Mam, regin a caselor noastre,

Ct greu ascuns-ai oare tu n glastre,

Oare ct nesomn i ct trud,
Mai picur-n frumoasa-i und?

Oare vzut-am, noi, cei dragi ai ti,

Cum palmele-i mici aveau bti,
Cum suferit-ai numai chin,
Doar s nu vezi vreo urm de suspin?

Afla-vom oare noi, cndva,

Frumoasa dragoste ce-i doar a ta,
i tii-vom noi de ce i-acum
Ne mai aterni petale pe greul drum?

Oare putea-vom noi a-i mulumi

i uneori a te uimi,
Putea-vom s i artm
C preuim i nu uitm?

Mmica noastr, vrem s tii

C te vrem pn-n vecii
Iar astzi i urm unii:
La muli i buni ani fericii!