Sunteți pe pagina 1din 2

I.

Redacteaz un eseu structurat pe 60-70 rnduri (12 Times New Roman la 1,5 rnduri),
n care s dezvoli, pe lng idei i informaii din alte surse, urmtoarele
intercondiionri:
-relaia dintre Teoria general a dreptului i disciplinele juridice de ramur;
-relaia dintre drept i moral
-compar interpretarea oficial a dreptului cu interpretarea oficioas.
Relatia dintre drept si morala
Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul
reglementari relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror respectare obligatorie este
garantata de forta coercitiva a statului.Dreptul ca sistem al normelor creaza raporturi sau
relatii juridice. Dreptul ca expresie a vointei de stat reprezinta un obiectiv important al
multor curente juridice si este privit ca un fenomen volitional sau nevolitional si il
situeaza in sfera normativului si/sau al ralatiilor sociale. Dreptul se prezinta ca o unitate
intre continut si forma.
Morala e noiunea general a unor legi morale foarte diferite i contradictorii, care
urmresc scopul comun de a reglementa comportarea omului fa de sine i de alii n aa
fel nct s fie luat n seam nu numai prezentul, dar i viitorul, nu numai un singur om,
dar i ceilali, individul, dar i spea.
Relatia dintre drept si morala este una foarte importanta deoarece este diferita.Dreptul
este cuvantul ce iti permite sa faci, sa nu faci anumite lucruri.Dreptul domina doua
acceptiuni: dreptul obiectiv,dreptul subiectiv.Tot ceea ce se poate impune prin forta
publicului numim drept obiectiv.Dreptul de proprietate, de servitutie este numit drept
subiectiv.
Dreptul este inrudit cu morala prin faptul ca ambele iti impun obligatii, doar ca
morala impune obligatii nu doar semenilor, dar si fata de tine insuti.Intre dreptul subiectiv
si cel obiectiv exista intotdeauna o concordanta.Fara aceasta legatura nu ar mai exista
porunca deoarece nu ar avea cine sa o execute.
Morala poate fi o obligatie neindeplinita ce nu se poate pedepsi contraventional, penal,
etc. Insa poarta sinonimul de cearturi, reprosuri, ce te pot afecta emotional, mintal,
psihic.Pe cand dreptul poate fi obligatoriu, iar in caz contrar sunt luate masuri de
constrangere sau mai mult de atat aplicand pedeapsa cuvenita.
Compara interpretarea oficiala a dreptului cu interpretarea oficioasa.
Interpretarea este necesara pentru clarificarea unor aspecte ce se regasesc in anumite
norme scrise de legiuitori, ramase la un nivel de generalitate astfel aplicandu-se
interpretarea acesteia.Interpretarea oficioasa nu are efecte obligatorii, pe cand
interpretarea oficiala are caracter obligatoriu.
Interpretarea oficiala este acea forma de interpretare infiintata de persoanele cu
deplina competenta care la randul ei va fi folosita in aplicarea normei.Poarta si denumirea
de interpretare autentica sau legala,este generala atunci cand se realizeaza acte normative
apartinand legislativului ori executivului.
Asa cum interpretarea oficiala are un rol important in distingerea si aplicarea
normelor, interpretarea oficioasa clarifica diferite sensuri ale reglementarilor in vigoare si
semnificatia lor pentru cazul concret.Organul statal isi poate insusi interpretarea oficioasa
in functie de nevoile sale pe cale normativa asigurandu-si astfel recunoasterea juridica a
acestei interpretari.

Interpretarea oficioasa reiese din interpretarea neoficiala pe cand cea oficiala este
punctul de plecare catre celelalte interpretari, precum cea autentica sau legala, generala,
normativa, cazuala.Din cea din urma revine interpretarea judiciara sau juristdirectionala
in care hotararea emisa are putere de lucru judecat.In majoritatea cazurilor sporite de
frecventa acestora, interpretarea cazuala conduce la proderea interpretarii normative.
In comparatie interpretarea neoficiala cuprinde si forma de interpretare comuna care
poate fi realizata de catre cetateni, mass-media, etc., dar cea oficiala este realizata doar de
un organ sau autoritate de stat potriv it competentei sale.
Relatia dintre teoria generala a dreptului si disciplinele juridice de ramura
Teoria generala a dreptului ne ajuta sa intelegem fenomenul juridic prin insusirea
conceptelor si categoriilor juridice teoretice pe care le elaboreaza.Ramura de drept este o
grupare de norme si institutii juridice care sunt legate intre ele prin obiectul lor comun,
prin anumite reguli comune care stau la baza lor , precum si prin unitatea de metoda
folosita in reglementarea relatiilor sociale respective, potrivit intereselor din societatea
acestora.
Toate stiintele juridice de aceeasi parte a stiintelor sociale sunt dedicate cunostintelor,
examinarilor depuse cu mare efort de catre persoane, in dorinta lor de cunoastere
amanuntita prin generalizarea legilor in societatea in care sunt guvernate.
Teoria generala a dreptului se ocupa cu analizarea problematica a dreptului,
deosebindu-se de teoria generala a statului, impreuna ocupandu-se cu teorii aplicate
asupra categoriilor de stat dar si celor de drept, atat din punct de vedere structural dar si
genetic.Teoria generala a dreptului cat si a statului reprezinta o stiinta juridica ce are ca
stiinta descifrarea fenomenelor sociale a acestora.
Stiintele juridice de ramura sunt acele stiinte vii, clare, ce analizeaza regulile juridice,
raporturile de drept dupa structura obiectului de reglementare.Teoria generala a dreptului
studiaza generalitatea maxima a fenomenului dreptului, iar stiintele juridice de ramura
studiaza anumite criterii rezultate din drept.Aceasta surprinde aparitia, dezvoltarea ,
transformarea dreptului.Este ajutata printr-o relatie stransa de stiintele juridice care aduc
din cercetarile sale, date concrete pentru a generaliza demersul ei, fara ca aceasta sa
devina o simpla speculatie.Aceasta teorie se ocupa pe larg de fenomenul juridic incluzand
normele de drept, constiinta judiciara, ajutandu-se de istorie, economie si altele dandu-i
un inteles concret fata de cel bizar.
Asadar nu am copiat aceasta tema, am rezolvato constitutional.