5 DECEMBRIE 2013

CURS
Explicatii pentru textul lui Hayek:
Ordinea spontana e precara daca societatiile devin mai complexe. aparitia pasagerului clandestin.
ordine spontana; nu o planifica nimeni. toti participa la acesta organizare.
regulile concrete care au statutul unei retete. dar asta presupune existenta unor scopuri. regulile
sunt diferentiata in functie de scopuri. daca ele sunt particulare, atunci individul are un traseu
foarte clar. elesunt in general cuplate cu scopuri concrete. ele pot fi stabilite, acceptate,
recunoscute. cand e vorba de scopuri mai putin concrete, publice sau sociale de tipul eliminare
coruptie, etc sunt incerte, ptr ca nu stim ce inseamnacoruptie, nu stim foarte clar ce inseama
saracia, cand stabilim un scop ptr a elimina saracia, e destul de greu. De aceea stricam, ptr ca
avem un individ care stie exact toate aceste lucruri, asta inseamna ca avem si mijloace. si in
viziunea lui e putin probabil care sa stie raspunsul exact. exits riscuri ca stabilind exact ce
inseamna aceste lucruri, s a rputea sa genereze efecte contrare. de aceeas unele scopuri raman
abstracte. trebuie sa ai principii sau reguli materiale. pe piata oamenii actioneaza. nu stii dinainte
dacavei fi sau nu castigator, ideea e sa exitse reguli: egalitate de sanse. indivizi la fel de
predispusi/ supusi aceealuiasi produs national.egalitatea de sanse, diminueaza riscul aparitie de
corupitie, dar nu le face sa dispara. la asta se refeera cand vorbeste de lucruri abstracte:nu au
scopuri dinainte stiute, ptr ca nu avem cum sa stim care sunt scopurile care satisfac exact cererile
poporului. decizii care sa fie contra acestor lucruri. aceele mecanisme nu sunt sigure ca vor genera
reactia dorita.ceea ce se intampla afecteaza pe toata lumea.
public choise theory:o maniera revolutionara in ceea ce priveste studiul mecanismelor politice.
in ce consta conceptul de rationalitate?
A suferit adaugiri semntice, care mai degrabacreeaza confuzii. rationalitate: conceptul de
adectvare. prin rationaliste se intelege in general adecvarea. a fi rational presupune sa adecvezi
ceva la altceva. scopul la mijloc. Exista rationalitate cand sunt adecvate mijloacele la scopuri si
invers.
mai avem o adecvare a actiuniilor la propiile opiini. Actiuni adecvate la propriile credinte,
experienta. cel intelept foloseste experienta altora, atunci cand acordam actiuniile cu propriile
cunostinte si informatii disponibile. suntem rationali cand adecvam actiuni la probabilitatile ce pot
fi atribuite la actiuni relevante. facem acord intre actiunile pe care le curpinde si actiunile pe care
le facem. nu actionam impotriva noastra. Ne adecvam coportamentul la cerintele logicii. suntem
rationali atunci cand suntem coerrenti sau cand nu ne contrazicem.
adecvam actiuniile la cerintele eficientei. atunci cand actiunile noastre se subordoneaza unui
calcul, costuri beneficii.
karl ober.: falibilitatea individului. o persoana dispusa la corectie. o persoana rationala, este
dispusa sa isi corecteze conceptiile sub presiune evenimentelor. este supus inevitabil la falibiltatea
umana.
plecand de la aceasta ideee: un om rational este mai putin angajat. sau incremenit sau fixat cu

propriie idei. nu om cu idei fixe, nu e rational. de aicisi ideea de pastrare si asigurare a prorpiiei
principii. nu este una individual: te corectezi in relatii cu celalat. a fi rational inseamna sa fii
dispus sa dialoghezi. sa dezbata, sa se confrunte cu alternativele. sa aiba un spirti ccritic.
Atribuim aceste caracter public, relational, in valente ale monologului. opers rationala trb sa fie
dispusa la dialog. stare naturala a individului de failibilitate, daca e sa o adimita ca se poate
corecta in relatie cu celalalt.
unul este in genere constient de scopurile sale.
are capacitate de a ierarhiza.
3. este in genere capabil sa analizeze costurile si beneficiile propriiei actiuni.
4. urmareste de regula minimizarea costului si maximizarea beneficiilor.
5. are preferinte bazate pe propriile ierarhi de interese. pe costuri si beneficii asociate pe propriile
ierarhi si cacule.
6. are preferinte de preferinte. care se definesc pe multimea propriilor stari. ( Exp: fumator, prefera
sa fumeze in loc de nu, si tocmai de aceea e fumator. individul care e constienta de riscurile
tigarilor poate sa aiba in acelasi timp de a nu fuma. a preferinta de a fi preferat sa nu fumeze.
prefera sa nu fumeze desi e fumator. As vrea sa ma las, dar nu pot) . Trtebuie sa aleaga una din
preferinte. tine tot de rationalitate, dar si aceasta capacitate.
7. prferintele sunt in generele logice si ocerente, sa nu fie contradictorii. decizile rationale sunt
deczii predominant individualiste. vor predomina interese personale si nu cele colective. asta nu
inseamna: ca cei care prefera indivizi colective, sunt de admirat. o persoana rationala va da girul
intereselor personala in doaun celor colective. persoanele urmarind interesul personal, ating in
scop otpim in dauna celor colective. ptr cele colective e nevoie de un monitor. exisa posibilati ca
scopurile colective sa nu fie atinse.
modelul ordinii spontane, nu presupune totul la vedere si cele ascunse sunt ce prefera indivizii. dar
este falsa, asta inseamna ca rezista doar instituuile bune, ceea ce nu este adevar. putem avea un
model, este sufiecint 2 indivizi rationali, ca avem interese conflictuale. se poate aveam un rezultat
optim. joaca ambii acelasi joc, dar castiga altceva. ambii nu vor castiga maximul, ci minimum. ptr
ca au urmarit interesul propriu.
Rezultate ineficiente sunt indezirabile, de aceea apar stimulente de a schimba ordinea. de aceea
modelul ordinii spontane este un model care explica anumite fenomene, cu precadere a pietei care
exista schimburi bazate pe reciprocitate, dar nu explica acele reguli bazate pe solidaritate. Unde
catigurile nu sunt imediat, vizibile si indivizibile. exista regulilor de solidarite, e putin probabil ca
acest ordine sa existe si sa acopere in ordine justificative piata. sa nu ne pese de existenta unor
institutii infunctionale( princiipii idei etc).
Indiferent daca ceea ce se intampla nu este dezzirabil, trebuie schimbate sa nu ne supunem unor
reguli care nu ne satisfac.
09.ianuarie.2014
Teste: 5 puncte - 10,
conspecte curs: 2 puncte
rezumatele 3 puncte (cei care au doua rez-1 punct; 3 rezumate-2 puncte; 4 rezumate-3 puncte).

Teoria Alegerii Publice

Proiecte si Decizii Publice
Conceptul de stat gandit prin intermediul unei dihotomii: stat protective, stat de drept in
aceptiune liberala: rezervarea a ceea ce reprezinta reguli generate in urma interactiuniilor
individuale.
O alta dimensiune sau cealalatea valenta este numita: stat productiv. Aceea entitate, agentie
care nu doar corecteaza reguli si reformeaza. Reguli despre reguli, sau princiipi. sau criterii
constitutionale: reprezinta reglementarea competitiei. Obtinerea de bunuri private sau publice.
In ideea ca jocul social nu e intotdeauna fara sincope si atunci treb sa exista un arbitru, dar si o
entitate care sa stabileasca sanctiuni. Oamenii nu fac aceasta diferenta.
Reprez o necesitate. Daca avem agenti maximizatori de utilitate, dar avem interese care nu unt
intotdeauna in acord, riscul e mare ca aceea cooperare sa nu apara. Cooperarea are sanse destul de
mari de a nu aparea. Pune in evidenta exact daca exista o disponibilitate inspre a incalca regulile.
Statul sau agentia care sa reglementeze jocul: este cu necesitate.
In varianta asta, ca neceistate are un dublu rol, pastram premisele: statul nu intervine la
modificarea rezultatelor jocului. Daca jocul se opreste sau daca rezultatele nu sunt de suma
pozitiva: unii sunt intotdeuna castigatori si altii intotdeauna invingatori. O explicatie: unele reglui
sunt proaste si trebuiesc modificate. Modificarea regulilor nu va fi facuta de indivizi.
Daca ai de a face cu un agent maximizator de utilitate, el nu va fi destul de motivat pentru a
interveni in schimbarea regulilor. Din considerente pragmatice, apare aceasta entitate numita stat
productiv. Agentie capabila sa suporte costurile modificarile jocului.
De pe urma aceste idei, daca e sa stabilim formal acest tip de entitate, sansele ca unii sa piarda
intotdeauna, sau sa castige, vor fi destul de mici.
Bun Public
Nu sunt private. Ele din acest punct de vedere sunt definite:
1. nonexcludabiliateatea. bunuri nonexclusive. nu exista descriminare la nivel de consum. daca
sunt consumate de unii, sunt consumate de toti. nu poate fi exclus niciun individ de la consum.
Hrishman albert: reactii ale indivizilor la disfunctionalitatiile statului. fie abandoneaza, fie
contesta. sunt consumate de toti. Bunul respectiv este inepuizabil.
2. indivizibilitatea: acel bun nu poate fi impartit. daca e sa fie consumat un bun public, acest
consum se manifesta in intregime. Consumul se face in mod egal indiferent de cati sunt cei care
participa la fabricarea sau folosirea lor.
3. nonrivalitatea in consum: au un cost care nu se stabileste in functie de consum. competitia in
consum nu schimba producerea lui. fortele armate, politia, porturile, monumentel, artele,
mijloacele de transport in comun. (O categorie) o alta: comunicatiile si procesarea de infromatie
(posta , institutiile educationale, comunicare prin satelit, inventiile)
(Serviciile de canalizare, meteo, furnizarea de apa si caldura, vacin importiva epidemiilor, legea
si domnia legii sau suprematia dreptului, ordinea publica siguranta publica)
Privatizare a tuturor institutiilor( politie privata, inchisori private). bunul public se defineste
prin consum si nu prin productie. Consummul acelui bun va privat. bunul privat exclude un altul,
cel public nu exclude. consumul nu e privat. bunul public nu exclude pe nimeni, chiar daca taxa

poate sa para exclusivista (o posesie temporara)

Externalitate : pozitiva( bun public) negativa ( poluarea)
ele afecteaza indivii dar nu este reprezentat in mecanismul cererii si ofertei. un bun care sa aiba
pret. Opinia este ca ceea ce fac anumiti indivizi, ii afecteaza in mod indirect. Orice externalitate nu
are un pret propriu zis ! ridica costuri individuale foarte mari.
O consecinta intentionata sau nu. poluarea sau afectarea datorita poluarii.
devine un bun public, doar daca indivizii au o voce pe tema asta. insa rezultatele sunt strict
individuale sau private, ele capata statut de legislatie doar daca ajung mai departe. ele nu vor fi
constranse sa isi modifice tehnologia. singura maniera care poate fi remediata productia sunt
deciziile publice.
3 teme la examen.
Institutii si Mecanisme de public choise
institutii si mecanisme.
sunt destul de sceptici insa potrivit lor nu are exista nicio regula electora al carui rezultat sa nu
fie manipulat fie de indivizi, fie de un manipulator. nu avem o decizie sau o regula electora care sa
nu fie manipulabila prin definitie.
ideea de manipulare afecteaza tot ceea ce inseamna legitimitate. chiar daca putem spune ca ei
sunt sceptici, nu inseamna ca nu se bazeaza pe adevaruri.
teorema lui arrow sau teorema imposibilitatii agregarii preferintelor intr o profereinte generala
si a lui condor se: ciclicitatea majoritatii.
potrivit acestor teoretici este imposibili ca ceea ce rezulta, este sa fie o preferinta care sa ii
satisfaca pe toti. nu se va ajunge niciodata la un rezultat optim. asta nu inseamna ca ei propun
dictatura. Ci o constientizare: democratia nu ar trebui sa limiteze de regula majoritatii.
e discutabila legitimitatea sistemului democratic.
teorema : votantului median duncken black
daca votantii sunt complet informati, daca sunt aranjate pe o axa, intra in majoritate, e un
votant median.
orice propunere la nivel de decizie, fata de medie, va fi anulata . companiile canditdatiilor vor
diferi foarte putin din cauza tendintei de a se apropria de centru. sa creezi imaginea ca poti oferi
tuturor in acord cu cererea respectiva. nu e prea departe situatia de partid unic.