Sunteți pe pagina 1din 11

1 Cu ce pot fi asimilate zacamintele de hidrocarburi fluide?

-Pot fi assimilate cu niste acumulatoare de energie.


2 Cum se consuma energia zacamintelor de hidrocarburi fluide?
-O parte din aceasta energie se consuma pentru deplasarea fluidelor prin mediul poros catre talpile sondelor de extractive,iar o
parte pentru deplasarea prin tevile de extractive.
3 De ce conditii depinde nivelul energetic al unui zacamint?
-De conditiile de geneza.
4 Sub ce stari de agregare se afla materia in cadrul zacamintelor de hidrocarburi fluide?
Solida: a)roci colectoare si protectoare
b)hidrocarburi solide
Lichida: a)hidrocarburi lichide
b)ape de zacamint
Gazoasa: a)hidrocarburi gazoase
b)alte sisteme de gaze
5 Cum pot fi descries transformarile materiei dintr-o stare de agregare in alta?
Pot fi descries cu ajutorul unei ecuatii de stare prin intermediul parametrilor de stare.Energia implicate in aceste transformari poate
fi explicate printr-o ecuatie generala:
E=(fR1V1p1T1t)
R-parametrul alcatuirii structural a sistemului analizat
V- volumul ocupat desistemul respective
p-presiunea din sistem
T-temperatura absoluta din system
t-timpul
6 Cum poate fi definit zacamintul de hidrocarburi fluide prin prisma conceptului energetic al ecuatiei fundamentale?
Ca un sistem energetic complex si unitar alcatuit dintr-un mediu poros-solid-fisurat-permeabil(roca colectoare) saturat cu un mediu
fluid (hidrocarburi si apa de zacamint).
7 Ce se poate modela pe baza ecuatiei fundamentale a energiei?
Atit geneza zacamintelor cat si procesul de exploatare.
8 Ce inseamna procesul de exploatare privit in prisma ecuatiei fundamentale a energiei?
Actionarea asupra parametrilor ecuatiei fundamentale a energiei.
9 Cum este delimitat un zacamint de hidrocarburi fluide in scoarta terestra?
Este delimitat de acoperis si culcus,de strate impermiabile,iar lateral de accidente tectonice(falii) sau litologice.
10 Care sunt cele 2 zone distinct care alcatuiesc zacamintele de hidrocarburi fluide in scoarta terestra?
O zona saturata cu hidrocarburi-zona productive
O zona saturate 100% cu apa-acvifer adiacent
11 Cum trebuie delimitat un zacamant in vederea proiectarii exploatarii?
Trebuie delimitat atat in suprafata (plan orizintal) cat si pe grosimea stratului(plan vertical).
12 Pe ce baza se realizeaza delimitarea unui zacamint de hidrocarburi fluide?
Pe baza informatiilor detinute prin prospectiuni geofizice si cartarea geologica precum si a datelor oferite de exploatarea de
conturare.
13 Care sunt cele 2 forme geometrice de baza cu care se opereaza in proiectarea exploatarii?
-zacaminte de forma banda liniara admit simetrie liniara
- zacaminte de forma circular admit simetrie radial
14 Ce reprezinta harta cu izobate?
Reprezinta proiectia intr-un plan orizontal a punctelor de intersectie dintre diverse plane izobatice si un plan reper.
15 Ce sunt sectiunile geologice?
Sunt reprezentari in plan vertical a stratelor.
16 Ce este planul izobatic?
Un plan orizontal masurat fata de un plan de referinta care este de regula nivelul marii.
17 Care sunt cele mai adecvate sectiuni geologice?
Sunt sectiunile transversal,acestea ofera o imagine realista asupra inclinarii stratului decat cele longitudinal.
18 Ce este elevtia sondei?
Adincimea de la gura sondei la planul de referinta(nivelul marii).
19 Cate contacte cu stratul productive prezinta limita hidrocarburi-apa si care sunt acestea?
Sunt 2 contacte-un contact pe acoperis si un contact pe culcus.
20 Ce este zona de contact a unui zacamint?
Este zona existent intre 2 contururi: -un contur interior (culcus)
-un contur exterior(acoperis).
21 Care sunt elementele care delimiteaza zona productiva in plan orizontal?
-conturul de inchidere
-falii laterale
- conturul hidrocarburi-apa

22 Care sunt elementele ce delimiteaza zona productive in plan vertical?


-strate impermiabiledin acoperis si culcus
-limita hidrocarburi-apa.
23 In cate categorii ce impart acviferele,dupa marimea lor?
-acvifere finite volum determinat
-acvifere infinite volum nemasurabil
24 Care sunt cele 2 situatii ce pot exista ,,in cazul acviferelor finite?
a)acviferele au contur de alimentarenatural(CNA) inchis etans,unda depresionara ea nastere in zona productive,se propaga in
acvifer,atinge CAN si modifica conditiile energetice la limita
b)acviferul finit ca dimensionare alimentat de un afloriment,unda depresionara este compensate partial sau in intregime.
25 Cum se modifica unda depresionara plecata din zona productive in cazul acviferelor infinite?
Unda depresionara plecata din zona productive nu va atinge CAN (conturul de alimentare natural) in timpul ,,vietii
zacamantului.
26 In ce priveste caracterul curgerii apei in acvifer,cate situatii se pot intalni si care sunt acestea?
Se intilnesc 2 situatii:
-pentru acviferele infinite,curgerea are caracter nestabilizat.
- pentru acviferele finite functie de alcatuirea structural curgerea poate fi stabilizata sau nestabilizata.
27 Cum se defines acviferele dupa cum apa din acvifer actioneaza asupra zonei productive?
-acvifer cu actiune marginala (apa marginala)
-acvifer cu actiune din talpa.
28 Ce este grosimea efectiva a stratului productive?
Este un parametru variabil pe zacamant (se obtine scazandu-se din grosimea totala grosimea insumata tuturor intercalatiilor
impermeabile).
29 Ce este harta cu izopachite sau cu izopace?
Sunt harti cu strate cu egale grosimi:
Izopachete-acoperis
Izopace-culcus
30 De ce se impune cunoasterea temperaturii in zacamint?
Se impune pentru:
-alegerea fluidelor de traversare a stratului productive
-alegerea fluidelor de cimentare
-alegerea aparaturii de investigare geofizica
-echipamentul de fund al sondelor de exploatare
-proiectarea exploatarii zacamintelor.
31 Cum poate fi determinata temperature de zacamant?
Prin masuratori directe cu termometrul de fund sau: Tf=Tmed+0.03H.
32 De ce se impune cunoasterea presiunii de zacamant?
Pentru alegerea:
-densitatea fluidelor de traversare a stratului productive
- determinarea capacitatii energetic a zacamintelor
- prevederea comportarii in exploatare a zacamintelor.
33 Cum poate fi detreminata presiunea de zacamant?
P=

gH

-densitatea apei mineralizate(kg/m3)


g-acceleratia gravitationala(m/s2)
H-adincimea sondei(m) Poate fi msurat direct cu ajutorul manometrelor de fund.
34 Care este planul de referinta pentru presiunea medie de zacamant?
Este limita de hidrocarburi/apa.
35 Ce este harta cu izobare?
Harta pe care sunt reprezentate linii de egala presiune.
36 Cum se poate face o determinare destul de exacta a presiunii de zacamint in diverse moment ale exploatarii?
Folosindu-se harta cu izobare si cunoasterea exacta a presiunii medii de zacamint.
37 Care sunt cele 2 semnificatii ale parametrului timp?
-in geneza zacamintelor de hidrocarburi fluide este implicat timpul geologic vinovat de transfomarile suferite de rocile colectoare
si protectoare
-sistemele de hidrocarburi si apele de zacamint, timp de exploatare.
38 Cum poate fi definite porozitatea si ce masoara ea?
Este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri si masoara capacitatea rocii de inmagazina fluide.
39 Ce este pororzitatea efectiva?
Este raportul dintre volumul de pori Vp si volumul brut al rocii Vb:

m=

Vp
Vb

40 Ce este porozitatea dinamica?


Proprietatea de deslocuire a titeiului de catre alt fluid m=m

-coificient de utilizare a spatiului poros.


41 Cum variaza porozitatea ca functie de loc sit imp?
La adincimi mari, rocile au porozitati reduse fata de rocile situate la adancimi mici,iar rocile batrine au porozitati mai mici decit
cele tinere.
42 Cum variaza porozitatea in functie de natura rocilor?
Pentru roci sedimentare-porozitate granular(plinara) formata odata cu roca.
Pentru roci de precipitare fizico-chimica(carbonatice)-porozitate fisurala(secundara) ce s-a format dupa geneza rocii(miscari
orogenice).
43 Intre ce limite variaza porozitatea rocilor sedimentare?
De la citeva procente pana aproape de 50% .
44 De ce este necesara cunoasterea porozitatii efective?
Deoarece are o variatie exponential cu presiunea,adica cu variatia presiunii.
45 Cum se poate determina valoarea medie a porozitatii pe zacamant?
Se determina pe cale statistica daca se dispune de un volum mare de date.
46 Cum poate fi definita saturatia in fluide?
Se defineste ca raport intre volumul de fluid din pori si volumul respective din pori.

Vf din p/Vp sau

V f din p
Vp

47 Cum variaza saturatia in fluide in functie de timp in zona productiva?


-in momentul initial al exploatarii: Sto+Sai=1
-in timpul exploatarii: St+Sg+Sai=1.
48 De ce este importanta cunoasterea saturatiilor in fluide?
Este importanta la evaluarea resurselor si rezervelor de hidrocarburi si la prevederea comportarii zacamintelor in exploatare.
49 Prin ce metode se poate realiza determinarea saturatiilor?
Metode fizice,metode geofizice si calcule.
50 In ce domeniu ia valori saturatia in apa ireductibila?
Ea valori intr-un domeniu larg functie de compozitia chimico-minerologica a rocilor colectoare, de structura porilor si de
capacitatea de udare a porilor. C.m.des 15%-30%.
51 Cum poate fi definita permeabilitatea si ce masoara ea?
Proprietatea unui mediu de a permite curgerea fluidelor prin el.
52 Cum se defineste permeabilitatea absoluta a unui colector?
Prezinta permeabilitatea masurata fata de o faza cind porii rocii sunt saturati numai cu fluid respectiv.
53 Cum se defineste permeabilitatea efectiva a unui colector?
Este permeabilitatea masurata fata de o faza cind porii in porii rocii sunt prezente 2 sau mai multe faze (fluide).
54 Cum se defineste permeabilitatea relative?
Se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea absoluta pentru acelasi zacamint.
55 In ce se exprima permeabilitatea absoluta si cea efectiva(in S.I. si unitati mixte-practice)?
Permeabilitatea absoluata in S.I. in ,,m2 , unitati mixte Darcy=1D=10-12 m2
Permeabilitatea efectiva in S.I. in ,, m2 ,unitati mixte darcy =1D=10-12 m2
56 In functie de ce variaza permeabilitatea efectiva si cea relativa?
Variaza in functie de saturatia in fluide.
57 Cum variaza permeabilitatea ca functie de loc si de timp?
Colectoarele mai vechi i situate la adncimi mai mari au permeabiliti mai reduse.
Colectoarele aflate la adncimi mai mici i mai tinere au permeabiliti mai mari.
58 Cum variaza permeabilitatea ca functie de alcatuirea structural a mediului solid?
Alcatuirea structural poate avea o influenta considerabila asupra permeabilitatii.Daca un collector are in compozitia sa minerale
argiloase,in contact cu fluidele polare are loc fenomenul de umflare,ce este ireversibil reducind drastic permeabilitatea.Deoarece
rocile prezinta anizotropie in ce priveste permeabilitatea,adica prezinta valori diferite pe diverse directii in zacamint. Astfel avem
permeabilitate paralela cu directia de sedimentare

permeabilitate orizontala si permeabilitate perpendicular pe directia de

stratificare permeabilitate vertical.


59 Care sunt metodele de estimare a permeabilitatii colectorului?

Prin calcularea permeabilitatii medii paralele si a celei perpendicular dupa care se face media aritmetica a celor 2 rezultind
permeabilitatea medie a colectorului.
Cnd colectorul este puternic neuniform se construiesc hri cu izoperme, iar permeabilit ile medii se evalueaz ca medii ponderate
cu ariile dintre izoperme.
60 Cum se poate estima permeabilitatea in jurul unei sonde de extractie?
Se poate apela la datele cercetarii sondei prin metoda restabilirii presiunii in sonda.
61 Cum se poate estima elasticitatea rocilor colectoare?
Prin intermediul coificientului de compresibilitate:

1 dv
=
v dp

62 Care este structura hidrocarburilor gazoase si ce constituenti intra in componenta lor?


Hidrocarburile gazoase au o structura liniara(alcalina)echilibrata,in component lor intrind primii constituent ai seriei parafinice
(alcaline).
63 Ce gaze reprezentind ,,imputitatise mai pot intilni in compozitia sistemelor gazoase?
N,CO2,He,Hidrogen sulfurat.
64 Cum se clasifica sistemele gazoase in mod conventional?
-gaze sarace: 98% CH4 restul C2.C4 80-99% CH4 restul C2.C6;
-gaze bogate C5C8 (seria parafinelor) 50-80% CH4 restul C2.C6;
- gaze cu condensate-componenti pana la C12.70-80% CH4 restul C7C20.????
65 Care este structura titeiului si ce constituent intra in component lor?
Au o structura mult mai complexa in alcatuirea lor intrind atit hidrocarburile saturate cit si cele nesaturate,ciclice si aciclice.
66 Care sunt criteriile care stau la baza metodei ,,Carpatice?
Compozitia fondului de hidrocarburi,continutul unor componenti de interes practic.
67 Care sunt cei 3 indici structurali cu ajutorul carora este descrisa compozitia fondului de hidrocarburi.
Cp+ -carbon paraffinic, CH+ -carbon naftenic, CA+ -carbon aromatic.
68 Care sunt indicia de calitate ai metodei ,,Carpatica?............???? alta intrebare.
1 Parafinica Cp

72%;

2 Parafinica-naftenica Cp 50%,Cp+CN 90 ;
3 Parafinica aromatica Cp

50 , Cp+CA 90 ;

4 Parafinica naftenica aromatica Cp 50 , CN

CA, CA 10%;

50%,CA CN, CN 10 ;
6 Naftenica aromatica Cp 50%,CN CA;
7 Aromatica naftenica Cp 50%, CA CN.
5 Parafinica aromatica naftenica Cp

69 Care sunt indicia de calitate ai metodei ,,Carpatica?


1) C-% ceruri in titei;
3) S-continutul in sulf;
2) r-% rasini+asfaltene;
4) d- continutul de distilat pina la 200 Co.
70 Care este sistemul transformarilor sistemelor de hidracarburilor ?
-au loc sub influenta parametrilor ecuatiei fundamentale a energiei;
- sensul este de la structurile ciclice nesaturate(aromatice)catre structurile liniare saturate (parafinice).
71 care este diagram de stare a sistemelor de hidrocarburi? Pidersie nu care da ce .
C-punct critic;
CT-cricondenterm;
Cs-curba saturatiei titei;
Cc -curba de condensare;
Cm-curba cind. Maxima;
Cv-curba de vaporizare .
72 Care este domeniul de existent(pe diagram de stare) al zacaminteleor de titei?
Domeniul situate la stinga izotermei punctului critic.Curba de saturatie C s
imparte domeniul in 2: a)deasupra
curbeizacaminte cu titei nesaturat;
b)sub curbazacaminte cu titei saturate.
73 Care este domeniul de existenta(pe diagrama de stare) al zacamintelor propriu-zise de gaze?
Este domeniul situate la dreapta cricondentermului si a curbei de vaporizare.Curgerea este omogena pe parcursul exploatarii G o
G1.

74 Care este domeniul de existenta(pe diagrama de stare) al zacamintelor de gaze cu condensat?


Este domeniul cuprins intre izoterma punctului critic(stanga) si izoterma cricondentermului CT si curba de vaporizare(dreapta).
75 Cum este influentata solubilitatea gazelor in titei de presiune?
creste odata cu presiunea.
76 Cum este influentata solubilitatea gazelor in titei de temperature?
scade cu cresterea temperaturii.
77 Cum se exprima solubilitatea gazelor in titei?
Se exprima cu ajutorul ratiei in solutie.
78 Cum este definita ratia de solutie?
Cantitatea de gaze in m3N/m3,dizolvata intr-un m3 de titei in conditii de zacamant.
79 Cum se defineste factorul de volum monofazic al titeiului?
bt- este raportul dintre volumul ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamint si volumul ocupat de aceeasi cantitate
de titei in conditii standart: bt=

V tz
V tg

80 Cum se defineste factorul de volum bifazic?


u-este raportul dintre volumul ocupat de titeiul cu gaze in solutie(V t) si de volumul gazelor libere iesite din titei(Vg)/volumul ocupat
in conditii standart de aceeasi cantitate de titei: u=

V t +V g
V tg

b tsb

81 Ce reprezinta relatia t =
?Explicati termenii.
b ts( p o p s )
Relatia reprezinta elasticitatea titeiului

t -coificient de compresibilitate a titeiului;

Bts,bto-factorul de volum al titeiului.


82 Cum variaza viscozitatea dinamica a titeiuli cu temperatura?
Scade cu cresterea temperaturii.
83 Cum variaza viscozitatea dinamica a titeiului cu presiunuea?
Intre po si ps viscozitatea se reduce cu scaderea presiunii.
Sub presiunea de saturatie viscozitatea creste cu reducerea presiunii.
84 Cum se exprima viscozitatea dinamica a titeiului in S.I. si in sistemul mixt?
-In S.I.- Pa s ; in sistemul mixt=CP=10-3Pa s .

85 Cum se defineste factorul de volum al gazelor?


Este raportul dintre volumul ocupat de o anumita cantitate de gaze in conditii de zacamint si volumul ocupat de aceeasi cantitate
de gaze in conditii satndart.
86 Ce reprezinta relatia: bz=z

Tz p s
Ts p z ?

Reprezinta factorul de volum al gazelor


z-factorul de abatre de la gazelle perfecte z=1;
T-temperatura; p-presiunea; z,s-se refera la conditii de zacamint respective standart.
87 Cum variaza viscozitatea dinamica a gazelor cu temperatura?
Creste cu cresterea temperaturii datorita cresterii agitatiei moleculare.
88 Cum variaza viscozitatea dinamica a gazelor cu presiunea?
Creste cu cresterea presiunii.
89 Ce reprezinta relatia: G=G(1-

x y
10000 )?Explicati termenii.

Reprezinta solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamint.


G-solubilitatea gazelor in apa distilata; x-mineralizatia apei;
y-corectia salinitatii cu temperatura.
90 Cum variaza viscozitatea dinamica a apei de zacamint cu concentratia in saruri?
Viscozitatea dinamica creste cu cresterea concentratiei in saruri.

91 Ce reprezinta relatia:

a= a (1+0.05 G)?Explicati termenii.

Relatia reprezinta coificientul de compresibilitate al apei mineralizate de zacamint cu gaze in solutie.

a-coificientul de condensare al apei distilate fara gaze in solutie;

G-solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamint.


92 Caror tipuri dupa salinitate,apartin apele zacamintele de hidrocarburi fluide?
Tipurilor:Bicarbonat de sodium,Clorocalcic si cloro-magnezian.
93 Cum se explica actuala compozitie chimica a apelor de zacamint? WTF !!!.
Cunoasterea compozitiei chimice a apelor de zacamint este importanta pentru explicarea conditiilor de geneza a zacamintelor,dar
mai ales in vederea elaborarii tehnologiilor optime de preparare a apelor de injective.
94 Ce elemente chimice intra in componenta apelor de zacamint?
-elemente chimice: cu participare majora:Na+,Mg2+,Cl-,HCO3;
Cu participare redusa: Al3+,Si4+.
-microcomponenti organic.
95 Care sunt parametrii cu care variaza compozitia chimica a apelor de zacamint?
Variaza cu: -virsta geologica si natura petrografica a rocilor;
-nivelul izobatic si conditiile geochimice de formare a zacamintelor.
96 De ce este importanta cunoasterea compozitiei chimice a apelor de zacamint?
-explicarea conditiilor de geneza a zacamintelor;
-in vederea elaborarii tehnologiilor optime de preparare a apelor de injective.
97 De cine depinde eficienta cu care se consuma energia de zacamint pentru deplasarea fluidelor prin mediul poros?
-proprietatile fizici-chimice ale rocii colectoare: sisteme de hidricarburi si ape de zacamint;
-constructia si amplasarea sondelor de extractive si injective;
-regimul de exploatare.
98 Cum pot influenta colectoarele cu grad ridicat de neuniformitate,deplasarea fluidelor prin mediul poros?
Vor frina frina deplasarea fluidelor prin mediul poros.
99 Cum este influenta sistemelor de hidrocarburi in fixarea capacitatii energetic a unui zacamint dar si a consumarii acesteia in
procesul de exploatare?
Titeiul cu gaze dizolvate in el au un rol in fixarea capacitatii energetic,ratia de solutie,presiunea de saturatie.
100 Cum influenteaza apa de zacamint capacitatea energetic a zacamintelor?
Prin volumul care il ocupa si proprietatile sale elastic.
101 Care sunt regimurile de exploatare cind presiunea de zacamint este deasupra presiunii de saturatie.
1)Regim elastic; 2)Regim rigid.
102 Cind regimul de exploatare este regim elastic?
Atunci cind acviferul are capacitate elastica insemnata.
103 Cind regimul de exploatare este regim rigid?
Atunci cind acviferul are capacitate elastica redusa (alimentat din afloriment).
104 Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamint avind o cupola de gaze,o zona saturata cu titei si un acvifer
adiacent active?
Regim mixt.
105 Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamint avind o zona saturate cu titei si o cupola de gaze?
Regimul actionarii gazelor.
106 Cum se numeste regimul de exploatare in cazulunui zacamint avind o zona saturata cu titei si un acvifer adiacent active,iar
presiunea de zacamint este inferioara presiunii de saturatie.
Regimul impingerii partialea apelor marginale.
107 Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamint lipsit de acvifer adiacent active si de cupola de gaze saturate,iar
presiunea de zacamint este inferioara presiunii de saturatie?
Regimul de gaze dizlvate.
108 Care sunt fortele care promoveaza curgerea titeiului spre sondele de extractie in cazul regimului mixt de exploatare?
-destinderea acviferului;
-destinderea cupolei de gaze;
-destinderea gazelor iesite din solutie.
109 Care sunt fortele care promoveaza curgerea titeiului spre sondele de extractive in cazul regimului de gaze dizolvate?
Singura forta care lucreaza in sistem este iesirea gazelor din solutie.
110 Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamint de gaze fara acvifer adiacent activ?
Regim de destindere a gazelor.
111 Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamint de gaze cu acvifer adiacent activ?
Regim mixt.
112 Care este diferenta intre resursa si rezerva?

RESURSA-cantitatea de hidrocarburi fluidedin acumularile natural descoperite si nedescoperite care pot fi descoperite in
cadrul unitatilor structural majore.
REZERVA parte din resursa geologica care poate fi extrasa din zacamint la sfirsitul vietii unui zacamint folosindu-se
tehnologii curente.
113 Cum se clasifica rezervele dupa gradul de cunoastere realizat?
REZERVE: -dovedite;-probabile;-posibile.
114 Cum se clasifica rezervele dupa sursa de energie care determina mecanismul din zacamint?
REZERVE: -secundare; -primare.
115 Ce reprezinta relatia N=Ap h m (1-Sai)

b
1 ?Explicati termenii.

Reprezinta resursa geologica de titei in conditii standart.


Sai saturatia medie in apa ireductibila in zona productive;
m porozitatea efectiva medie in zona productive;
h grosimea medie efectiva in zona productive;
bto factorul de volum al titeiului;
Ap aria zonei productive.
116 Care sunt metodele de determinare a resurselor de titei?
Metoda volumetrica integrarii grafice prin profile;
Metoda volumetrica integrarii grafice prin izobate;
Metoda volumetrica Monte Carlo;
Metode de bilant material;
Metoda functie de presiune;
Metoda declinului de productie.
117 Care sunt metodele de determinare a resurselor de apa?
Metoda volumetrica; Metoda declinului de presiune; Metoda bilantului material.
118 Cum se numeste principiul de bilant material in cazul zacamintelor de hidrocarburi fluide?
Bilantul material este definit astfel:volumul de gaze aflat la momentul initial in zacamint este egal cu volumul de gaz
extras,plus volumul de gaze ramas in zacamint,volum exprimat in conditii standart.

119 Ce reprezinta relatia:

Nb
Gb go
b
Hro+G= Mn- b gn +(N- N) n +
+(N N ) (b tn)W n
b gn

Ecuatia de bilant material pentru faza gaze.


G

bgo/bg n-valoare de gaze din cupola in conditii standart;

Nn-cumulativ de titei extras;


N-

N-titei ramas in zacamint;

Hro-Gaze dizolvate in titei;


G- volumul de gaze din cupola;
Wn-volum de apa.

120 Ce reprezinta relatia: N= N t+ M g+W

t, g,

?Explicati termenii.

functie de presiunea pentru titei,gaze,apa;

N, M,W date de productie.


121 Ce reprezinta relatia: N(t)=V

St

b t +Ving

Exprima cantitatea de titei ramasa in zacamint.

S trg
S trg

+V
ina
St
bt

V-cantitatea de titei ramasa in volumul actual de pori al zonai productive;


St-saturatia initiala in titei;
bt-factorul de volum al titeiului;
Ving-volumul de pori inundat de gaze;
Vina-volumul de pori inundat de apa;
Strg-saturatia in titei remanent.
122 Care sunt cele 4 etape in viata unui zacamint de titei?
-cresterea treptata a debitului de titei pe seama cresterii numarului de sonde puse in productie;
-mentinerea unei productii maxime cvasi-constante;
-declin accentuat al debitului pe zacamint;
-declin atenuat al productiei.
123 Cite tipuri de declin se intilnesc in practica exploatarii?Numiti-le.
Sunt 3 tipuri de declin:
-constant sau exponential;
-declinul de productie almoinic;
-hiperbolic.
124 Care sunt parametrii determinate prin metoda declinului de productie?
-declinul de productie efectiv;
-declinul nominal de productie;
-cumulativul de titei extras.
125 Care sunt etapele de aplicare a metodei declinului de productie?
1) In prima etapa se determina tipul de declin pe baza istoricului de productie;
2) In etapa a 2-a se realizeaza precederea comportarii in exploatare a zacamintului in contaminare,in ipoteza ca nu se schimba
conditiile de exploatare.
126 Ce reprezinta relatia: GG=Ap h

1
Sg
b go

Reprezinta resursa initiala de gaze.


Ap-aria zonei productive;
h-grosimea medie efectiva;
bgo-factorul de volum a gazului la presiunea initiala po;

Sg= 1-Sai saturatia medie in gaze;


-porozitatea efectiva medie.

127 Ce reprezinta relatia: Gf=Ap

p f

Sg

Reprezinta resursa de gaze ramasa in zacamint la abandonarea exploatarii.


Ap-aria zonei productive;
h-grosimea medie efectiva;

-porozitatea efectiva medie;

pf presiunea de abandonare a exploatarii;


Sg-saturatia medie in gaze 1-Sai;

1
Zf

-inversul factorului de abatere la po;

-corectia de timp=

128 Ce reprezinta relatia: Gr=Ap

293,15
Tstr

h Sg ( po

Reprezinta rezerva recuperabila.


Ap-aria zonei productive;
h-grosimea medie efectiva;


?
pf
f)

-porozitatea efectiva medie;


Sg-saturatia medie in gaze;
po-presiunea initiala in zacamint;

1
Zo ;

pf-presiunea de abandonare a exploatarii;

-corectia de timp=

293,15
Tstr

129 Ce reprezinta relatia: Gr=( Gr- Gf)

po
op f f
p1 1 p2 2 ?

Reprezinta relatia evaluarii rezervelor recuperabile de gaze utilizind date de productie.

Gr- Gf-diferenta dintrecumulativele de gaze extrase la cele 2 momente;

po- presiunea medie initiala a zacamintului;

1
Zo ;

pf-presiunea de abandonare a exploatarii.


130 Ce reprezinta relatia: Go=

po
?
Vo Sg
Zo

at

Reprezinta masa initiala de gaze.

Sg
Volumul initial de gaze in m3N;

Vo

at

-densitatea in conditii normale;

po- presiunea medie initiala a zacamintului;

-corectia de timp=
z-factorul de abatere.

131 Ce reprezinta relatia: : G(t)=

at

293,15
Tstr ;

po
?
Vo Sg
Zo

Reprezinta masa de gaze din zacamint la momentul ,,t.


132 Ce reprezinta relatia: G(t)=

at

p(t)
Vo Sg
?
Z { p ( t ) }

Reprezinta volumul de gaze din zacamint la momentul t,Sg,V(t).


133 Ce reprezinta relatia: Grin=

at

r p (t )ina
V(t)ina Sg
?
Z { p ina(t)}

Reprezinta masa de gaze ramasa in zona inundata.


V(t)ina volumul de pori al zonei productive inundata de apa;
Sgr-saturatia medie in gazeremanente.
134 La ce se refera constructia sondelor?
La modul in care se realizeaza comunicarea strat productive-sonda extractive.
135 Cind se spune ca o sonda este perfecta din punct de vedere hidrodinamic?
Cind comunicarea are loc prin peretele viu al sondei (netubata) pe intreaga grosime a stratului productiv.
136 Cind se spune ca o sonda este imperfecta dupa modul de deschidere?
Atunci cind traversarea stratului productive sonda se tubeaza,se cimenteaza in spatele coloanei,iar comunicarea stratsonda au loc prin intermediul unor garniture in coloana si inelul de ciment.
137 Cind se spune ca o sonda este imperfect dupa gradul de deschidere?

Atunci cind comunicarea strat-sonda nu se realizeaza pe intreaga grosime efectiva a stratului productiv.

2 k tht p
rc
138 Ce reprezinta relatia: qt=
t b t ln
rs

Reprezinta debitul unei sonde perfecte din punct de vedere hidrodinamic.


Kt-presiunea efectiva fata de titei;
ht-grosimea efectiva a stratului saturat cu titei;

p-caderea de presiune strat-sonda;


t-viscozitatea dinamica a titeiului;

rc-raza de contur;
rs-raza sondei dupa sapa;
bt-factorul de volum al titeiului.

2 k t ht p
139 Ce reprezinta relatia: qt= t b t ( ln r c + c)
rs
Reprezinta debitul unei sonde injectate din punct de vedere al modului de deschidere.
c-parametru al rezistentei hidraulice;
Kt-presiunea efectiva fata de titei;
ht-grosimea efectiva a stratului saturat cu titei;

p-caderea de presiune strat-sonda;


t-viscozitatea dinamica a titeiului;

rc-raza de contur;
rs-raza sondei dupa sapa;
bt-factorul de volum al titeiului.
140 Care este raza redusa a sondei?
Este raza unei sonde fictive,perfecta hidrodinamic al carui debit este egal cu debitul sondei reale,imperfect dupa modul
de deschidere.
141 Ce este amplasarea rationala a sondei?
Este amplasarea care asigura productia maxima de titei cu cheltuieli minime.
142 Cum se face amplasarea sondelor pe zacamitele de titei de tip banda liniara cu acvifer activ?
Se face siruri paralele in raport cu conturul interior deoarece se inunda mai intii pe culcus.
143 Cum se face amplasarea sondelor pe zacamintele de titei de forma circular cu acvifer activ?
Amplasarea se face pe baterii concentrice cu conturul petrolifer.
144 Care sunt tipurile de amplasare a sondelor de extractive pe zacamintele lipsite de acvifere active?
Reteaua in 4 puncte;
Reteaua in 5 puncte;
Reteaua in 7puncte;
145 Care sunt dificultatile provocate de depasirea unei viteze de filtratie maxim admisibila a gazelor in zona de filtru a sondelor?
-aparitia viiturilor de nisip in coloana;
-inundarea zonei de filtru cu particule fine din strat;
-aparitia apei;
-papusarea coloanei.
146 Ce este caderea de presiune maxim admisibila in cazul sondelor de gaze?
Este caderea de presiune care se stabileste la deschiderea sondei pentru a se evita aparitia viiturilor de nisip,inundarea
zonei de filtru cu particule fine,aparitia apei etc si care se mentine constanta pina la sfirsit p c=ps =ct
147 Cum se stabileste caderea de presiune maxima admisibila in cazul colectoarelor neconsolidate respective consolidate?

Colectoare neconsolidate in primele sonde se determina experimental debitul limita la care sonda incepe sa produca
cu impuritati Qi , Ci=

Q gi
p si

, c=0,9 Ci

Ci-coeficientul de vireza cu impuritati;


Colectoare consolidate se determina pe criteria tehnica-economice presiunii din conducta de transport de la suprafata.
148 Ce reprezinta relatia: pc2(t)-ps2(t)=A

Q(t)+B Q2(t)

Reprezinta legea de filtratie.


Q(t)-debitul de gaze al sondei la momentul ,,t;
A,B-coeficienti al rezistentelor de filtratie;
pc-presiunea medie de zacamint;
ps-presiunea de fund.

DEMBELI dima