Sunteți pe pagina 1din 37

Ziua mondiala a apei

22 martie 2015
Facultatea de Hidrotehnica

Consum apa/sectoare (km3)*


beneficiari:
agricultura,
industria, populatia;
agricultura: mai mult
de dou treimi din
consumul de ap la
nivel mondial;
consumul de ap s-a
dublat dupa al
doilea rzboi
mondial;
este de ateptat s
creasc pana in
2030 cu 25 %
(creterea populaiei
la circa 8 miliarde)**
3/10/15

* Water Scarcity & Climate Change. Pacific Institute, 2009

2
** Daniel
Wild,
all., Water:
*Human development
report.etUNDP,
2006 a

market of the future.

Apa - resursa

IPCC Intergovernmental Panel on Climate


Change (2007), 3,2 miliarde de oameni vor trai in
zone fara apa in anul 2050;
Zonele aride vor deveni mai sarace in apa, iar
zonele umede vor avea mai multa apa;
Ploi mai multe nu inseamna neaparat mai multa
apa*; depinde de viteza de circulatie a apei, de
intensitatea, frecventa si distributia pe durata
unui an a ploilor;
Strategii pe termen lung si masuri pe
termen scurt, mediu.

*Apa, spre o cultura a responsabilitatilor, Antoine Frerot


3/10/15

Amprenta de apa - consumator


circa 3% din amprenta de apa este consumata acasa.
150 litri/zi

restul, 97% din amprenta de apa este invizibila;


reflecta produsele pe care le cumparam de la
supermarket.
3400 litri/zi produse agricole
1100 litri/zi produse industriale

3/10/15

3/10/15

[Hoekstra & Chapagain, 2008]

Apa este viata

Apa este viata

Apa este esentiala pentru viata.


Omul poate trai cateva saptamani fara hrana dar doar o zi fara apa.
Apa este esentiala pentru supravietuire spalatul pe maini este
esential pentru indepartarea germenilor patogeni si deci pentru
protejarea sanatatii noastre.
Corpul uman este format din 50 65 % apa.
Nou nascutii contin in jur 78 % apa in corpul lor.
In fiecare zi avem nevoie de apa pentru baut, hrana, ingiena
personala.
Azi peste 748 milioane de oameni nu au acces la o sursa de apa
controlata si peste 2,5 miliarde nu au acces la conditii sanitare
sigure (canalizare).

Apa este natura

Apa este natura

Dezvoltarea si viata ecosistemelor paduri, pasuni, zone umede


-depind de apa, de circuitul natural al acesteia.
Dar, pe de alta parte,resursele de apa dulce depind de functionarea
ecosistemelor, iar circuitul apei este esential pentru managementul
durabil al apei.
Nu avem modele economice care sa evalueze serviciile majore
asigurate de ecosistemele de apa dulce.
Multe resurse de apa sunt exploatate nesustenabil ducand la
degradarea acestora.
Este necesar sa instituim politici economice de mediu durabile care
s in seama de interconectarea dintre sistemele ecologice.
O provocare este de a menine un mix benefic ntre mediul construit
i mediul natural pentru asigurarea serviciilor ecosistemelor acvatice

Apa este urbanizare

Apa este urbanizare

Azi, jumatate din populatia planetei locuieste in orase.


Populatia oraselor creste continuu 10 persoane se muta in orase
in fiecare minut.
Miii de kilometri de conducte de infrastructura asigura distributia
apei potabile in orase.
O lungime similara este folosita pentru colectarea apelor uzate
menajere.
Multe orase nu dispun inca de sisteme centralizate de alimentare cu
apa.
Multe orase nu dispun de sisteme de colectare si tratare a apelor
uzate menajere.
Pana in 2050 inca 2,5 miliarde de oameni se vor muta in orase!

Apa este industrie

Apa este industrie

Pentru fabricarea oricarui produs este nevoie de apa.


Pentru o coala de hartie sunt consumati 10 litrii de apa.
Pentru fabricarea a 500 grame de plastic se consuma 91 litrii de
apa.
Pentru fabricarea unui T-shirt se consuma 2900 litrii de apa.
Apa este cea mai importanta materie prima pentru industrie.
Consumul de apa pentru industrie va creste cu 400% pana in 2050.
Folosirea tehnologiilor inteligente ar putea reduce consumul de apa
si degradarea acestora prin poluare chimica, termica.
Disponibilitatea apei factor important in alegerea amplasamentului
unor industrii.
Recircularea metoda de eficientizare a consumului de apa
industriala.

Apa este energie

Apa este energie

Apa genereaza energie.


Pentru distributia apei este nevoie de energie.
Apa este folosita in sistemele termice de generare a electricitatii
pentru a produce abur necesar turbinelor electrice.
Milioane de metri cubi de apa sunt folositi pentru racire.
In lume, energia hidroelectrica asigura 16% din productia de
electricitate.
In Romania hidroenergia asigura 20 % din totalul energiei
consumate.
In urmatoarele doua decenii peste 3700 de baraje vor asigura
dublarea productiei actuale de electricitate (in lume).
In Romania potentialul hidronergetic este amenajat doar la 50% din
capacitatea disponibila.

Apa este hrana

Apa este hrana

Agricultura este cel mai mare consumator de apa 70% din totalul
captat.
56 % din apa prelevata pentru irigatii este pierduta prin sistemele de
stocare, aductiune si distributie.
Eficienta distributiei apei la plante; cata apa este folosita efectiv de
plante din total distribuita; 60 90%, dependent de echipare:
sprinklere, canale, picurare.
Pentru un kilogram de carne de vita se consuma 15 000 litrii de apa.
Pentru un kilogram de orez se consuma 3500 litrii de apa.
Pana in 2050 agricultura va trebui sa produca cu 60% mai multa
hrana.
Agricultura intensiva pesticide, insecticide conduce la poluarea
apei

FACULTATEA DE
HIDROTEHNICA
Oferta educationala

IMPACTUL PROBLEMELOR APEI ASUPRA OMULUI

SECETA ESTE CONSIDERAT PRINTRE CELE MAI


MARI CATASTROFE NATURALE
INUNDAIILE CREEAZ MARI PAGUBE MATERIALE DAR I
VICTIME
OMENETI. Pentru protecia aezrilor i obiectivelor
economice
sunt necesare baraje i lucrri de indiguire a cursurilor de ap.

DOMENIUL INGINERIEI HIDROTEHNIC


Evaluarea i gospodrirea resurselor de ap de
suprafa i subteran.
Satisfacerea cerinelor de ap ale populaiei urbane i
rurale prin mbuntirea i dezvoltarea
infrastructurilor sistemelor centralizate de alimentare
cu ap i canalizare din orae i sate.
Producerea de energie hidraulic, regenerabila i
curata, prin hidrocentrale.
Apararea mpotriva dezastrelor naturale legate de ap
inundaii i secet - prin lacuri de acumulare create
de baraje, prin ndiguiri i prin regularizri de ruri.
Construcii pentru asigurarea navigaiei porturi,
ecluze, canale navigabile.
Lucrri pentru protecia zonelor litorale.
Restaurarea ecologic/renaturarea rurilor; realizarea
unor habitate necesare dezvoltrii biodiversitii.

NAJRI I CONSTRUCII HIDROTEHN


Specializarea are ca obiectiv formarea inginerilor
pentru proiectarea, execuia i exploatarea
lucrrilor hidrotehnice.
Amenajarea bazinelor hidrografice
(baraje, diguri, derivatii) si planuri
de management a resurselor de ap
Asigurarea apei brute pentru
populatie, industrie, agricultura etc
Construcia de hidrocentrale pentru
producerea de energie regenerabil
i curat
Evaluarea resurselor de ap
subteran i protecia acestora.

Amenajari si Constructii
Hidrotehnice

lucrri de barare pentru crearea lacurilor de acumulare n vederea


asigurrii apei la folosine: centre urbane i rurale, uniti
industriale, hidroenergetica, agricultura irigat, zootehnia,
piscicultura, transportul pe ap, activiti recreative i sportive;
lucrri de barare, combinate cu ndiguiri i lucrri de regularizare n
vederea protejrii populaiei i a bunurilor materiale impotriva
inundaiilor
amenajarea porturilor de pe Dunre
i a porturilor maritime lucrri
costiere i de protejare a litoralului
prognoze hidrologice i planuri de
management ale resurselor de ap
managementul dezastrelor
(inundaii, cutremure de pmnt, alunecri

Inginerie Sanitara si Protectia


Mediului

Specializarea Inginerie Sanitara si Protectia Apelor - ISPM este


continuatoarea specializarilor de Edilitate (1903 - 1948) si Alimentari
cu Apa si Canalizari (1948 - 1989) si asigura formarea specialistilor
in domeniile:
alimentarea cu apa potabila, pentru populatie, Institutii publice si
agenti economici:
captarea apelor din surse de suprafata sau subterane;
tratarea apei in conformitate cu prevederile legale;
transportul apei prin aductiuni si inmagazinarea in rezervoare
si castele de apa;
distributia apei la consumatori prin retele de distributie.

Inginerie Sanitara si Protectia


Mediului

restitutia apelor uzate, de la populatie, institutii


publice sau agenti economici:

sisteme de canalizare pentru preluarea apelor uzate menajere


sau industriale;
sisteme de canalizare pentru preluarea si descarcarea apelor
meteorice;
statii de epurare pentru corectarea calitatii apelor uzate inainte
de deversarea acestora in
emisarii naturali, pentru a diminua
efecte negative asupra mediului;

Ingineria Mediului
Specializarea are ca obiectiv formarea specialitilor n protecia
celor 3 factori de mediu (apa, aerul i solul). Se asigur
studenilor urmtoarele competene:
monitorizarea calitii factorilor de mediu;
identificarea surselor de poluare a mediului;
evaluarea impactului asupra mediului;
analiza evoluiei factorilor de mediu pe baz de modelare
matematic;
elaborarea i avizarea de proiecte pentru protecia mediului;

Ingineria Mediului

elaborarea de soluii de remediere a factorilor de mediu


poluai;
adoptarea de decizii i soluii n situaia unor poluri
accidentale;
ntocmirea de documentaii pentru avize de mediu;
elaborarea sistemelor de management al calitii factorilor
de mediu;
aprarea mpotriva dezastrelor naturale n general i a
inundaiilor n special;
elaborarea de modele matematice i programe de calcul
pentru protecia mediului.

Automatica si Informatica
Aplicata

Specializarea formeaza ingineri avand competente specifice


domeniului Ingineria Sistemelor pentru activitati de:
creare si administrare de sisteme informatice,
sisteme automate in constructii si de
sisteme de date geospatiale;
Viitorul inginer va avea urmatoarele competente:
analiza, proiectarea si administrarea sistemelor complexe
(informatice si automate);
programarea calculatoarelor in diferite limbaje de programare
pentru diferite domenii.
proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare;
prelucrarea datelor geospatiale.

CONTACTE INTERNAIONALE

n baza Contractului Instituional ncheiat cu Comisia European,


Universitatea Tehnic de Construcii a primit cu regularitate fonduri pentru
participarea la diferite aciuni ale programului SOCRATES-Erasmus,
fonduri a cror utilizare a fost condiionat de ncheierea unor convenii
bilaterale cu universiti partenere din ri ale U.E.
n prezent sunt ncheiate convenii bilaterale cu universiti de prestigiu din
Frana, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Grecia,
Belgia, Danemarca, Olanda, Austria, Suedia, Finlanda.

DOMENIUL

INGINERIE CIVIL ING. 4 ANI

AMENAJRI I
CONSTRUCII
HIDROTEHNICE
INGINERIE SANITAR
I PROTECIA MEDIULUI

55
buget
55

FACULTATEA DE
HIDROTEHNIC

tax

40

INGINERIA
MEDIULUI
ING. 4 ANI
DOMENIUL
SPECIALIZAREA
INGINERIA MEDIULUI

buget
40

FACULTATEA DE
HIDROTEHNIC

TOTAL PE DOMENIUL INGINERIA MEDIULUI: 55 LOCURI

tax

15

Dup cei patru ani de Licen se


poate opta pentru
continuarea studiilor n Ciclul II Master, cu durata de
4 semestre la una din urmtoarele
specializri:
INGINERIE HIDRAULIC
INGINERIE GEOTEHNIC
DEZVOLTARE DURABILA
Absolvirea ciclului II de studii ofer posibilitatea de
specializare ntr-unul din domeniile enumerate
i
obinerea unei calificri superioare.

SPATII DE INVATAMANT

SPATII DE INVATAMANT

BURSE

Studenii pot beneficia de urmtoarele tipuri de burse:


burse de studii
burse de ajutor social
burse de ajutor social ocazional
burse de performan
burse de merit
burse acordate de diveri parteneri ai facultii i universitii
burse de studiu n strintate
n cadrul parteneriatelor pe care Facultatea de Hidrotehnic le-a ncheiat cu
diferite companii din domeniu exist posibilitatea ca studenii cu performane
deosebite, sau cu situaii familiale speciale s beneficieze de sprijin financiar
pentru absolvirea studiilor.
Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti
are ncheiate acorduri bilaterale cu universiti de prestigiu din Frana, Marea
Britanie, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Belgia, Danemarca,
Olanda, Austria,
Suedia etc., n baza crora studenii UTCB pot studia cteva luni sau un an la
univesitile partenere.

Multumesc pentru
atentie!