Sunteți pe pagina 1din 4

Ovinele (oile) sunt animale poligastrice care valorifica foarte bine furajele

fibroase si grosiere. Ovinele sunt clasificate in functie de criteriul


zooeconomic din care amintim rasele pentru lana, rasele mixte lana
carne, rase pentru lapte si rase pentru pielice.
Dupa cum ne-am putut da seama dupa criteriul zooeconomic ovinele
furnizeaza ca produse principale laptele, carnea, lana si pielicele.
Laptele este folosit pentru producerea branzeturilor si nu numai, tara
noastra fiind recunoscuta pe plan mondial pentru calitatea branzeturilor
din lapte de oaie. Telemeaua de oaie este un produs traditional deosebit
de apreciat si consumat atit in conditii casnice cat si in conditii industriale.
Carnea este folosita in industria alimentara. Carnea se consuma mai ales
in perioada sarbatorilor de Paste cand vanzarile cresc foarte mult iar pietele
si targurile sunt pline de miei de vanzare si carne de miel. Carnea este
foarte apreciata si in vestul Europei unde carnea de miel de buna calitate
depaseste ca pret chiar si carnea de taurine sau suine.
Lana de oaie reprezinta principalul produs al ovinelor si are o mare
importanta in industria textila fiind un produs natural si nu poate fi egalat
de produsele textile sintetice.
Pielicele, in special cele obtinute de la rasa Astrahan (Karakul) sunt
folosite in industria blanariei.

Rasele de ln

Aproape jumtate din populaia de oi este crescut pentru ln. Aceste oi


sunt adaptate la condiiile semiaride i sunt caracterizate de dimensiuni
medii, cu capacitatea de a produce mari cantit i de fibre de ln, avnd
diametru de maximum 20 micrometri. n numr mare n Australia, Noua
Zeeland,America de Sud i vestul Statelor Unite, cele mai multe oi din
acest tip aparin rasei merinos, care i are originea n zona mediteranean
i s-a concentrat n Spania. Oricum, rasa a fost modificat i adaptat la
condiiile din diferite ri, i diferitele subtipuri sunt combinate de obicei

cu numele rii n care triesc, de exemplu merinos australian.


Rasa Rambouillet, similar cu merinosul, este cealalt ras major a oii cu
ln fin.

Rasele de carne

Oaia de carne se regsete n rasele cu ln medie sau lung. 15 % din


populaia global de oi este crescut pentru carne. ntre rasele cu ln de
dimensiuni medii se numr rasele Suffolk, Hampshire, Shropshire,
Southdown, Dorset, Isle-de-France, Cheviot, i Oxford; iar cele cu ln
lung sunt rasele Leicester, Lincoln, Cotswold, i Romney Marsh.

Oaia nordic cu coad scurt, similar cu cea cu ln de dimensiuni


medii, se gsete n principal n Scandinavia. Aceste oi formeaz 3 % din
populaia de oi din lume i sunt caracterizate de nalte rate ale
reproducerii. Ele sunt n prezent folosite experimental, la scar redus,
n Statele Unite, la ncruciarea cu alte specii pentru a cre te numrul de
miei nscui.
Oaia cu coad gras

Aceste oi sunt numite aa fiindc pot depozita mari cantit i de grsime n


coad i n regiunea crupei. Ele sunt crescute n principal pentru
capacitatea de a produce lapte superioar altor rase; lna lor, oricum este
aspr, grosolan, fiind folosit n principal la confec ionarea de covoare.
Oaia cu coad gras se gsete n principal n regiunile extrem de aride
ale Africii, n Orientul Mijlociu i Asia i reprezint 25 % din populaia
total de oi. Principalele rase sunt Awassi, Bakhtiari, Karakul, i Karamon.
Pieile mieilor nou-nscui din rasa Karakul sunt folosite la manufacturarea
aa-numitelor haine de blan persan.

Oile proase

n ansamblu, oile domestice sunt mult mai lnoase dect suratele lor
slbatice, dar anumitor rase le lipsete lna i sunt acoperite de pr. Ele se
gsesc n regiunile tropicale i sunt folosite pentru carne. ntre speciile
acestui tip se numr oaia cu burt neagr Barbados, oaia persan cu capul
negru i rasa Peliquey.

Lana de oaie difera in functie culoare, grosimea firului, lungime si


rezistenta. Dupa ce lana este tunsa (o data, de doua ori pe an), se alege, se

spala in mai multe ape, la temperatura constanta, cu adaos de substante


ecologice, care sa pastreze calitatea firului, dupa care se usuca si se aplica
diverse uleiuri naturale, pentru ca procesele tehnologice sa fie mai usoare.
Lanolina, o substanta grasa, secretata de pielea oilor, rezultata din
prelucrarea lanii, este valorificata in industria farmaceutica si in cea a
cosmeticelor, cu efecte miraculoase asupra pielii. Intra in compozitia
sapunurilor, a cremelor de fata, samponurilor, pentru calitatile sale
emoilente.
Un alt criteriu important pentru calitatea lanii este legat de prima sau a
doua tunsoare. De la o oaie se pot obtine in jur de cinci kilograme de lana
pura. Daca aceasta provine de la miei de 5-6 luni, tunsi pentru prima data,
firele sunt mai scurte, dar mai moi si mai fine.
Nume general: Prelucrarea pieilor de Ovine
Nume local: Cojocritul
Este una din cele mai vechi ndeletniciri casnice, practicate de unii rani n
gospodriile lor. Materia prim o constituiau pieile ovinelor domestice din
care confecionau diverse tipuri de piese clduroase de mbrcminte,
atribute de harnaament, i alte obiecte cu ntrebuinare casnic.
Meteugul a avut o mai mare dezvoltare n orae i trguri, unde era mai
mult materie prim dar i mai multe solicitri de produse din piele.
Cojocritul a fost cel mai rspndit meteug specializat n prelucrarea
pieilor de ovine i confecionarea pieselor de mbrcminte. Aproape
fiecare sat avea 1-2 meteri cojocari, care i prelucrau pieile de oi i capre
ale constenilor. De obicei cojocarii nu luau ucenici, sau acceptau doar din
sate mai ndeprtate pentru a nu spori concurena. Piesele principale
confecionate de meterii cojocari erau bondiele(peptare deschise),
diverse tipuri de cojoace(cu i fr mneci, lungi i scurte) , ube, gulere la
haine groase, cciuli, mnui, traiste, pungi.

Proiect
La tema: Valorificarea
ovinelor

A efectuat: Pascari Liviu


MKL125
Profesor: Paic Mihail