada ncaa; 3 ~ cellule malen;4— rita mastie; §~ foramen mata; (5 — pla url geld Limita superioar& a triunghiului 0 constitule linia orizontal&, care prezint&. prelungirea arcedei zigomatice, limita anterioar& linia trasat& posterior de conductul auditiv extern spre Yirful apofizei mastoide, limita posterioard ~margines anterioar& a crestei apofizei mastoide (crista mastoidea). In interiorul apofizei mastoide se afl& celulele osoase mastoidiene (cellulae mastoidea), cdptupite de mucoas&. Dup& gradul de dezvoltare a acestora deosebim dou tipuri de mastoidie- ne: pneumatic (multe celule ocupind toat& cavitatea apotizei) gi sclerozat& (celule pufine gi slab cevidenfiate). Una din ele se deosebepte find mai mare ~ antrul mastoidian (antrum mastoi- eum), Ea comunic8'cu urechea medie sau cu cavitatea timpanic& (cayum tympani) si se proiec- ‘teazA mai aproape de limita superioarA a triunghiului la o adincime de 11,5 cm. in cazul otite- Jor purulente, ce apar mai frecvent la copii, ca complicate a gripei,rujeolel, scarlatinel, puroiul din urechea medie pBtrunde tn celulele mastoidiene i, In special, in antrul mastoidian. Acest fapt, de asemenea, este {avorizat side structura apofizei mastoide la copii, ce aminteste substan- {2 spongioasé a oaselor boli craniene. in aga cazuri, se efectueazi trepanatia, cind este indica- 14, In limitele triunghiului de trepanatie, Nu trebuie atins& limita superioard a triunghiulu, . ural psterio 3 =. jugular nea ¢~ ect extra; $~ x gu exteras fr mandates 7— fs 6~y smarts §~» bls ifr, 10~ fel pound 1 ~ yale sper, 12 ~ rss ten; 13 ~ enue 14 supra 5 tale 8 omonim gi se ramifick in limitele fossa cantina, Aict ea anastomozeaz& cu ramurilearterel facile. Trecind prin canalul orbital inferior, artera infraorbital& genereaz& arterele alveolare superioa- re anterioare (aa. alveolares superiores anteriores) spre dinfii maxilarului superior. Artera palatin& descendent& (a. pelatina descendens) coboar® Tn jos prin canalul palatin mare (canalis palatinus major) $1 se tetming cu arterele palatine mare si mici (a. palatina ‘major etaa. palatinae minores). Alimenteaz& cu singe palatul dur si moale. Artera sfenopalatin§ (a. sphenopalating) trece prin orificiul omonim pe peretele late- ral al nasului in cavitatea nazal& si alimenteaz& cu singe septul si porfiunea posterioar& a cavi- tl nazale, ramificindu-se in aa, nasales posteriores laterales et septi. Venele fefei constituic doud rejele: superficial yi profunda. Prima rejea const din dowd vene: facial& (1, facialis) si retromandibulard (1. retromandibulars) (tig. 31). ‘Vena facialé insofesteartera facial. Ea incepe la unghitl medial al ochiutut sub denumirea de vend angulard (v. angularis), anastomozeazé larg cu venele oftalmice, care, la rindul lor, se varsa in sinusul cavernos al durei mater. Vena facialé colecteaz& venele ce vin din regiunile frontal i orbital, de la nas, pleoape, obraji, buze xi brbie, Vena retromandibular& (x. retromandibularis) se formeaz& prin confluenta a citorva vene iciale $1 maxilare. Ba colecteaza singele venos din regiunile care sint irigate cu Singe de ramurile terminale ale arterei carotide externe — arterele temporal superficial& si ‘maxilard. Vena retromandibular& se dispune in grosimea glandei parotide, posterior de ramura ‘mandibuiei. in acesst& porfitne a ei se vars& venele mintiscule ale pavilionniai urechii, ale arti- culatiei temporomandibulare, urechii medii, glandei parotide. V. retromandibularis coboar® in {os si fn regiunea gitului, de obicei, se uneste cu vena facial&. Trunchtul lor comun se vars& in vena jugulard intern. Refeaua venoas& profunda © prezentaté prin plexul-pterigoid (plexus pterygoideus) si, de asemenea, prin plexuri mai mict, dispuse in grosimea muschilor sl In spaftul celular intermus- cular al porfiunit facale profunde. Prin intermediul venelor oftalmice el anastomozeaz8, dintr-o parte, cu venele faciale superficiale, din cealalt® parte - cu sinusul cavernes al durei mater. Aceast& particularitate are o importanf& clinic& deosebit&'in procesele Inflamatorii-acute, care pot apairea in regiunea fefet (furuncule, carbuncule, abcese).. Procesele purulente in jum&tatea superioara a fefei, mai sus de linia ce uneste unghiurile suri, freevent decurg grav din cauza antrendrii in procesul inflamator a venelor fefei (flebite). Acestfaptfavorizeaz& propagarea rapid a infectiei de-alungul vaselor venoase in sinus caverno- sus, Reflexul singelui venos de 1a faf&, tn condipil obisnuite, are loc in direcfia venei jugulare interne. in cazurile cind vena facial sau afluentii ei sint trombagi sau comprimasi de fesuturile cedemapiate ale fefei, poate avea loc un reflex venos in directia retrograd8. Embolul septic in aga cazur poate p&trunde in sinusul cavernes, provocind o flebit8 a sinusului, sinusotromboz8, me- ningita. Vasele limfatice ale tegumentetor fefei transporta limfa in ganglionii limfatici submentali, _submandibulari si, de asemenea, in ganglioniilimfatici superficiali si profunzi ai glandei paroti- de (Fig. 32). De la portiunile anterioare ale cavitdtiior nazalf si bucal& vasele limfatice se in- dseapta sore ganglionii limfatici submentali si submandibulari, de la portiunile posterioare ale acestor cavitaji parfial spre ganglionis limfatici occipital g1. cervical protunzi, in special, rettofaringieni. De Ia orbit vasele limfatice se tndreapt& etre ganglionii limfatici cervicali profunzi, localiza pe peretele lateral al faringelui. Jn inervatia fefei participa nervii motori si senzitivi. Spre rmschii vii motor, care reprezint& ramuri ale nervulul facial. Muschii maseteri sint inervafi de ramura Ila nervului trigemen. 64 ‘Fig, 32. Sister lft al eaplul gg Fig, 38, Sohemaramificii neva facil: 1~ foe rhombaldes;2~nuch nfs 3— fot syemasoeumy 4 vente ester m. gl $—m.sbohyoieus 6 sn totem ope gephecmgns eet phate mpg ih fly SIN fri 20— en ope 121g: 2~ gel plerypopaetiu; 23 ~ rel. geal; ~ cis inter; 251 termed 5 nel 77 rn webulehe Inervatia senzitiv a piel fefei si mucoasei, In fond, este asigurat& de nervii trigemen ji losofaringian, precum si de ramurile plexului cervical ~nervul auticular mare (n. auricu- laris magnus). N. facial (n, faialis) este nervul VI eranian (fig. 33). La iesirea din substanta creierului se dispune in canalul facial al piramidet osulul temporal, unde d& nervul pietros mare (n. petrosus major) $1 nervul mugehiului sc&rifei (n. stapedius), precum $i coarda timpanului (chorda tympani). Din cavitatea craniank nervul facial iese prin foramen stylomastoideus, pitrunde tn glanda parotid, formind in grosimea ei plexul perotidian (plexus parotideus). Kamurile terminate ale acestui plex formeazéi asa-numita ,labi de giscd” (pes anserinus major) care este constituit® din ramuti cu o orientare radial, principalele dintre care sint: temporale (rr. temporales),zigomatice (rr. zygomatici), bucale (rr. buccales), cervical® (r. colli) si, de asemenea, ramura marginalé a mandibulei (r. marginals mandibulae). Pentru a evita lezarea ramurilor nervului facial, inciziile pe faf8, In caz de necesitate, se fac 1n direcfie radial, incepind de a lobulul urechii. Nervul trigemen (n, trigeminus) - perechea V din nervii eranient (fig. 34) ~T ta orfginea din doul rldicini ~ senzorial& mare gi motorie mic& (radix sensoria et radix motoria). Pe supra: {fafa antericard a piramidei osului temporal, la viful ei, rid&cina senzitiva constituie ganglionul ‘trigeminal (ganglion trigeminale). De la ganglion pleac& trei nervi: oftalmic, maxilar, mandibu- lar. Prima ramurd a nervului trigemen este nervul oftalmic (n. ophthalmalmicus) _senzitiv. El pitrunde in cavitatea orbital& prin fissura orbitalis superior $i se divizeaz& in nervii frontal (n.frontalis), lacrimal (n.lacrimatis) si nazociliar (n. nasociaris), Nerval frontal, la rindul séu, se divizeazi in doud ramuri: supraorbitar& (n, supraorbitalis) si supratrohlear& (n. supratrochlea- 1s) in porfiunea posterioar& a orbitel, pe partea lateral a nervului optic, Inre el gi mugchiul 66 Fig. 4 Schema ramifici eral trigemen: ¢~nephihalnicus 1~n.suprartl; 2—r communica; 3, 7—n, ntl 4~ nr elves Drees 5~ gang lee: 6 termes 8, maxi; 3~n mandibular 10~ gurl terial; 11. ophtharnius 12 ~ neler 13 ~n asc Heng bn axle =r, eoumanisane cum m.rygeratin 2~ n.gomateus 3—n, infers 6 7. dena suprons, ‘Splenda spar 9 10 altel mara Il vans proliant 12—gangl plore, 15m ophtaimie 14 ~n- rani 15. fot 16, eels ¢~n andar In ophthalmic 2m rl ip. 3 dues 4~n, gu 5~n, allarig ~ herda tmp? ~ flr ~n,aueleerperas tect extern al ochiului, se dispune ganglionul ciliar (ganglion ciliare), de la care pleac& nn. cilia res breves cétre globul ocular. 4 ‘A doua ramuré a nervului trigemen este nervul senzitiv mexilar (n. maxillaris). El iese din cavitatea craniang prin foramen rotundum i inerveaz& pielea pleoapei inferioare, a unghiulul exter al ochiului, regiunii temporale, suprafefei laterale a nasului, buzei superioare, porfiu- nif superioare a obrajilor. De la el, de asemenea, pleac& ramuri cltre dinfii i ginglile maxilei, ‘mucoasa cavit&fi nazale, palatului, sinusurilor osului sfenoid si maxilar. Cea mai mare ramur& a acestui nerv ~ nervul infraorbital(n. inraorbitalis)~ iese pe fa prin foramen infraorbitale gi im fossa canina se ramuficd in forma de evantat, formind asa-numita ,laba de giscd mic&” (pes anse- rinus minor). De ta nervul infraorbital pleac& nervii alveolari superiori (nn. alveolares superio- res), ce inerveaz& dinfi fi maxila, care, la rindul lor, dau urma&toarele ramuti: posterioare (r.al- veolares superiores posteriores), medie (r.alveolaris superior medius) si anterioare(r. alveola- res superiores anteriores).In baza apofizei alveolare a maxilei ramurile alveolare superioare for- ‘meaz& plextl dentar superior (plexus dentalis superior), de la care pleac& ramuri dentare si gingivale. In fosa pterigopalatina de la nervul maxilar pornese nervii zigomatic (n. zygomaticus) 4 pterigopalatini (nn. pterygopalatini). in adineimea acestei fose, medial si inferior de nervul maxilar, se dispune ganglionul pterigopalatin (ganglion pterygopalatinum). De la el pleack ramurl, ce conjin fibre secretorl (simpatice, parasimpatice) si senaitive: orbitale (rr. orbitles), nazale superioare posterioare laterale si mediale (rr. nazales superiores posteriores) si nazopals- tine (nn, nasopalatini). Ramurile nazopalatine formeaz& trei grupe de nervi: 1) nervul palatin ‘mare (n, palatinus major), 2) nervi palatini mici (nn. palatini minores), 3) ramuri nazale posteri- ‘are inferioare (rr. nasales pasteriores inferiores). ‘A trela ramurdi a nervulul trigemen-nervul mandibular (n. mandibularis)~ ere tn ccomponena sa fibre senzitive si motoril. Fibrele senzitive inerveaz& piclea porfiunilinferioare a obrajilor, fimplel, porfiunii anterioare a pavilionului urechit si a conductului auditiv extern, a a ‘mancibule, blrbiei gi buzel inferioare, mucoasa obrajilor gi buzelor, a porfiunii posterioare gi inferioare a cavit&tii bucale, limba, dinfi si gingiile mandibule, articulajia temporomandibula- vA, R&dicina motorie a nervului trigemen prin ramurile sale inerveaz8 mugchii masticatori mm. digastricus (venterul anterior) im. mylohyoideus. ‘Nervul mandibular iese din cavitatea craniang prin foramen ovale $i imediat se divide tn ramuri senzitive si motorii. Ramurile zenzitive: nervii auriculotemporal (n, auriculofemporalis), bucal (n, buccalis), alveolar inferior (n, alveolaris faferior)”st-tiigual (n.lingualis). Nervul auriculotemporal incep@=prin dou ridicini, care cuprinzind a, meningea media, se unesc intr-un trunchi si merg posterior de colul apotizei condiliene a mandibulei. Apoi se dispune tn ‘rosimea glandci parotide inaintca conductului auditiy, insofind o. temporalis superficiais. Pe parcursul su nervul 43 ramurl secretori pentru glanda parotid8 si, de asemenea, ramuri senzi- tive spre articulatia temporomandibulard, pielea porfiunii anterioare a pavilionului urechii, cartilajul conductului auditiv extern gi se ramificd in straturile regiunii temporale. Nervul bucal inerveaz& mucoasa $i piclea obrajilor. Nervul alveolar inferior (senzitiv) patrunde prin foramen mandibule. in canatul omonim trimite ramuri c&tre tofi din{ii mandibulei si ging, apoiiese din canal prin foramen mentale sub denumirea de nervul mental (n. mentalis). ual cobcar8 Intre mugchii pterigoidient gi se ascunde sub mucoasa plangeului cavitBfii bucale, Incrucisindu-se cur ductul excretor al glandei salivare submandibulare, El asi- {gur8 inervafia mucoasel fefei superioare a limbii de la vrful et pind la papillae vallatoe (papile caliciforme) ale celor dows treimi anterioare. La nervul lingual (aproximativ la jum&tates lung mit Iu) $e alipeste chorda tympani; desprinzindwse de la nervul intermediar st, ducind fibre gustative spre mucoasa celor dou treim! anterioare ale limbii gi fibre parasimpatice spre glande- le salivare submandibular& si sublingual&, care se intrerup in ganglionul submandibular (gangli- (on submandibulare). Fibrele n,lingualis sint conductorii sensibilitagit generale (tactila, durere, termica). Ramurile motorii ale nervului mandibular se numesc conform mugchilor omonimi inervafi: 1. massetericus, nn. temporales profundi, nn. pterygoidei lateralis et medialis (nervii pterigoidi- enilateral i medial) In afard de aceasta, nervul mandibular inerveazai m. tensor tympani. Cu ramurile nervului mandibular sint legafi trei ganglion ai sistemului nervos vegetetiv: otic (ongtion oticura)~cu nervul pterigoidian medial (n. pterygoideus medialis); submandibular ~ ‘cu nervul lingual; sublingual (ganglion sublinguale) - cu nervul sublingual (n. sublingualis) ella ganglioni pores spre glandele selivare fibre postganglionare secretorii parasimpatice. Regiunea orbital (regio orbitalis) Cavitatea orbitei cu porfiunile fefet aderate 1a ea formeaz& o regiune aparte ~ regiunea orbitald (fig. 35). in ea deosebim pleoapele (palpebrae) si cavitatea orbital, care e separat’ de fascia bulbului ocular (vagina bulbi) in porfiunile bulbaré gi retrobulbar’, Pleoapele reprezint& plice pare, ce acoper& suprafaja anterioar& a bulbului ocular. Straturile. Pielea pleoapelor este subtire si find in special Ia marginea liber& a pleospe- lor, unde sint situate genele. Ea usor formeaz& pliuri si confine glande sebacee $i sudoripare. esutul subcutanat palpebral este lax i lipsit de acumulari grésoase. in el se réspindese liber edemele in cazul proceselor inflamatori locale $i diferitelor afectiunt si, de asemenea, se {nfltreaz& ugor cu singe in traumatismul cerebral. | muscular e reprezentat de mugchiul orbicular al ochiului (m. orbicularis oculi), In im partea externd - orbital& (pars orbitalis) si cea intern — palpebralé.(pars pal- 68 Wo 16 7 ° 5 Fig 35. Toografiaorbtet 1 ett palpbrae super 2— m. retusa; 3~m obs inferior ra ets infer; $~ noire re ex 6 =f nelometa 7 rota Iter et nebo 8. ebduey 9, ocalomotrta, 10 eet ine, nop; 2a ophibais; 13—,laotral 14 ~ angle; 15—m, resell 16m tus superi 17 — noe se ign ephalrat —~n malaris I~ mandlbularis IV ~ gar tigerale pebralis), Fibrele p&rpiiorbitale sint dispuse circular gi la contracjia lor are loc stringerea com- pactf a pleoapelor. Fibrele parji palpebrale diverg arciform de la ligamentul medial al pleoape- lor spre ce! lateral. Contractia lor pro erea fantei palpebrale. O parte neinsemnatf de {ibe musculare, desprinzinduse de la porfiunea palpebral&, Inconjoar& Sacul IncrimaDsi se nu- reste partes lacrimal& (pars lacrimalis) sau mugchiul lacrimal. Acest mugchT ta-contractie si sclaxere ingusteazs gi dilat& sacul lacrimal. La mugchii pleoapelor ze refers, de asemenca, gi ‘muschiul ce ridic& pleoapa superioara (m. levator palpebral superiasio)..In cazul dereglérii func- fie’ acestui muschi are loc coborirea pleoapet superioare ~ ptoza. Dupi muschi urmeaz& o plac& conjunctiv compact&, care se humeste cartilajul pleoapetor (tarsus), cu toate c& el nu conifine celule de fesut cartilaginos. Cartilajele (superior si inferior) ‘eprezint& scheletul pleoapelor gi le redat o anumit8 forma. El e fixat de marginile orbitelor ymentele mediale si laterale (li brale mediale et palpebrale laterale) si, de eae ee ee Tat dect cel inferior. In grosimea cartilajului pleoapelor sint dispuse glandele (glandulae tarsales sau glandele Meibomius). in cartilajul pleoapei superioare sint, de obicei, in num&r de 25~30, in cel inferior ~ pindila 20. Glandele produc secrefie grésoasd pentru ungerea pleoapelor. Pe marginea pleoapelor in 2-3 finduri cresc genele, Ling& rdacina fiec&rei gene se dispun Blandele sebacee, ducturile excretorii ale c&rora se deschid in foliculii pilogi. Bi se pot infecta formind urcior (hordeolum). Fafa intern& sau posterioar8 a pleoapelor ¢ acopetit& de tunica conjunctiva ochiului (tunica conjunctiva). In apropierea marginii orbitei, conjunctiva se r&stringe si trece pe globul 69 ‘cular, acoperind fafa lui anterioarl i se numeste conjunctiva globului ocular (tunica conjuncti- va bulbi). Conjunctiva care acopera suprafafa posterioar& a pleoapelor, ader& sttins la cartilaj gi se numeste conjunctiva pleoapelor (tunica conjunctiva palpebrarum). La locul de r&sfringere a conjunctivei din regiunea pleoapelor pe bulbul ocular se formeaz& sacul conjunctival, in care superior, inferior, lateral gi medial. Peretele superior (arcada) este format de oasele nazale si partea nazald a osului frontal, de lama ciuruit& (lamina cribrosa) si celulele osului etmoid (cea mai arte a acoperigului), precum si de corpul osului sfenoid, Prin numeroase orifiei din lamina cribrosa trec fibre nervoase ale nervilorolfactivi. Peretele inferior (plangeul) al cavititi nazale este format de apoti- zele palatine ale maxilarului si de lamele orizontale ale palatinului (palatul dur). Pe linia ‘mediand aceste oase concres¢ si formeaz& creasta osoas& nazal& (crista nasalis), cu care se unese ‘yomerul si cartlajul septului nazal. Peretele inferior separd cavitatea nazalA de cavitatea bucalé. {in dereglfrile embriogenezei ~ tnchiderea incomplet& a peretelui inferior inte aceste dou cavi- ‘Hi —se formeazi fisuri — dehiscenfi congenitalii a bolfii palatine sau ,gurd de lup”. In porfiu- nea anterioar3 si cea medie ale peretelui anterior este dispus canalul incisiv (canalis incisivus), prin care trec vasele gi nervii omonimi, Peretele medial sau septul nazal este constituit din lama perpendicular& a osului etmoid, din _vomer ji cartilajul septului nazal, marginea superioar& a c&ruia formeaz dosul nasului. Septul ‘nazal, de obicei, ¢ dispus asimetric si deseori deformat. O deformagie considerabil& poate deregla respirafia nazal8, care se corijeaz& in mod chirurgical. n Peretele lateral al cavithti nazale are o structurl mai complicatB. El este format din oasele nnazal lacrimal, labirintul etmoidal, aja nazal& a corpului maxilar si apofiza kul frontal, tama erpendicularia osulut palatin'glama medial& a apofizei pterigoide a osului sfenoid. Pe pe- retele lateral sint dispuse trei(cornete nazalé> superior (concha nasalis superior), mediu (concha nnasalis media) si inferior (concha nasalis inferior), care atimn& liber In cavitatea nazal8. Cele ‘dou comete superioare sint apofize ale osului etmotd, iar cel inferior este os independent. Cometele nazale delimiteazd trei meaturi nazale: superior mediu gi inferior. Meatul nazal ‘superior (meatus nasi superior) este dispus intre cometele superior i mediu (cel mai scurt). in else deschid sinusul sfenoid gi celulele posterioare ale osului etmotd (cellulae ethmoidales poste- ‘lores). Mestul nazal mediu (meatue nasi medius) @ situat intre cornetele nazale mediu ji inferi- or. In acest meat se deschid celulele anterioare gi medil ale osului etmoid (cellulae ethmoidales ‘anteriores et mediae), orifcille sinusurilor frontal si maxilar. Meatul nazal inferior (meatus nasi inferior), cel mai Tung, e delimitat in partes superioa- 18 de cometul nazal inferior in partea inferioard ~ de plangeul cavitBfii nasului. Aici se des- ‘chide orificiuf canalului nazolacrimal. Toate meaturile nazale in partea posterioaré se deschid in cavitatea ambelor piri ale septulul nazal, iar prin coane comunic¥ cu porfiunéa nazald a farin- gelut (nazofaringe). Mucoasa cavitijii nasului tapeteaz& tofi perefil ei si continu in mucoasa sinusarilor paranazale, ce se deschid in cavitatea nazal8. Mucoasa nazal& are dou regiun:-resp ratorie (regio respiratoria) s1-olfactivk (regio olphactoria). Regiunea respiratorie a mucoasei coupa suprafafa de la fundul cavit®i nasulut in sus pind la nivelul margini inferioare a cometu- ui nazal mediu. Regiunea olfactiv® este situat& in zonele superioare ale cavithi nasului, de la bolt& pind la partes superioard a cometului nazal mediu, La sinusurile paranazale (sinus paranasales) se referd: maxilar, frontal, sfenoidal si sinusul osului etmoid. Sinusul maxilar (6inus maxillars) se afl& in corpul osului maxilar si este cel mai mare din cavittile pneumatice anexate la nas. Forma sinusului variazl gi se apropie de cea a unei pirami- de tri- sau tetraedrice. ~ Sinusul are urmétoril peret: superior, anterior, inferior posterior i medial. Peretele superior are o forma triunghiulard, confine canalulinfraorbital i constituie plangeul-orbitel. in regiunea canalului, plangeul superior uneori poate s& lipseasc3. Peretele anterior este format de suprafa- a anterioar& a maxilarului, cel inferior prezint& plangeul sinusului, constituit din apofiza alveo- lar8 pe intinderea de la dintele canin pind la tuberozitatea maxlar8. Deseort rédacintle dinjllor premolari i molari sint seperate de sinus prin intermediul unei lame osoase, iar uneori p&trund liber sub mucoasa sinusulUi. Prin aceasta se pot explica sinuzitele de origine odontogend. Peretele posterior al sinusului e format de tuberozitatea maxilarulul superior, adiacent fosei pterigopalatine. Peretele medial se afl& in raport cu meatul nazal inferior si cel mediu,fiind lipsit de carcasa osoasd pe parcursul meatului nazal mediu. Aici sinusul maxilar este legat de cavitatea nazalf printrun orificiu. La nou-ndscup! sinusurile maxilare pot lipsi sau au dimensiuni foarte ‘miei gi numai aproximativ la 10 ani cap&t8 forma sinusurilor definitive. Sinusul frontal (sinus frontalis) este situat in grosimea scuamet osulul frontal in partea poste rioard a arcadei supraorbitare. Forma seam&nd cu o piramida triunghiular& cu baza in jos. Forma gi dimensiunile sinusului variaz&. Sinusul are patru peref. Peretele anterior e prezentat de arca- ‘ele supraorbitare, cel posterior (mai subfire) — concomitent constituie si peretele fosei cerebrale anterioare, cel inferior ~ peretele superior al orbitei si care este in raport pe o distan& mick cu celulele osului etmoid si cavitatea nazalé, peretele medial constituie septul intersinusal (septum sinuum frontalium), care separ’ sinusul In dou8 plrfi frecvent inegale. Sinusul frontal se deschide in meatul nazal mijlociu prin orificiul sinusului (apertura sinus frontalis). La nou- nscufi sinusul frontal lipseste. De obicei cap&t8 forma lui tipic& la 2-3 ani x B ‘Sinusul sfenoidal (sinus sphenoidalis) se afl tn corpul osulul sfenoid si const& din urm&torit pereti: superior, inferior, anterior, posterior ji lateral. Printr-un sept, care serveste gi ca perete medial, sinusul este divizat in doud jumBt8fi - dreapt& gi stings. Peretele superior este consti- ‘uit de fundul geii turcesti. In partea superioar& aceasta e vecin& cu o portiune a lobului frontal al cteierului si cu glanda hipofizd, iar in cea anterioard ~ cu chiasma optic8. Peretele inferior formeaz& bolta nazofaringelui si a cavitdtii nazale. Peretele su anterior delimiteaz’ cavitates nazal& si confine un orficit de iepire ce comunic& cur meatul nazal superior. Peretele posterior este cel mai gros, limiteaz& cu fosa cerebral& posterioar& si trece in porfiunea bazilard a osului ‘cccipital. Peretele lateral al sinusului corespunde peretelui lateral al corpului osului sfenoid, de care aderd aripile mari. Acest perete limiteazii cu artera carotid’ interni gi sinusul cavernos, pe ‘unde trec nervii oculomotor, trohlear gi abducens gi, de asemenea, prima ramur& a nervului tri- ‘gemen. Vecinftatea osului sfenoid cu aga formagiuni importante explic& complicajille, care pot ‘avea loc in caz de purulenye. Sinusurile osului etmoidal (sinus ethmoidales) prezint& nigte cavitiji numeroase de form eregulat8, ce se ftimesc celule fi constituie labirintul etmoidal. Celulele sint situate pe ambele suprafefe ale Iamei perpendiculare. Deosebim celule anterioare (cellulae anteriores), medil (cellulae mediae) $i posterioare (cellulae posteriores). in partes lateral& sinusurile sint delimitate de peretele medial al orbtel. Peretele medial corespunde cu peretele lateral al cavitdtit nazale. lin partea superioar& celulele limiteaz8 cu fofa cerebral& anterloardi, de care sint separate printrun perete fin sos, in cea inferioari - cu corpul maxilarului superior, Celulele osului ctmoid anterioare pi medil sc deschid tn meatul mijlociu al nasulul. ‘Sursa principal& care vascularizeaz& cavitatea nazal8 eartera sfénopalatin Yo. sphenopala- tina) - ramur& din a. maxillaris-Prin ramurile sale nazale ea alimenteaz& peretele lateral al nasului, septul gi toate sinusurile paranazale. La vascularizatia cavitBfii nasului, de asemenea, participi arterele etmoidale anterioare gi posterioare, ramuri din artera oftalmic®. Venele sint sa- telite arterelor si formeaz rejele. Scurgerea venoas& se realizeazi in venele oftalmic& gi facial. Vasculariza fia cavitipiinazale are particularitBfile sale sl se deosebeste prin faptul cX ‘in mucoasa treimii anterioare a ei se formeaz& o refea vascular dens&, prezenfa c&reia explic& hhemoragiile nazale. Locul acesta a cipitat denumirea de zon& hemoragic& a nasului (pat vascu- lar). Circulapia limfatic® eferent& din porfiunile anterioare ale nasulul se realizeaz% th ganylionif submandibulari, din cele medit jt posterioare—‘n yanglionil Umlatict cervicali profunzi. ‘In cavitatea nazal& distingem inervatia olfactivé si cea generald (senzitiva si secretorie). Inervatia senzitiv8 se realizeaz& de prima (n. ophthalmicus) gi a doua ramur& (n, maxiliaris) ale nervulul trigemen. Pornind din prima ramur& a nervului trigemen, nervil etmoidall anterior gi posteriori (nn. ethmoidalis anterior et posterior) inerveaz& porfiunile laterale gi bolta cavitSi nasului. Ramurile nazale interne ale nervului infraorbital (rr. nasales interni n, infraorbitolis) asigurl inervafia zonal& anterioark a cavit&pii nazale. De la ganglionul pterigopalatin provin ramurile nazale posterioare (*r. nasales posteriores). In componenja acestor ramuri intr& fibrele secretori. Nervul nazopalatin (n. nasopalatinus) inerveazi septul nazal. ‘Regiumea bucal& (regio oralis) Limitele. Regiunea bucali in partea superioard este conturatii de o linie orizontall, care trece prin baza septului nazal, in partes inferioarii—de linia orizontal& care trece de-a Iungul " sanfulul labiomentonier si in cea lateralé — de pliul nazolabial, Regiunea se divizeaz& tn regiu- ‘nea labiald si cavitatea bucalB. La aceasta din urmA mai deosebim dou desprtituri: vestibulul gui (vestibulum oris) st cavitatea bucalé propriu-zis& (cavitas oris propria). Orificiul bucal (rima ori) e delimitat de marginilelibere ale buzelor. Buzele prezint& nite cute moi musculocutanate, acoperite din interior de mucoas&, din exterior de piele, continind ‘n grosimea lor un strat muscular. Straturile. Pielea buzelor este subfire, confine o cantitate mare de glande sebacee gi sudoripare, treptat trece in mucoas&, care, la rindul ei, tapeteaz& fafa posterioar a buzelor, relungindw-se in regiunea obrajilor si gingillor. Pe linia median, membrana mucoas& a buze- lor, trecind pe apofizele alveolare, formeazi fvurile labiale (frenuli labit superioris et inferior). Tesutul subcutanat este slab dezvoltat, cea ce condifioneazk aderarea pielii de stratul sublacent muscular. Musculatura este constituité din mugehiul orbicular al gurit gi de mugchit buzelor superioars i inferioar8. tre stratul muscular s1 mucoasE se situeaz& fesutul submucos Jax, in care sint amplasate vasele gi nervii. Vasculariza fia se realizeazi din ramurile arterei faciale labiale superioars si inferi- ‘oar (aa. labialis superior et inferior) si, de asemenes, de ramurile aa. infraorbitalis et mentalis. De obicei, arterele superioare gi inferioare ale buzelor din ambele p&rti se unesc pe linia media- ‘n& si formeazi un cerc inchis. Interventiile chirurgicale in regiunea buzelor sint singeroase. Venele insofesc arterele omonime, Ele constituie 0 refea dens& cu multiple anastomoze, se vars&, mai ales, in vena facial& si au important tn aparifia trombozelor si tromboflebitelor pe {af8. Inecva fia senzitivé a pieli gi mucoasei buzelor este asiguratl de laa doua ramur& (buza superioarg) si de ramura mandibular& a nervului trigemen (buza inferioar8). Mugchii buzelor sint inervati de nervul facial (r. buccal et marginalis mandibulae). Vasele limfatice se vars& in ganglionii limfatici submandibulari i, de asemenea, in cei bucali. Pe fing& aceasta, de la treimea medie buzei inferioare scurgerea limfei se realizeazi direct in ganglioni limfatici submentali. Acestfapt trebuie luat in considerajie la operafiile in ‘caz de cancer al buzel inferioare — extirparea ganglionilor limfatici submandibular, submentali si glandelor salivare din ambele parti (operafia Vanah). ‘Vestibulul cavithit bucale (vestibulum ors) prezint& un spagiu capilar, In form& de potcoe- ‘v4, delimitat in exterior de buze $i obraji, In inferior - de dinti si gingii. in pozitie de ocluzie a arcadelor dentare vestibulul comunic& cu cavitatea bucal& propritzis& prin spatille interdentare ale dinjtlor superior! 1 inferior! $i, de asemenes, prin spastul posterior al molarilor (retromolar).

    S-ar putea să vă placă și