EPIDEMIOLOGIA

BOLILOR INFECTIOASE
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
SEF LUCRARI DR. LETITIA DUCEAC

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Definitii:
Epidemiologia, in general, este tiina medicala
care studiaz procese la nivel populational.
Termenul de epidemiologie are origine greac :
epi = deasupra, peste + demos = popor, populaie
+ logos = tiin.
Unitatea de studiu in epidemiologie este
populatia, fie ca termen geografic, fie ca grup de
bolnavi/pacienti spitalizati etc.

Epidemiologia (diverse definitii):

- stiina medical care se ocup cu studiul distribu iei
determinanilor strilor sau evenimentelor legate de
sntate n anumite populaii, cu aplicarea rezultatelor
acestui studiu n controlul problemelor de sntate (dup J.
Last 1988);
- epidemiologia bolilor transmisibile studiaz legile apariiei,
existenei i raspndirii bolilor infecioase n populaie i pe
aceast baz stabilete msurile necesare prevenirii,
combaterii i controlului pn la eradicarea acestor boli;
- tiin fundamental n medicin care urmrete
ameliorarea strii de sntate a populaiei deoarece prin
mijloacele si scopurile ei, se evidentiaza ca stiinta de baza
in medicina preventiva si cea clinica;
- domenii particulare: epidemiologia mediului sau
ocupaionala etc.
Epidemiologia este recunoscuta ca stiinta de baza a
medicinei preventive.

Scopurile epidemiologiei:
1. Explicarea principiilor cauzale ale mbolnavirilor;
2. Stimularea aplicrii mijloacelor sale n prevenirea bolilor i
n promovarea strii de sntate a populaiei si a mediului;
3. Pregtirea specialitilor n profesii conexe cu cea medical
pentru a cunoate ct mai multe aspecte ale strii de
sntate a populatiei si a mediului;
4. ncurajarea unei activiti clinice practice de bun calitate
prin introducerea conceptelor de epidemiologie clinic;
5. Stimularea interesului continuu asupra epidemiologiei.

Domeniile de aplicare ale epidemiologiei:

1. Cercetri asupra etiologiei bolilor transmisibile si
netransmisibile;
2. Cercetarea istoriei naturale a bolilor;
3. Studiul strii de sntate a populaiei;
4. Epidemiologie clinic - prin aplicarea principiilor i
metodelor epidemiologice specifice n practica medical;
5. Evaluarea eficienei i eficacitii serviciilor de sntate;
6. Elaborarea de algoritmuri diagnostice i terapeutice;
7. Analize si decizii manageriale.

Stiinte colaborative:
Medicina preventiva;
Medicina sociala;
Igiena;
Ecoepidemiologia (studiul noxelor
exogene);
Genetica (studiul factorilor endogeni
ereditari);
Sociologia medicinei;
Stiinte juridice.

Obiectivele epidemiologiei moderne:

cunoaterea i evaluarea strii de snatate a
populaiei;
intervenia profilactic i curativ;
promovarea strii de sntate a populatiei
(sanogeneza).
Medicii din toate specialitile, dar mai ales
cei ce lucreaz n domeniul Asistenei primare de
sntate au nevoie de mijloace metodologice
care sa le asigure cunoasterea obiectiva a
sanatatii populatiei de care raspund, precum si
evaluarea si programarea unor interventii optime
adaptate necesitatilor reale ale populatiei.

S-au conturat doua concepte:

EPIDEMIOLOGIA BOLILOR
TRANSMISIBILE (B.T.)
(INFECTO-CONTAGIOASE)

EPIDEMIOLOGIA BOLILOR
NETRANSMISIBILE (B.N.T.)

OBSERVATII GENERALE:
Bolile infectioase (BI) sunt boli cauzate de agenti
patogeni de tipul microorganismelor (bacterii, virusuri,
micoplasme,rickettssi, fungi, protozoare etc) si care in
mare parte sunt contagioase, fiind transmisibile de la om
la om.
60% din consultatiile ambulatorii reprezinta virozele
respiratorii la toate varstele.
60 80 % din bolile medicinei interne si pediatrice
sunt de cauza infectioasa.
Majoritatea BI sunt urgente si necesita tratament
prompt pentru salvarea vietii bolnavului si apararea
sanatatii comunitatii.

Mortalitatea si letalitatea sunt uneori foarte

ridicate: 30-40% in septicemie, meningite,
tetanos; 60-90% in febrile hemoragice; 100% in
rabie.
Unele BI sunt incurabile (encefalite prionice,
HIV / SIDA, PESS)
Altele dau sechele si complicatii grave si
frecvente: poliomielita, meningo-encefalita,
hepatitele B, C.
Pentru multe alte BI preventia si combaterea
lor constitue strategie de stat si se supune
reglementarilor legislative nationale si
internationale: malaria, holera, poliomielita,
hepatite.

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
- DEFINIIE: totalitatea factorilor, fenomenelor,
mecanismelor biologice, naturale i sociale,
cu rol determinant i/sau dinamizatorfavorizant apariia, extinderea, evoluia
strii de boal la nivel populaional.
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC (P.E.):
- Factori determinani : surse, moduri i ci
de
transmitere, receptivitate
- Factori dinam-favorizanti: - naturali,
- socioeconomici

I. SURSA DE AGENI PATOGENI

- Definiie: organism care asigur:
- gzduirea agentului patogen;
- supravieuirea;
- eventual nmulirea;
- ntotdeauna diseminarea;
- prezint sau nu semne clinice de boal.
- Categorii:
- omul bolnav cu forme clinice: tipice sau atipice;
- omul purttor de agent patogen;
dar i
- animalele, psrile: idem
- vectorii biologic activi

PURTTORII DE AGENI PATOGENI

Definiia: identic cu a sursei, n general, cu meniunea:
nu prezint semne clinice de boal
Categorii: preinfecioi, sntoi, foti bolnavi.

Purttorii preinfecioi:
- viitorul bolnav, n perioada de incubaie a bolii;
- contagios, ndeosebi n ultima parte a incubaiei;

Purttorii sntoi:
- persoane cu rezistena general bun i, eventual, un anumit nivel de
imunizare;
- primesc i rein agenii patogeni de la alte surse;
- diseminare: zile-sptmni (excepie: VHB, C, D, F, G i HIV);

Purttorii foti bolnavi:

a) convalesceni: durata variabil (zile-luni) (foarte multe specii
microbiene)
b) cronici: peste 6 luni de la vindecare ani, toat viaa - purttorii
foti
bolnavi cronici surse cu o deosebit semnificaie epidemiologic

Alte surse de ag.patogeni:

Animalele si pasarile
-produc boli numite zooantroponoze/zoonoze (peste 90
la nivel mondial; 15-20 in Europa)
- categorii de surse: animale/pasari salbatice, domestice;
bolnave (tipic/atipic)
purtatoare de ag.pat. - cele 3 tipuri:
preinfectiosi
sanatosi
fosti bolnavi
- rural/urban -> ocupationale ->populatie generala
- migratia pasarilor si animalelor
- implicatii: medicale/veterinare- socio-economice
Ex.:gripa aviara/porcina; turbarea; febra Q; antrax,
tetanos, leptospiroza.

Artropodele (insectele)
-vectori biologic activi (gazde obligatorii):
Pduchii omului: tifosul exantematic, febra recurenta,
febra de Wolhinia (5 zile);
narii: malaria, encefalitele, febra galbena, denga,
filarioza:
Cpuele: encefalitele, boala Lyme, tularemia, febra
recurenta, febra Q, tifosul american, african, asiatic;
Purecii obolanilor: pesta (ciuma),tifosul murin,
parazitoze.

II. MODURILE I CILE DE TRANSMITERE ALE AGENILOR

PATOGENI
Modul de transmitere = transferul agenilor patogeni de la surs
la receptivi
Modul de transmitere poate fi: direct i indirect

modul direct:
- limitare spaial i temporal;
- se poate transmite orice specie microbian (salmonele, stafilococ, VH
etc.);
- este obligatoriu pentru agenii cu rezisten mic n mediul ambiental
(rujeola, rubeola, gripa etc.);
modul indirect:
- dispersie puternic spaial i temporal;
- ageni patogeni cu rezisten mare;
- mecanisme complexe n care sunt implicate singular sau asociativ
cile de transmitere: aerul, apa, solul, alimentele, obiectele, minile,
unele artropode contaminate

Caile de eliminare a ag. pat.de la sursa la

receptivi:
- Secretii nasofaringiene (pic.Flugge): inf.respiratorii:
virale(viroze,gripa)/bacteriene (inf.streptococice angine);
- Saliva sau lichidul oral: inf.urliana,HVB,HIV, rabie;
-Sputa/secretiile bronsice: inf. pulmonare- TBC;
-Secretiile cutaneo-mucoase(purulente):erizipel,varicela,
pesta bubonica,stafilococii sau streptococii cutanate,
scarlatina,inf.otice,oftalmologice,boli venerice (sifilis);
-Lichidele seroase: LCR,peritoneal,pericardic,pleural,
articular(sinovial),exsudate,transudate;
-Sangele infectat cu virusuri,bacterii,ricketsii,protozoare:
HIV,malarie,tifos exantematic,febra Q,encefalite,toxoplasmoza

-Secretiile genitale (vaginale/spermatice):

inf.venerice,HIV,HVB;
-Secretia lactata:HIV,VHB,antrax,bruceloza,febra
aftoasa,encefalita de capuse;
-Varsaturile: inf.digestive,dizenterie,febra tifoida,TIA;
-Urina: febra tifoida,leptospiroza, inf.urinare,TBC urogenitala;
-Materiile fecale: inf.digestive,dizenterie,holera,febra
tifoida,poliomielita;
-Fragmente de tesuturi si organe: HIV, HVB, HVC,
citomegalovirus etc.
Durata eliminarii agentilor infectiosi=perioada de
contagiozitate; este variabila pt.fiecare proces infectios
in parte.

III . FACTORII DINAMIZATORI-FAVORIZANI AI PROCESULUI

EPIDEMIOLOGIC
- intervin n:

- crearea momentului critic FD

- evoluiile particulare ale PE

1. Naturali
- cosmici: activitatea solar
- meteorologici: temperatura, presiunea atmosferic, umiditatea
- climatici: latitudine, altitudine
- geografici:
relieful, structurile geochimice, suprafeele de
pdure, de ap...
2. Socio-economici
- condiiile de via: venituri, mrimea familiei, locuina,
alimentaia, aglomerarea, asistena medico-sanitar, cultural
- condiiile de munc: locul de munc, vechimea, procesul
tehnologic, salubrizarea, microclimatul, riscuri particulare

P.E. este influentat de:

-sezonalitate;
-patologia geografica (zonala);
-meteoropatologia;
-excesul de morbiditate si mortalitate;
-forma de manifestare.

PREVENTIA SI COMBATEREA sunt orientate in functie

de sezonalitate.

Sezonul rece:
-rezistenta scazuta la poarta de intrarea aparatului respirator
-vasoconstrictie;
-dezechilibre nutritionale/suprasolicitari metabolice;
-insuficienta igienizarii cotidiene/aglomeratia;
-microclimat deficitar/lipsa ventilatia;
-eforturi fizice.
Sezonul cald:
-perturbarea barierelor ap. digestiv/pH acid gastric;
-brasajul populational;
-colectivitati temporare/ igiena deficitara;
-migratia animalelor/ pasarilor/ mustelor;
-aversele de ploaie, inundatii etc.

IV. DEFINIREA NOIUNILOR DE RECEPTIVITATE,

NERECEPTIVITATE, REZISTEN, IMUNITATE, FOND

IMUNITAR POPULAIONAL
RECEPTIVITATEA: stare complex, dependent de amprente
genetice i de natura evoluiei vieii nu confer protecie
NERECEPTIVITATEA: stare opus, frecvent realizat
program (ex. vaccinrile, educarea populaiei etc.)

prin

# ambele stri influenate de condiiile socio-economice i

ecologice, vrst, sex, stri fiziologice sau patologice
REZISTENA fa de agresiuni variate are dou componente:
- rezistena general nespecific
- rezistena specific (imunitatea).

REZISTENTA GENERALA NESPECIFICA

Mecanisme:
-integritatea

barierelor cutaneo-mucoase;

-hematopoeza;
-reactiile metabolice;
-fagocitoza;
-procesele inflamatorii;
-sistemele secretorii antimicrobiene (Ig A etc.);
-aciditatea gastrica/ vaginala;
-pH-ul cutanat/ sudoratia/ secretia sebacee/ descuamarea;
-aparatul ciliar al aparatului respirator (poarta intrare)
-mucusul nazal;
-tusea/ stranutul;
-hipersecretiile/ voma/ tranzitul intestinal;
-eliminarile digestive;biliare/ urinare/ lacrimale;
-lizozimul din: lapte, mucoasa bucala, nazala, saliva,lacrimi,
piele,sange;
-producerea de interferoni;

REZISTENTA GENERALA SPECIFICA (IMUNITATEA)

= raspunsul complex adaptativ al organismului la agreasiune,
prin homeostazie imunologica
= capacitatea de recunoastere ulterioara pentru neutralizarea
agentului patogen.
- umorala- prin anticorpi (Ac)
- celulara- celule cu memorie.
IMUNITATEA NATURALA de specie
-pasiva (materna - lapte matern
/ transplacentara)
-activa (prin trecerea prin
boala)
- ARTIFICIALA

- pasiva prin seruri/Ig

(DOBANDITA)

- activa- prin vaccinuri

FONDUL IMUNITAR POPULATIONAL

-natural si artificial
= consta in proportia de posesori Ac specifici
-Evaluare: prin metode epidemiologice si serologice
Evaluarea este necesara pt. cunoasterea:
-istoriei naturale reale a morbiditatii;
-eficientei vaccinarilor;
-duratei unei stari de imunitate;
-compararea eficientei imunogene a unor vaccinuri
din aceeasi clasa .

V. FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI

EPIDEMIOLOGIC N BT
- clasic manifestarea PE poate fi:
sporadic
endemic
epidemic
pandemic

- n practic: - numeroase forme atipice i

intricate
- endemo-sporadic
- sporadicitate i endemicitate cu
niveluri
diferite
- endemo-epidemic

1.MANIFESTAREA SPORADICA
-numar redus de cazuri, fara legatura intre ele;
-dispersare mare: spatiala si temporala;
-situatie epidemica buna, ce trebuie mentinuta;
-necesita supraveghere epidemiologica.
B.T. cu manifestare sporadica:
-Rubeola, tusea convulsiva, difteria;
-Dizenteria bacilara, febra tifoida;
-Tetanos.

Evoluia spre manifestarea sporadic a tetanosului

n Romnia, n perioada 1970-2009
Manifestarea sporadic
- numr redus de cazuri
- dispersare puternic: spaial i
temporal
- lipsa unor relaii ntre cazuri
- situaie epidemic bun, care trebuie
meninut

2.MANIFESTAREA ENDEMICA
-numar redus de cazuri, tendinta de crestere si
concentrare in timp/ spatiu;
-semnal de alarma: risc pt. evolutie epidemica;
-denota deficiente medico-sanitare in supravegherea
epidemiologica.
3. MANIFESTAREA EPIDEMICA
-numar mare si relativ mare de imbolnaviri;
-puternicaconcentrare spatiala si temporala;
-acumularea de surse
-contaminarea unor cai de transmitere;
-cresterea fondului de receptivi;
-prezenta factorilor dinamizatori-favorizanti;
-deficiente majore in activitatea medico-sanitara;
-cataclisme.

Tendina spre manifestarea endemo-epidemic a rubeolei

n Romnia, n perioada 1970-2009
Manifestarea epidemic
- numr mare i relativ mare de mbolnviri
- puternic concentrare spaial i temporal
- acumularea de surse
- contaminarea unor ci de transmitere
- creterea fondului de receptivi
- prezena factorilor dinamizatori-favorizani
- deficiene grave n activitatea medico-sanitar

4. MANIFESTAREA PANDEMICA
- cumulare de epidemii: spatial/ temporal;
- extindere spatiala deosebita;
-prezenta in exces a factorilor dinamizatori-favoriz.
- acumulare intensa de receptivi;
- implicat brasajul populational (import-export);
- agenti patogeni noi sau modificati;
- contaminarea cailor de transmitere (cataclisme);
- conditii naturale si socio-economice particulare;
- deficiente de supraveghere epidemiologica.
PANDEMIILE necesita SUPRAVEGHEREA
EPIDEMIOLOGICA CONTINUA, NATIONALA SI
INTERNATIONALA (OMS,CDC).

EXEMPLE DE PANDEMII:
-Pandemii istorice: variola, pesta, holera, gripa, tifosul
exantematic, febra recurenta de paduche etc;
-Pandemii moderne, trenante: HIV;
-Pandemii cu risc de reemergenta: gripa aviara/ porcina,
holera etc;

GRIPA: imaginea reala a unei boli

devastatoare

Epidemii relatate
de Hipocrate

412 D.C

Manifestarea
pandemic
- cumulare de
epidemii:
- extindere spaial
deosebit
-prezena n exces a
factorilor PE
1977"Ruseasc" - cauze deosebite:
acumularea intens de
196 "Hong Kong"receptivi; ageni noi
sau modificai
195
8

7
1933

"Asiatic"

Prima izolare a virusului gripal uman

1918 "Spaniol" decesul a 20-40 milioane de oame

1781 si
Epidemii extinse: din Rusia pn n A
1830
Evul Mediu
Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2
Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid,

Numeroase epidemii1994;10: 451-453

ALTE FORME DE MANIFESTARE A P.E. :

MANIFESTAREA SEZONIERA
- cresterea incidentei bolii in populatie intr-o anumita perioada
de timp, comparativ cu restul anului;
- expresia influentei factorilor de mediu;
-mai evidenta in cazul bolilor cu incidenta crescuta.
Ex.: vara- BDA; iarna-viroze respiratorii, gripa, HVA.
MANIFESTAREA PERIODICA
-specifica in cazul bolilor cu evolutie naturala (neinfluentate de
actiunile de vaccinare) sau in contextul unui fenomen social
deosebit (pelerinaje la Mecca etc);
-aparitia de valuri epidemice la un interval de cativa ani.
Ex.: rujeola (la 5 ani);gripa(3-5ani);
inf.streptococice(5-9 ani); inf. meningococice (9-15 ani).

600

Distribuia sezonier a cazurilor de hepatit viral A n Romnia

(1994-1997)

500

400

300

200
100
IF M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O

1994

1995

1996

1997

Manifestarea periodic a infeciei cu meningococ

n ri din Africa (1966-2000)

SUPRAVEGHEREA BOLILOR
TRANSMISIBILE
Elaborarea msurilor pentru lichidarea
procesului epidemiologic i evitarea
reapariiei lui
MSURILE DE PREVENTIE
MSURILE ANTI-EPIDEMIICE
(de combatere i de control)

PROGRAMUL EPIDEMIOLOGIC PENTRU PREVENTIE

PRESTATII PREVENTIONALE EPIDEMIOLOGICE
examen de sanatate prenuptial;examene de sanatate in perioada graviditatii, pentru mama si
fat;examene genetice pentru preventia malformatiilor congenitale;
examen de sanatate pentru nou-nascuti, copil 0-1 an, copil 1-5 ani;
triaj epidemiologic la inceperea activitatii in gradinite si scoli;
triaj epidemiologic cu ocazia constituirii unor colectivitati temporare (tabere, santiere, unitati militare
etc);
examene de sanatate cu ocazia admiterii in scoli si facultati;

PRESTATII PREVENTIONALE EPIDEMIOLOGICE

examene de sanatate la angajare;
examen de sanatate la recrutare in armata;
examene periodice de sanatate la salariati;
examene de sanatate de tip triaj epidemiologic-screening prin
diferite programe;
examen medical preventional al donatorilor de sange;
examene de sanatate pentru angajarea in unitati de alimentatie
publica;
examene de sanatate pentru obtinerea permisului de conducere auto
si verificarea periodica;
examene in cadrul expertizei de pensionare pe motiv de boala;

 examene de sanatate la personalul medico-sanitar;

controlul curent igienico-sanitar si epidemiologic;
intradermoreactii pentru evaluarea receptivitatii in TBC;
investigatii de laborator in colectivitati pentru depistarea purtatorilor de
agenti patogeni;
supravegherea contactilor/suspectilor intr-un focar de boala
transmisibila;
supravegherea clinico-epidemiologica si de laborator a purtatorilor de
agenti patogeni aflati in evidenta;
supravegherea vechilor focare de boli transmisibile;
practicarea vaccinopreventiei / imunoglobulinopreventiei;
practicarea antibiotico- si chimio- preventiei;
decontaminarea, dezinsectia, deratizarea.

Msurile igienico-sanitare
(comune, generale)
-recomandate de legislaia de profil
-au ca scop mbuntirea condiiilor de igien
individual, de familie sau de colectivitate, a
mediului ambiental natural sau ocupaional

Obiective preventionale igienico - sanitare

igiena locuintelor si a anexelor;

imbunatatirea conditiilor de alimentare cu apa potabila;
evitarea poluarii biologice a aerului, a solului si a surselor de apa potabila;
igiena alimentatiei, controlul starii igienico-sanitare a unitatilor alimentare
si a alimentelor date in consum;
educatia pentru sanatate privind regulile de igiena ce trebuie sa fie
respectate de catre personalul unitatilor medico-sanitare, dar si de populatie;
masuri igienico-sanitare pentru preventia unor boli profesionale.

Msurile anti-epidemice
(de combatere, de control)
a) Msuri fa de bolnavi
depistarea activ i precoce a cazurilor
izolarea bolnavilor n spital sau la domiciliu
declararea nominal sau numeric
b) Msuri fa de suspeci
aceleai ca i fa de bolnavi pn la
clarificarea diagnosticului.

c) Msuri fa de contaci

izolare n familie sau n colectivitate, carantinarea

supraveghere pe durata maxim a perioadei de
incubaie a bolii
examen clinic, termometrizare
examene de laborator
chimio- /antibiotico- /sero- /imunoglobulino /vaccino
prevenie
msuri de D.D.D.
educaie pentru sntate

d) Msuri fa de purttori

evidena i dispensarizarea acestora

sterilizarea microbiologic prin diferite metode
supravegherea
educaie pentru sntate
excludere temporar sau definitiv din diferite
sectoare cu
risc populaional
e) Msuri fa de convalesceni
dispensarizare (supraveghere)

Alte msuri
vaccinare, revaccinare n focare, perifocare
sau n populaie
imunoglobulinoprevenie i chimioprevenie
testri n populaie pentru stabilirea gradului
de receptivitate
msuri speciale prin sistarea temporar a
activitii n unele uniti de interes public
educaia pentru sntate a populaiei

Verificarea aplicrii corecte i

urmrirea eficienei msurilor
igienico-sanitare i anti-epidemice
se controleaz modul n care fiecare cadru medico-sanitar
execut anumite activiti (msurile propuse) medicul
de familie i personalul mediu
se stabilete durata supravegherii speciale n focar
durata maxim a perioadei de incubaie a bolii
respective din momentul depistrii ultimului caz
data i persoana care va realiza declararea
lichidrii focarului, odat cu analiza aciunilor desfurate
(programe prevenionale).

ntocmirea fiei de anchet

epidemiologic

fia de anchet epidemiologic (FAE) = documentul

metodologic cel mai
important elaborat la apariia fiecrui caz de boal
transmisibil
utilizat pentru culegerea informaiilor epidemiologice,
dar i ca act medico-legal
st la baza sistemului de raportare n cazul bolilor cu
declarare obligatorie

EMERGENE I..
AGENI PATOGENI EMERGENI
HIV tip 1 i 2
Virusurile gripale H5N1
Legionella pnuemophillia
Parvovirus B19

HIV/SIDA
gripa pandemic
legioneloza
parvoviroza

AGENI PATOGENI ASOCIAI UNOR BOLI NOI

Herpesvirusuri 6 i 7
SIDA
Filovirusuri (Ebola, Marburg )
febre hemoragice umane
Bunyavirusuri (Hanta, febra Rift)
febre hemoragice umane
Arenavirusuri (Lassa)
febre hemoragice umane
Borrelia burdorferi
boala Lyme
Helicobacter pylori
boala ulceroas, ATS
Staphylococcus aureus
sindr. toxico septic
Chlamydia pneumoniae
pneumonii, ATS

REEMERGENE
AGENI PATOGENI REEMERGENI
Togavirusuri

encefalite transmise prin nar

Flavivirusuri

denga, febra galben, encefalita japonez

Protozoare

malaria

NOI EPIDEMII
Mycobacterium tuberculosis

TBC multidrog rezistent

Vibrio choleraeholera
Yersinia pestis pesta
Escherichia coli O157H7 sindrom hemolitic uremic