Analiza infiltratiilor

utilizand
Modelarea matematica

Ing. Gaftoi
Daniel

Modelare matematic
Natura realitatea n toat
complexitatea ei

Simularea numeric implic 3 noiuni :

Schema reflect doar proprietile

naturii

legate de fenomenul analizat

Model descrierea matematic a

Scopul modelrii matematice :

schemei
(simularea matematica a unui
proces fizic real)

realizarea de predicii cantitative

compararea alternativelor simulare
identificarea parametrilor guvernani
descoperirea i nelegerea proceselor fizice

Modelare matematic
Avantaje :
Rapiditatea realizrii modelului
Analizarea unui numr mare de scenarii
Posibilitatea de a afla rezultate i informaii n orice punct al
domeniului
Acceptarea unei varieti de condiii de margine
Dezavantaje :
Includerea in model a tuturor fenomenelor fizice ce apar in natura
este imposibila
(suportul matematic devine mult prea complex si nu poate fi
rezolvat)

Concepte n modelarea numeric

Modelarea matematica necesita o planificare atenta :

un model raspunde unei intrebari specifice

nainte de nceperea modelrii este necesar o imagine mental a rezultatelor
ateptate

O analiza trebuie inceputa cu cea mai simpla schema

Se modeleaza numai partile esentiale pentru schema analizata :

Aspecte fundamentale :
Discretizarea
Determinarea proprietilor
materialelor
Determinarea condiiilor de margine

Discretizare
Realizata in mare parte de algoritmi de calcul dar este necesara si un
minim de atentie si indrumare din partea utilizatorului
Utilizatorul trebuie sa stabileasca:

dimensiunea elementelor
zonele importante in analiza
tipul elementelor
interconectarea tuturor elementelor

Sa asigure
compatibilitatea
elementelor

Recomandri privind realizarea disctizrii:

numrul elementelor la nceputul analizei trebuie s fie ct mai redus

toate elementele ar trebui s fie vizibile atunci cnd se vizualizeaz ntregul

model.

reteaua trebuie realizat astfel nct s rspund unei probleme specifice i

nu trebuie s includ elemente ce nu influeneaz comportarea sistemului.

Discretizare
Pentru analizele 2D elementele au forma de patrulater sau triunghi.

Discreizare structurat vs nestructurat

Schematizarea mediilor permeabile

Terenul
natural este ntotdeauna neomogen i anizotrop. Totui, n calcule,
acesta poate fi considerat :
Omogen coeficientul de permeabilitate k este constant;
Zonat pe anumite zone coeficientul de permeabilitate k este constant dar
diferit de la o zona la alta ;

Izotrop coeficientul de permeabilitate k este acelasi pe ambele directii

Ortotrop pe intreg domeniul exista doua directii principale dupa care
coeficientul de permeabilitate k este maxim si minim. Raportul lor este
constant in intreg domeniul.

Schematizarea conditiilor de margine

a limit impermeabil
b limit cu sarcin hidraulic
impus
c zon de izvorre
d curb de depresie

Tipuri de analiza
Infiltratia apei

fenomen complex tridimensional, nepermanent,

insotit de evaporatie, reactii chimice etc.

Schema modelului reflect doar proprietile naturii legate de fenomenul

analizat
Timp
Permanent (t ct)

se refer la o situaie ce nu
se schimb pt o perioada
lunga
condiii de margine
constante in timp

Spatiu
Spatiul 3D se poate modela ca 2D
2D plan orizontal (x, y)

Nepermanent (t = var)

se refer la o situaie
variabil n timp
condiiile de margine sunt
variabile in timp
micarea nepermanent
poate fi studiat ca o
succesiune de stri

Reducerea miscarii 3D in care

componenta
verticala
a
domeniului (z) nu influenteaza
semnificativ fenomenul

2D plan vertical (x, z)

Reducerea miscarii 3D in care o

componenta
orizontala
a
domeniului (y) nu influenteaza
semnificativ fenomenul

Legea lui Dacy baza calculelor de infiltratii

La baza tuturor calculelor de infiltraii st legea lui Darcy (1852
-1855) :

Forma

general pentru mediu anizotrop :

- tensorul conductivitate hidraulica

grad operatorul

Componentele vitezei:
, ,

Spectrul hidrodinamic
Spectrul hidrodinamic este definit ca reprezentarea grafic a 2 familii
de curbe :

Linii echipoteniale

Linii de curent

Marginile domeniului pot fi :

Linii de curent (contururile
impermeabile)
Linii echipotentiale (zone de
alimentare).

Proprietatile spectrului hidrodinamic :

Liniile echipotentiale si liniile de curent se intersecteaza sub unghi
drept;
Liniile echipotentiale ca si liniile de curent nu se intersecteaza intre
ele;
Daca se alege o diferenta constanta intre valoarea liniilor
echipotentiale si a celor de curent ( = ), spectrul este patratic ,
in fiecare patrat curbiliniu putandu-se inscrie un cerc;
Spectrul hidrodinamic nu depinde de valoare absoluta a
coeficientului de permeabilitate k ci numai de raportul acestor

Spectrul hidrodinamic n medii neomogene i anizotrope

cazul unor medii permeabile oarecare celce 2
n
familii de curbe nu mai sunt nici ortogonale i nici
nu formeaz o reea regulat de patrulatere
curbilinii.
Se menine proprietatea c n lungul unui tub de
curent debitul rmne constant .
La limita dintre 2 zone va exista o refracie a
liniilor de curent similar cu refracia luminii,
dup legea :
Cazuri particulare :

Cazurile a i c se ntlnesc la condiiile de margine

Calculul infiltratiilor prin MEF

Formulare diferenial

are la baz 2 formulri matematice echivalente:

Formulare variaional
Formularea diferenial
Ecuaia care guverneaza fenomenul are forma general :
Acestei ecuaii i se asociaz condiiile de margine :
sarcin hidraulic impus pe anumite suprafee de contur :
debit specific impus in zone date :
Formularea variaional
Funcionala asociat are expresia:
Primul termen energia hidraulic disipat n procesul de infiltraie
Termenul doi condiie de margine debit specific impus
Condiiile de margine tip sarcin hidraulic impus se introduc cu ajutorul
unor ec. adiionale.

Infiltratii in regim nepermanent - MEF

regim nepermanent, ecuaia care guverneaz fenomenul este o ecuaie
n
de bilan al masei de ap dintr-un volum elementar:

Condiiile iniiale valorile sarcinilor hidraulice la momentul iniial

- provin, n general, dintr-un regim permanent
Funcionala asociat ecuaiei este:

i reprezint o extensie a funcionalei din regimul permanent. conine i

termenul aferent nmagazinrii mediului.

Exemplu - Infiltraii printr-un baraj de umplutur cu nucleu

50

50
45

45

35
30
25

35
30
25

20

20

15

15

10

10

Saltea drenaj

-5
0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

130

Ku
=10Kn

Nivel retentie

40

Cote (m)

Cote (m)

Kn =
Ku

Nivel retentie

40

140

-5

150

Saltea drenaj
0

10

20

30

40

50

60

Distante orizontale (m)

70

80

90

100

110

120

130

150

140

150

50

50

45

45

Ku
=2Kn

Nivel retentie

40
35
30
25

35
30
25

15

10

10

5
0

Saltea drenaj

-5
0

10

20

30

40

50

60

70

80

Distante orizontale (m)

90

100

110

120

130

10

20

15

30

20

Ku
=100Kn

Nivel retentie

40

Cote (m)

Cote (m)

140

Distante orizontale (m)

140

150

Saltea drenaj

-5
0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Distante orizontale (m)

Valoarea debitului infiltrat pentru cele 4 cazuri analizate este :

Q1 = 14,6 x 10-5 mc/s,m
Q2 = 11,8 x 10-5 mc/s,m
Q3 = 4,64 x 10-5 mc/s,m
Q4 = 0,65 x 10-5 mc/s,m

110

120

130

Exemplu - Efectul anizotropiei la un baraj de umplutur

Kx = Ky
22

Cote - m

20

Nivel amonte = 18 m

18
16
14
12
10
8
6
4
2
0

Saltea drenanta

-2
0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Distante orizontale - m

Kx = 10 Ky
22

Cote - m

20

Nivel amonte = 18 m

18
16
14
12
10
8
6

Kx = 2 Ky

4
2
0

Saltea drenanta

C o te (m )

-2

22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
-2

10

20

30

Nivel amonte = 18 m

40

50

60

70

80

90

Distante orizontale - m

Saltea drenanta

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

Distante orizontale (m)

Kx = Ky
Straturi cu kx = 10 ky
22

C ote - m

20

Nivel amonte = 18 m

18
16
14
12

Kx = 5 Ky

10
8

12

6
4

C o te (m )

22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
-2

Nivel amonte = 18 m

Saltea drenanta

-2
0

10

20

30

40

50

Distante orizontale - m

Saltea drenanta

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

Distante orizontale (m)

60

65

70

75

80

85

90

60

70

80

90